8,299 matches
-
cambiale și împotriva debitorilor cambiali nu are o acțiune cauzală. Legea cere îndeplinirea mai multor condiții: • să existe un titlu valabil; • să aibă un caracter subsidiar; • să existe o îmbogățire a debitorilor cambiali; • să existe un prejudiciu suferit de posesorul cambiei. Capitolul 2 Biletul la ordin Reglementarea biletului la ordin se realizează prin dispozițiile legii care reglementează cambia, adică Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin care prevede că dispozițiile referitoare la cambie sunt aplicabile și biletului la
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
existe un titlu valabil; • să aibă un caracter subsidiar; • să existe o îmbogățire a debitorilor cambiali; • să existe un prejudiciu suferit de posesorul cambiei. Capitolul 2 Biletul la ordin Reglementarea biletului la ordin se realizează prin dispozițiile legii care reglementează cambia, adică Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin care prevede că dispozițiile referitoare la cambie sunt aplicabile și biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu. Definiția biletului la ordin Biletul la ordin este
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
caracter subsidiar; • să existe o îmbogățire a debitorilor cambiali; • să existe un prejudiciu suferit de posesorul cambiei. Capitolul 2 Biletul la ordin Reglementarea biletului la ordin se realizează prin dispozițiile legii care reglementează cambia, adică Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin care prevede că dispozițiile referitoare la cambie sunt aplicabile și biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu. Definiția biletului la ordin Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană, numită
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
un prejudiciu suferit de posesorul cambiei. Capitolul 2 Biletul la ordin Reglementarea biletului la ordin se realizează prin dispozițiile legii care reglementează cambia, adică Legea nr. 58/1934 asupra cambiei și biletului la ordin care prevede că dispozițiile referitoare la cambie sunt aplicabile și biletului la ordin, în măsura în care nu sunt incompatibile cu natura acestui titlu. Definiția biletului la ordin Biletul la ordin este un înscris prin care o persoană, numită emitent ori subscriitor, se obligă să plătească o sumă de bani
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
lipsește vreuna din mențiunile arătate, el nu va avea valoarea juridică a unui bilet la ordin, afară de cazurile expres admise de lege. Principiile aplicabile girului, avalului și plății biletului la ordin Biletului la ordin îi sunt aplicabile dispozițiile legale privind cambia, afară de cazurile când legea dispune altfel. Plata biletului la ordin Regulile care guvernează plata biletului la ordin sunt cele stabilite pentru plata cambiei. Legea nu mai prevede formalitatea prezentării biletului la ordin la acceptare, la scadență, biletul la ordin urmând
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
aplicabile girului, avalului și plății biletului la ordin Biletului la ordin îi sunt aplicabile dispozițiile legale privind cambia, afară de cazurile când legea dispune altfel. Plata biletului la ordin Regulile care guvernează plata biletului la ordin sunt cele stabilite pentru plata cambiei. Legea nu mai prevede formalitatea prezentării biletului la ordin la acceptare, la scadență, biletul la ordin urmând a fi prezentat emitentului direct pentru plată. În cazul biletul la ordin cu scadență la un anume interval de timp de la vedere, posesorul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
scadență a sumei de bani prevăzute în biletul la ordin deschide posesorului titlului dreptul la acțiunile directe sau de regres, ca și la executarea nemijlocită a biletului la ordin. Capitolul 3 Cecul Cecul este considerat un titlul de credit, alături de cambie și biletul la ordin. În realitate, cecul este numai un instrument de plată și mai puțin un instrument de credit însă unele principii care guvernează cambia și biletul la ordin sunt aplicabile și cecului. Sediu materiei îl constituie Legea nr.
