920 matches
-
prin munții Moldovei i-l aduse la stână, să-i fie de ajutor. De ajutor nu i-a fost, căci Lupu se ținea scai de belele, ori belele se țineau scai de el.Lupu vroia bucata cea mai mare de caș, smântăna cea mai grasă, lui Sâmpetru lăsădu-i ce se nimerea. Seara vroia locul cel mai aproape de foc, lui Sâmpetru dându-i o cergă să se Învelească cu ea sub cerul liber. Când era de muls oile, bietele de ele Îl
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
se poate explica o inițial). Tobă „mezel preparat din stomacul porcului umplut cu bucăți de carne, de slănină și de măruntaie“, care are și varianta dobă, este un cuvânt împrumutat din magh. dob. Are diverse alte denumiri regionale: tartaboș, tâgârcioară, caș de porc. Cuvântul caltaboș are origine necunoscută; diversele soluții etimologice care s-au propus sunt nesatisfăcătoare. Ceea ce nu înseamnă că nu putem mânca și caltaboșii sau cartaboșii! Dulciuri de Crăciun Plăcinta „turtă cu diverse umpluturi“ se mănâncă atât la Crăciun
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
frères germains, cousins germains). Și, tot legat de fenomenul numit elipsă, nu pot să nu le fac o surpriză amatorilor de brânzeturi franțuzești. Cuvântul fr. fromage „brânză“, ca și v. prov. formatge, a fost izolat din expresia latinească caseus formaticus „caș, brânză făcută într-o formă“, în care adjectivul formaticus este derivat de la forma cu sensul „tipar (de făcut brânză)“; celelalte limbi romanice l-au păstrat, din aceeași expresie, pe caseus: rom. caș, it. cacio, sp. queso. În ceea ce privește limba română, fenomenul
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a fost izolat din expresia latinească caseus formaticus „caș, brânză făcută într-o formă“, în care adjectivul formaticus este derivat de la forma cu sensul „tipar (de făcut brânză)“; celelalte limbi romanice l-au păstrat, din aceeași expresie, pe caseus: rom. caș, it. cacio, sp. queso. În ceea ce privește limba română, fenomenul elipsei nu se limitează la cuvintele moștenite din latină. Este foarte frecvent la cele împrumutate din turcă. În zilele noastre, din construcțiile pătlăgea roșie și pătlăgea vânătă au rămas doar termenii roșie
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
denumi culoarea respectivă, spre deosebire de murg și de lai, termeni folosiți pentru a denumi culoarea neagră a animalelor. Cât privește produsele alimentare rezultate din creșterea oilor, constatăm, de asemenea, că termenii cu sens general sunt moșteniți din latină: lapte (< lat. lactem), caș (< lat. caseum); în schimb, diversele feluri de lapte sau de caș, deci termenii mai specializați, sunt din substrat (brânză, zară „lapte bătut din care s-a scos untul“). Tot așa, searbăd este sinonim al lui acru (< lat. acrus), dar este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a denumi culoarea neagră a animalelor. Cât privește produsele alimentare rezultate din creșterea oilor, constatăm, de asemenea, că termenii cu sens general sunt moșteniți din latină: lapte (< lat. lactem), caș (< lat. caseum); în schimb, diversele feluri de lapte sau de caș, deci termenii mai specializați, sunt din substrat (brânză, zară „lapte bătut din care s-a scos untul“). Tot așa, searbăd este sinonim al lui acru (< lat. acrus), dar este folosit numai referitor la lapte, iar strepede „vierme din brânză“ este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
teoretiză arhitectul, ceea ce vine de lațară. Aici e izvorul. Sper că lapte este. Lapte însă nu se afla, pentru că era din zorii zilei trimis la oraș. Unt nu făcea nimeni. Ioanide, surprins, întrebă cum se explică duhoarea de zer și caș din sat. Într-adevăr, mai toți făceau brânză, însă o aveau arvunită toată la negustorii lor, și în casă păstrau foarte puțină pentru mâncare. Arhitectul visase un prânz sălbatic, cu un miel ori cu un ied la frigare. Nici vorbă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
a-și preda marfa. După ea se îndemnă și altă femeie, care trăgea cu urechea mai la o parte. Ea aduse într-o căciulă câteva ouă, pe care le ascunsese de bărbatu-său. Un om veni cu două hălci de caș încă prea proaspăt, a căror vânzare se făcu foarte dificil, nu din cauza prețului, ci a greutății. Omul n-avea cântar și se ferea să le dea după ochi. Ioanide se culcă devreme într-o odaie de sus ce i se
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
