785 matches
-
5. Construcțiile ser de + infinitivo, ser menos au corespondent în limba română formulele “a merită osteneală”, “a trebui” și “a nu fi mai prejos:<br> 1. Estar, la fel cu ser, îndeplinește în majoritatea cazurilor funcția de verb copulativ: Adjectivele calificative (sau participiale) atunci când se construiesc cu verbu 1 estar atribuie subiectului o calitate sau o stare valabilă pentru momentul indicat de acest verb. Starea sau calitatea respectivă sunt gândite de vorbitor că rezultatul unei schimbări, unei transformări sau al unui
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]
-
Observații: Adjectivele propriu-zise sunt clasificate în mod tradițional în: Adjectivele pot avea două forme, scurtă sau lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminația consonantică la nominativul masculinului singular, iar cea lungă prin terminația "-i" la același caz: Aproape toate adjectivele calificative au ambele forme, cea lungă fiind obținută prin adăugarea lui "-i" la forma scurtă: "smeđ" > "smeđi" „maro”. În cazul lor, forma scurtă este numită și nedefinită, iar cea lungă este numită și definită. Acesteia îi corespunde în română adjectivul substantivat
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
și numeroase substantive cu declinare neregulata. Iată declinarea a trei substantive regulate din primele două clase de declinare, care conțin numărul cel mai mare de substantive: Observații: Exemplu de declinarea a III-a: Adjectivele nepronominale pot fi: Aproape toate adjectivele calificative propriu-zise au o formă scurtă și una lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminație consonantica la masculin nominativ singular, iar cea lungă se obține prin adăugarea lui "-i" la forma scurtă: "bogat" > "bogați" „bogat”. În cazul lor, forma scurtă este
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
sau cel sărac) tăcea, în timp ce bogatul (sau cel bogat) vorbea mult”. Adjectivele de apartenență au numai formă scurtă ("bratov" „al/a/ai/ale fratelui”), iar cele terminate în "-ski", "-nji" și "-ji" - numai formă lungă. În această categorie intră adjectivele calificative de relatie în general ("beogradski" „belgrădean”), precum și adjectivele calificative propriu-zise la forma de comparativ și la cea de superlativ relativ (vezi secțiunea următoare). Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și că nedefinite, si ca definite. Gradul comparativ de superioritate
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
vorbea mult”. Adjectivele de apartenență au numai formă scurtă ("bratov" „al/a/ai/ale fratelui”), iar cele terminate în "-ski", "-nji" și "-ji" - numai formă lungă. În această categorie intră adjectivele calificative de relatie în general ("beogradski" „belgrădean”), precum și adjectivele calificative propriu-zise la forma de comparativ și la cea de superlativ relativ (vezi secțiunea următoare). Adjectivele cu o singură formă sunt folosite și că nedefinite, si ca definite. Gradul comparativ de superioritate se formează cu sufixe: Adjective cu comparativul neregulat sunt
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
od starosti" „carte galbenă de bătrânețe”. Stă obligatoriu după numele personalităților istorice: "Katarina Velika „Ecaterina cea mare”. Un substantiv poate avea mai multe atribute adjectivale, toate plasate înaintea să. În acest grup, adjectivul nedefinit îl precede pe cel definit, adjectivul calificativ propriu-zis pe cel relațional, iar adjectivul cu un înțeles mai restrâns pe cel cu un înțeles mai larg: "moderan italijanski školski brod" „navă-școală italiană modernă”, "poznata beogradska operska pevačica" „o cunoscută cântăreața de operă din Belgrad”. Atributul adjectival exprimat prin
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
vândută”, kuvano meso" „carne gătită”. Formă de participiu activ poate servi mai rar că adjectiv, de regulă când se exprimă o stare sau o însușire vizibil schimbată: odrasla žena" „femeie adultă”, "zaspalo dete" „copil adormit”. Adverbe devin foarte frecvent adjectivele calificative propriu-zise, inclusiv provenite din participii pasive, precum și unele adjective terminate cu "-ski" (vezi mai sus Adverbul). Prepoziții devin unele adverbe și substantive (vezi mai sus Prepoziția). Că orice limbă, și sârbă și-a îmbogățit lexicul prin împrumuturi din mai multe
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
și în mod repetat. E înscris pe rând la mai multe școli private. Din cauza rezultatelor dezastruoase la învățătură, părinții sunt sfătuiți să își supună copilul, bănuit de retardare, unui examen psihiatric. În urma testelor, află cu surprindere că acesta a obținut calificative neobișnuit de înalte și este clasificat drept „geniu”. Profesoara de engleză de la Greenwich High School este prima care îi remarcă talentul. Visul copilului a rămas același dintotdeauna: să devină scriitor. La 17 ani, abandonează școala, considerând că instrucția e irelevantă
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]
-