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
biletului la ordin. Capitolul 3 Cecul Cecul este considerat un titlul de credit, alături de cambie și biletul la ordin. În realitate, cecul este numai un instrument de plată și mai puțin un instrument de credit însă unele principii care guvernează cambia și biletul la ordin sunt aplicabile și cecului. Sediu materiei îl constituie Legea nr. 59/1934 privind cecul 304. 3.1. Considerații generale privind cecului Cecul este un înscris prin care o persoană, numită trăgător, dă ordin unei bănci la
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
ordinul necondiționat de a plăti o sumă de bani; c) numele celui care trebuie să plătească (tras); d) locul unde trebuie făcută plata; e) data și locul emiterii cecului; f) semnătura trăgătorului. Cecul nu cuprinde două dintre mențiunile obligatorii ale cambiei: • Numele și prenumele beneficiarului cecului. Această mențiune are caracter facultativ, iar nu obligatoriu. • Scadența obligației de plată. Cecul este plătibil "la vedere", adică la prezentarea titlului. Titlul căruia îi lipsește una dintre mențiunile prevăzute de lege nu va fi socotit
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
cecului de a cere trasului plata unei sume de bani menționată în titlu. Acest drept poate fi valorificat, în condițiile legii, în cadrul termenului de prescripție. 3.6. Consecințele neplății cecului În privința consecințelor neplății cecului există unele deosebiri față de reglementarea aplicabilă cambiei. În cazul în care trasul (banca) refuză plata, beneficiarul cecului nu are o acțiune directă împotriva trasului (băncii) deoarece aceasta nu este un debitor de drept cambial, ci îndeplinește numai o funcție de plătitor pentru trăgător. Cu toate acestea refuzul de
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
împotriva tuturor, individual sau colectiv. Posesorul cecului poate cere pe cale de regres: suma arătată în cecul neplătit; dobânda legală, calculată de la prezentare; cheltuielile făcute cu urmărirea. Împotriva pretențiilor formulate împotriva sa, debitorul poate opune aceleași excepții ca și în materia cambiei. Posesorul păstrează drepturile sale contra trăgătorului, chiar dacă cecul nu a fost prezentat în timp util pentru plată sau nu s-a făcut protestul ori constatarea echivalentă protestului. Acțiunile de regres ale posesorului cecului împotriva giranților, trăgătorului sau a celorlalți obligați
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Competentă pentru a învesti cecul cu formulă executorie este judecătoria. Pentru valorificarea drepturilor sale, posesorul cecului are la îndemână acțiunea cauzală și acțiunea de îmbogățire fără cauză, care se exercită în condiții asemănătoare cu cele prevăzute de lege în materia cambiei. Bibliografie I. TRATATE. MONOGRAFII. COMENTARII Albu, I., Drept civil. Contractul și răspunderea contractuală, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 1994. Anghel, I.M., Deak, Fr., Popa, M.F., Răspunderea civilă, Ed. Științifică, București, 1970. Angheni, S., Clauza penală în dreptul civil și comercial, Ed. Oscar Print
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Aubert, Droit civil. Les obligations. Le rapport d'obligation, Librairie Armand Colin, Paris, 1998. David, V., Les intérêts de sommes d′argent, these, L.G.D.J., Paris, 2005. Deleanu, S., Contractul de comerț internațional, Ed. Lumina Lex, București, 1996. Demetrescu, P., Cambia, Biletul la ordin, Cecul, Editura Tiparul românesc, București, 1942. Dumitru, M., Regimul juridic al dobânzii moratorii, Ed. Universul Juridic, București, 2010. Dumitru, M., Dreptul societăților comerciale, Ed. Institutului European, Iași, 2010. Dumitru, M., Dreptul concurenței, Editura Institutului European, Iași, 2010
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
Culpa creditorului, Ed. Lumina Lex, București, 2002. Grosser, P., Les remedes a l'inexecution du contrat. Essai de classification, These, Universitatea Paris I, 2000. Kocsis, J., Sancțiunea neexecutării obligațiilor contractuale, teză de doctorat, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, 1993. Luha, V., Cambia, Ed. Lumina Lex, București, 1998. Hamangiu, C., Rosetti-Bălănescu, I., Băicoianu, Al., Tratat de drept civil român, vol. II, Ed. ALL, București, 1998. Herovanu, L.V., Fondul de comerț, Ed. Universul Juridic, București, 2011. Malaurie, Ph., Aynes, L., Cours de droit
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și obiecte de artă, când altul decât autorul sau artistul vinde; 11. Operațiunile de bancă și schimb. 12. Operațiunile de mijlocire (samsarie) în afaceri comerciale. 13. Întreprinderile de transporturi de persoane sau de lucruri pe apă sau pe uscat. 14. Cambiile și ordinele în producte sau mărfuri. 15. Construcțiunea, cumpărarea, vânzarea și revânzarea de tot felul de vase pentru navigarea interioară și exterioară și tot ce privește la echiparea, armarea și aprovizionarea unui vas. 16. Expedițiunile maritime, închirierile de vase, împrumuturile
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