oarecare codire, băiatul scoase din sân două ouă, întrebînd pe arhitect dacă cumpără. Acesta le apucă îndată și le mută în buzunarul surtucului său, întinzînd băiatului o monedă de douăzeci de lei. Fata avea în frunză o bucată mare de caș. Arhitectul o luă și pe aceasta, plătind-o. Copiii o rupseră la goană veseli. Ioanide frânse cașul în două, dădu jumătate lui Butoiescu și începu să muște din bucata rămasă, fără a-și întrerupe reflecțiile. - Pe mine mă cheamă Ioanide
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
și le mută în buzunarul surtucului său, întinzînd băiatului o monedă de douăzeci de lei. Fata avea în frunză o bucată mare de caș. Arhitectul o luă și pe aceasta, plătind-o. Copiii o rupseră la goană veseli. Ioanide frânse cașul în două, dădu jumătate lui Butoiescu și începu să muște din bucata rămasă, fără a-și întrerupe reflecțiile. - Pe mine mă cheamă Ioanide, continuă el mestecînd,ceea ce ar însemna că sunt grec. De fapt sunt român, cineva G. Călinescu probabil
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
îi păreau mai potriviți cu acest scop. într-adevăr, o situație ciudată. Cu toate acestea, nu lăsă să se vadă cât era de surprins și, întorcându-se, se duse la traistă să ia ceva de îmbucat. Mestecând o bucată de caș, nu îi scăpă, totuși, nici o clipă din ochi pe huni. Puțin mai târziu, îi văzu pe toți treji și constată, cu surprindere, că își dăduseră jos de pe ei cămășile lungi de in ori de piele și mantalele de oaie, iar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
adresată în Fălticeni. Din 1846, poștele s-au dat în antrepriză tot pe trei ani, separate pe porțiuni de drumuri. Al patrulea drum, cel din: Târgu Frumos la Fălticeni - Roman - Piatra - Bacău - IonășeniTârgu Ocna, a fost atribuit lui Aga Iancu Cașul. Prin contract s-a stabilit, ca și mai înainte, numărul cailor necesari poștelor, dar împărțiți pe drumuri și relee, la Fălticeni 12 cai, iar la Drăgușeni 16 cai; sumele necesare pentru întreținerea lor; taxele de transport pentru persoanele particulare și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
nu a reușit până acum să risipească mirosul acesta persistent, greu, gros. Miros de transpirație, de boli vechi, de respirație, miros de picioare, de urină, de unt rânced, miros de rogojini putrezite, de omletă arsă, de ceapă prăjită, de infuzie, caș, caca de copil, mirosuri pe care le degajă camera unui băiat ajuns la pubertate; duhori venite din stradă; mirosuri moarte sau în agonie, dar încă vii, păstrându-și fiecare individualitatea. Mai sunt multe altele, a căror origine nu se lasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
nevasta și copilu-n ploaie fără umbrelă!“ Și, deși la cei cinci-șase anișori ai mei, spusele lui mi se păreau pline de miez, ba chiar mișcătoare, discursul lui despre zilele ploioase nu era întotdeauna la fel de bine primit și de polonezii cu caș la gură, de irlandezii violenți și de negrii analfabeți care populau districtul nevoiaș ce-i fusese repartizat spre sondare de către „Cea Mai Binevoitoare Instituție Financiară a Americii“. Prin mahala, lumea râdea de el. Nu-l asculta nimeni. Cum îl auzeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
14 -16 ani. Acum era liniște. De fete nu m-am amorezat - pentru că inima mi-era deja... dată! Voi spune pe urmă cum și cui. După ce au venit de la Odesa la sfârșitul lui august, mi-au dat 60 franci, un... caș mare și m-au pus în trăsura lor boierească și am intrat în Roman picior peste picior. Până la vârsta de 15 ani câștigasem așadar câteva sute de franci, câteva sute de franzele și un caș! Acolo, la țară, mă amorezasem
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
au dat 60 franci, un... caș mare și m-au pus în trăsura lor boierească și am intrat în Roman picior peste picior. Până la vârsta de 15 ani câștigasem așadar câteva sute de franci, câteva sute de franzele și un caș! Acolo, la țară, mă amorezasem de fata unei rude a proprietarului - o fată brunetă, pe care o chema Eliza, și al cărei tată stătea la altă moșie, aproape. Aceasta nici n-a visat de amorul meu. Dar eu (care tocmai
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
e socotit de femeie ca "un dușman al casei". El are sentimentul casnic foarte slab, iar sentimentul social foarte dezvoltat. Un bărbat pune de multe ori interesele comunității mai presus de ale familiei. 18. Generozitatea e o însușire eminamente bărbătească, cași iertarea și uitarea. Bărbatul e prin natura sa mult mai gata să zică "treacă de la mine" și "să taie poala și să fugă". Femeia e mai vindicativă, ea are memoria jignirilor și a ofenselor mult mai lungă, e veșnic în