orașului. În perioada 15.05 - 1.10.1922, Constantin Tobescu a urmat un curs de informații la Sf.Gheorghe. La absolvirea cursului de informații, căpitanul Tobescu a susținut 14 examene pe care le-a trecut cu calificative maxime. Foaia sa calificativă din 1934 cuprinde notările a 2 colonei și 2 generali, toți la modul laudativ. Generalul Dimitrescu, comandantul Jandarmeriei, menționează că l-a trimis pe Constantin Tobescu în Cehoslovacia, Franța și Italia, pentru ca „să ia contact cu jandarmeriile străine”, dar acesta
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
Se înrolează în cadrul United States Air Force, unde se pregătește ca tehnician radar, fiind înregimentat la baza aeriană "Barksdale Air Force Base" din Bossier City, Louisiana. În această perioadă, activează și ca DJ la postul de radio "KJOE" situat în Shreveport. Din cauza calificativelor negative primite, în iulie 1957 va fi exclus din serviciul militar. În 1959, împreună cu Jack Burns formează un duet de comedie pentru postul de radio "KXOL" din Fort Worth, Texas, unde înregistrează un real succes. În 1960, amândoi merg în
George Carlin () [Corola-website/Science/313249_a_314578]
-
este un adjectiv calificativ, care se referă la cuvinte, expresii, afirmații etc. Cuvântul peiorativ (sau expresia peiorativă) are un sens depreciativ, disprețuitor, nefavorabil, este utilizat frecvent în discursul șovinist și califică adesea o conotație. Termenii și expresiile peiorative traduc voința de a "deprecia" sau
Peiorativ () [Corola-website/Science/314704_a_316033]
-
după o teză). Numărul maxim de posturi finanțat pentru învățământul preuniversitar de stat era de 321.677 în perioada ianuarie-august 2010, urmând a scădea la la 306.677, în perioada septembrie-decembrie 2010. Pentru primii patru ani, există un sistem numit calificative. Acestea sunt "Foarte bine" (FB) - Excelent, "Bine" (B) - Bine, " Satisfăcător" (S) -satisfăcător, de fapt, sensul (abia) trece și "Insuficient" (I) - a eșuat. Elevii care nu obțin pe tot parcursul anului note bune trebuie să susțină un examen în vară cu
Educația în România () [Corola-website/Science/314749_a_316078]
-
b) a alin. (2) al art. 65 a fost abrogată de pct. 2 al art. 41 din LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 28 decembrie 2010. c) să fi obținut cel puțin calificativul "bine" la evaluarea anuală a performanțelor individuale în ultimii 2 ani calendaristici; ... d) să nu aibă în cazierul administrativ o sancțiune disciplinară neradiată în condițiile prezentei legi. ... ---------- Alin. (2) al art. 65 a fost modificat de pct. 8 al art.
LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul funcţionarilor publici*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270290_a_271619]
-
b) a alin. (2) al art. 65 a fost abrogată de pct. 2 al art. 41 din LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 28 decembrie 2010. c) să fi obținut cel puțin calificativul "bine" la evaluarea anuală a performanțelor individuale în ultimii 2 ani calendaristici; ... d) să nu aibă în cazierul administrativ o sancțiune disciplinară neradiată în condițiile prezentei legi. ... ---------- Alin. (2) al art. 65 a fost modificat de pct. 8 al art.
LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (**republicată**)(*actualizată*) privind Statutul funcţionarilor publici*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/270289_a_271618]
-
de persoane și geografice; ● Substantivul: formarea femininului; formarea pluralului; substantive defective; substantive cu două forme de plural; substantive colective; substantive invariabile; substantive defective de singular / plural; substantive compuse; substantive derivate cu un sufix diminutival, peiorativ, etc; ● Adjectivul: formarea femininului adjectivelor calificative; poziția adjectivului calificativ; adjectivul demonstrativ; adjectivul posesiv și omiterea articolului în cazul posesivelor care însoțesc substantive indicând înrudirea; adjectivul nehotărât; gradele de comparație - forme sintetice; ● Numeralul: cardinal, ordinal (formarea); folosirea numeralului ordinal (exprimarea secolelor); distributiv; colectiv, multiplicativ; ● Pronumele personal în
ANEXE din 29 august 2014 la Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.430/2014 privind organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat naţional - 2015. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265833_a_267162]
-
casă”. neavând adjectiv posesiv, posesia se exprimă cu ajutorul unor sufixe, unele care se adaugă la obiectul posedat și unul care se adaugă posesorului. Construcțiile prin care se exprimă posesia, posesorul și obiectul posedat fiind exprimate prin substantive, sunt următoarele: Adjectivul calificativ prezintă particularitatea că nu se acordă în număr atunci când are funcția de atribut, ci numai în funcția de nume predicativ. Numeralul cardinal are în general două forme, de exemplu "három" și "hármas" „trei”. Prima formă se folosește când se numără
Limba maghiară () [Corola-website/Science/297059_a_298388]
-
determinanți în cele două limbi este că adjectivele pronominale posesive și demonstrative franceze au forme cu totul deosebite de pronumele corespunzătoare. Aproape toate părțile de vorbire nominale din franceză se regăsesc și în română. Este vorba de substantiv, de adjectivul calificativ, de numeral în general și de pronume: personal, posesiv, demonstrativ, interogativ, relativ și nehotărât. Doar pronumele adverbial nu are corespondent exact în română. Ca în limbile romanice în general, majoritatea cuvintelor din aceste categorii gramaticale se caracterizează prin gen gramatical
Limba franceză () [Corola-website/Science/296698_a_298027]
-
Acest articol tratează părțile de vorbire nominale ale limbii maghiare, în afara pronumelor. Sunt trecute în revistă substantivul, adjectivul calificativ și numeralul, cu morfemele care exprimă numărul, cazurile, obiectul posedat, posesorul și gradele de comparație ale adjectivului. Atunci când i se adaugă sufixe de diferite feluri, rădăcina unor substantive rămâne neschimbată ("hajó" „navă”, "hajók" „nave”, "hajóval" „cu o navă”, "hajója" „nava
Substantivul, adjectivul și numeralul în limba maghiară () [Corola-website/Science/316238_a_317567]
-
I plural (aceeași că a indicativului imperfect), cu sufixul "-ant". În una din clasele de conjugare, numită a doua, înaintea sufixului de participiu prezent există sufixul "-iss-": În limba vorbită, forma de participiu prezent este folosită mai mult ca adjectiv calificativ, acordându-se în gen și număr: De multe ori, participiul prezent este substantivat, desemnând persoane: "commerçant, commerçante" „comerciant, comercianta”, "passant, passante" „trecător, trecătoare”. Participiul prezent are valoare verbală în limba scrisă. Poate avea același subiect că verbul căruia i se
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
musique" „(Ei) îi place să lucreze ascultând muzică”. Participiul trecut francez are aceeași origine că participiul românesc. Se formează de regulă de la rădăcina perfectului simplu, cu sufixe diferite în funcție de clasă de conjugare: Și participiul trecut este mult folosit că adjectiv calificativ: "une porte ouverte" „o ușă deschisă”. Că în română, cu valoare verbală, participiul trecut este folosit în primul rând drept component al formelor temporale compuse: "elle a parlé" „(ea) a vorbit”, "îl est sorți" „(el) a iesit”, "îl s’était
Participiu () [Corola-website/Science/316330_a_317659]
-
profesorului dr. Iosif Constantin Drăgan, Universitatea a contribuit la regăsirea Lugojului, un vechi și tradițional centru cultural al Banatului. În 2012 a fost evaluată de Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) în cadrul evaluării instituționale externe, primind calificativul încredere. În cadrul sistemului de educație universitară din România, Universitatea Europeană "Drăgan" este clasificată în a treia categorie, drept "universitate centrată pe educație". Universitatea Europeană "Drăgan" din Lugoj, ca instituție modernă de învățământ superior, a fost fondată la data de 1
Universitatea Europeană quot;Drăganquot; din Lugoj () [Corola-website/Science/328943_a_330272]
-
de 1 octombrie 1992. Universitatea a fost acreditată prin Legea nr. 100 din 21 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial nr. 184 din 25 martie 2003. În anul 2012, ca urmare a evaluării instituționale externe realizată de ARACIS a primit calificativul încredere, ceea ce reprezintă o recunoaștere a calității procesului educațional și menținerea acreditării. În ziua de 21 aprilie 1993, la baza fundației viitoarei clădiri a Universității Europene "Drăgan" din Lugoj, a fost îngropat un tub de oțel inoxidabil, conținând un mesaj
Universitatea Europeană quot;Drăganquot; din Lugoj () [Corola-website/Science/328943_a_330272]
-
în caz de lipsă materială importantă sau o ruptură mare. Acest calificativ se poate potrivi la unele bancnote din secolul al XIX-lea. Calificativul DF este mai răspândit decât "M" (mediocru), care era folosit mai de mult. Acest din urmă calificativ, "M", mai este folosit foarte rar, în cazuri extreme, în care calificativul "DF" este prea mare.
Notafilie () [Corola-website/Science/323610_a_324939]
-
-ant". Verbele de conjugarea a II-a au și la această formă sufixul "-iss-": Sunt două verbe neregulate, care au la participiul prezent rădăcina de la subjonctiv prezent: În limba vorbită, forma de participiu prezent este folosită mai mult ca adjectiv calificativ, acordându-se în gen și număr: De multe ori, participiul prezent este substantivat, desemnând persoane: "commerçant, commerçante" „comerciant, comerciantă”, "dirigeant, dirigeante" „conducător, conducătoare”. În limba scrisă, o construcție cu participiul prezent poate înlocui două tipuri de subordonate: Formare: rădăcina perfectului
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]
-
participiu trecut consonantic (-s sau -t), înaintea căruia se găsește vocala lor caracteristică de la perfectul simplu: Verbe mai importante cu participiu trecut neregulat sunt "être" → été, "écrire" → écrit, "faire" → fait, "venir" → venu. Și participiul trecut este mult folosit ca adjectiv calificativ: "une pièce jouée" „o piesă jucată”. Cu valoare verbală, participiul trecut este folosit în primul rând drept component al formelor temporale compuse (vezi cele prezentate până aici). În această calitate, uneori nu se acordă, alteori se acordă, ori cu subiectul
Verbul în limba franceză () [Corola-website/Science/330196_a_331525]