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
toate ouăle înapoi la copiii păgubiți Oare pot uita plăcintele poale-n brâu, alivencile, vărzările, plăcintele cu bostan, dulcețurile din toate fructele, compoturile și zacuștile și altele, bunătăți puse pentru iarnă. Sau când venea tata de la stână cu câte un caș uriaș, își sufleca brațele, se spăla bine cu mult săpun de casă și, tacticos, se apuca să așeze cașul pentru iarnă la putină! O cană de moare de varză de-a lui făcea cât un imperiu! Mama spunea: - Mi-e
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
din toate fructele, compoturile și zacuștile și altele, bunătăți puse pentru iarnă. Sau când venea tata de la stână cu câte un caș uriaș, își sufleca brațele, se spăla bine cu mult săpun de casă și, tacticos, se apuca să așeze cașul pentru iarnă la putină! O cană de moare de varză de-a lui făcea cât un imperiu! Mama spunea: - Mi-e poftă de o bucată de somn, hm, ce-ai spune, Iancule? Pe tata îl chema Ioan, dar toți îi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
răsaduri și harbuji. Gospodarii de la Probota, din Sîndeni, din Siliștea și din Dolhești, cei de la Buda și Valea Poenii, de la Răhtiveni ori din Roșcani, veneau cu grâne și cu vite sau numai cu sufletul. Se schimbau oi și grăunțe, verdețuri, caș, miere și nuci, purcei, păsări, se întâlneau cumetrii, finii cu nânașii, și cei care avea de vorbit ca să hotărască o vânzare ori o nuntă. Când soarele se ridica pe cer, târgul era în toi și foiala mulțimii s-auzea vuind
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
grijă că-i omag : otrăvește câinii și, dacă dai la pește, îl amețește și-l prinzi ușor. Uite orbanțul, iarba talharului. Iederă ori smârdar, limba vacii ; alior sau laptele câinelui, malai mânâțel ori mei ; burbunacă sau măcriș ; alăturea nalbă mică, cașul popii care-i bună pentru dinți ; neghina sau zâzania ; năvalnicul ori pana zburătorului ; dincoace părul ciutei sau salbă moale care-i mai zice și pațachină ; rărunchi, floare broștească ori piciorul cucoșului ; popivnicul, lingura popii sau chiperiul lupului care, de cum dă
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
îi răspundeau "Adevărat a înviat". "Familia" a mai rămas prin livadă, supravegheată de Toni, admirând pomii înfloriți, albinele și gâzele, iar Petre se retrase pentru a pregăti prânzul. Acum li s-au schimbat fețele văzând atâtea bunătăți pe masă: drob, caș cu ceapă verde și ridichi, ciorbă de miel, friptură de miel cu pepene murat, cozonac, pască, afinată, busuioacă, pâine de casă... Petre oficia serviciul ca un maestru, stilat și atent la reacțiile musafirilor. Nu auzi nici un comentariu negativ sau vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
raiul de verdeață. Admir des turme de mioare, Ce tuturora ne sunt dragi, Zâmbesc la razele de soare Când se strecoară printre fagi. La stână totu-i pregătit, Privesc, îmi lasă gura apă, Sunt invitat, și-apoi servit Cu urdă, caș, dar și cu ceapă. Prin flacăra de lumânări, La mănăstiri enoriașii, Veniți din cele patru zări Își pomenesc înaintașii. Se poate afirma curat Că Bucovina-i un tezaur, Iar drept răsplată i s-a dat Mult prearâvnitul Măr de aur
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
fugar. A venit Vasile în grajd la mine. “Dacă te descoperă, eu îmi tai gâtu’”. “Nu, Vasile, nu face prostii. Te obligi să mă prinzi dacă n-ai altă scăpare. Mă duc la munte, Vasile”. Mi-a adus mămăligă și caș. M-am ascuns sub fân, în grajdul unui vecin de-al lui, certat cu ăsta. De sub fân, vedeam tot. ...Și au cântat cocoșii. Au început să latre câinii. Pâr, pâr, pâr! Se auzea zăpada. Aveau bocancii înfășurați în cârpe, dar
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să vă fi marcat calea dreaptă de mai târziu? Sfânta Tradiție a Bisericii se corelează perfect cu obiceiurile tărâmului autentic de a-și consolida o tradiție proprie universului sătesc. În satul meu era obiceiul că, dacă un țăran venea cu cașul de la stână și intra în sat în vremea liturghiei, el dejuga boii în timpul epiclezei care era marcată de “o anumită tragere a clopotelor”. - Ați lucrat la Spitalul de Urgență din București lângă bolnavii care au încercat să-și ia zilele
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]