generale ale rezoluțiunii și a cerințelor speciale prevăzute în cuprinsul clauzei rezolutorii. 302 A se vedea, St. D. Cărpenaru, Drept comercial român, ed. a-III-a, Ed. All Beck, București, 2005, pp. 467-529. 303 Legea nr. 58 din 1 mai 1934 asupra cambiei și biletului la ordin modificată prin O.G. nr. 11/1993, modificată prin Legea nr. 163/2009 publicată în M.Of. nr. 322 din 14 mai 2009. 304 Legea nr. 59/1934 privind cecul modificată prin Legea nr. 394/1943 publicată
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
sumei pentru care a fost adusă creanța. Mai mult acesta va fi obligat și la plata daunelor pricinuite prin neîncasarea totală sau parțială a sumei datorate cumulate cu dobânda legală din ziua scadenței. Aceeași raspundere o are asociatul care aportează cambii sau alte titluri de credit care circulă în comerț. Debitorul creanței este terț față de convenția de cesiune a creanței, în sensul că cesiunea se face fără concursul său. Cesiunea devine opozabilă față de terți prin notificarea ei către debitor realizată printr-
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
cereri pentru care este nevoie de mijlocirea instanței, fără să se urmărească stabilirea unui drept potrivnic față de o altă persoană. (înregistrarea partidelor politice, încuviințarea adopției, încuviințarea de către judecătorul-delegat a efectuării unor înregistrări în registrul comerțului, învestirea cu formulă executorie a cambiilor, cecurilor, biletelor la ordin, înscrierile în cartea funciară. Cererile cu caracter contencios care implică puterea de a spune dreptul (jurisdictio) și puterea de a ordona executarea hotărârilor pe care le pronunță (imperium). 115 St.D. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru () [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
Borges: Cred că tradiția noastră este toată cultură occidentală și mai cred că avem dreptul la această tradiție... putem aborda toate temele europene, fără prejudecăți, cu o ireverența care poate să aibă și chiar are consecințe benefice." 22 Schimbarea, "el cambio", devine o temă dominantă, pe continent se impunea o înnoire radicală, în acord cu schimbările revoluționare la nivel politic. Schimbarea este cerută de noile condiții socio-politice, fenomenul înnoirii radicale, adesea violente, dobândind în America hispanica o arzătoare actualitate, cu o
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
cubanezul Guillermo Cabrera Infante, în 1964, pentru Vista del amanecer en el trópico (Să vezi răsăritul de la tropice) care se va intitula în 1967, când a fost republicat, Tres tristes tigres (Trei tigri triști) -, mexicanul Carlos Fuentes în 1967, pentru Cambio de piel (Schimbare de piele), venezueleanul Adriano González León în 1968 pentru País portátil (Țară mobilă), în 1971, scriitoarea cubaneza, Nivaria Tejera, pentru Sonámbulo del sol (Somnambulul soarelui). Românul La ciudad y los perros (Orașul și câinii) al lui Mario
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
aflat în nevoia vitală de a-și finanța diferite cheltuieli funcționale. Să vedem, printr-un exemplu, cum funcționează acest mecanism al scontului și rescontului. Presupunem că un întreprinzător vine la o bancă comercială cu un titlu de credit (de exemplu, cambie) primit de la un partener de afaceri pentru a-și ridica banii necesari (să zicem 9.000 RON). Scontarea acestui titlu de credit se face de către bancă prin perceperea unei dobînzi (scont), de aproximativ 200 RON. Agentul economic va încasa 8
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
perceperea unei dobînzi (scont), de aproximativ 200 RON. Agentul economic va încasa 8.800 RON (9.000 200). Înainte ca titlul de credit să fie scontat, Banca comercială, neavînd toate lichiditățile necesare, s-a adresat Băncii centrale. Astfel, prin rescontarea cambiei, în schimbul unei alte dobînzi (taxă de rescont de 100 RON), inferioare valorii scontului inițial, Banca centrală o creditează (emite monedă pe piață) pe cea comercială cu suma de 8.900 RON (9.000-100) în schimbul cambiei. La maturitatea (scadență) cambiei, Banca
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
Băncii centrale. Astfel, prin rescontarea cambiei, în schimbul unei alte dobînzi (taxă de rescont de 100 RON), inferioare valorii scontului inițial, Banca centrală o creditează (emite monedă pe piață) pe cea comercială cu suma de 8.900 RON (9.000-100) în schimbul cambiei. La maturitatea (scadență) cambiei, Banca centrală încasează întreaga sumă împrumutată (9.000 RON). Figura nr. 10. 1. Crearea și gestionarea monedei. Tancul monetar Sistemul bancar nu se rezumă doar la această relație univocă dintre o bancă centrală și celelalte bănci
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
rescontarea cambiei, în schimbul unei alte dobînzi (taxă de rescont de 100 RON), inferioare valorii scontului inițial, Banca centrală o creditează (emite monedă pe piață) pe cea comercială cu suma de 8.900 RON (9.000-100) în schimbul cambiei. La maturitatea (scadență) cambiei, Banca centrală încasează întreaga sumă împrumutată (9.000 RON). Figura nr. 10. 1. Crearea și gestionarea monedei. Tancul monetar Sistemul bancar nu se rezumă doar la această relație univocă dintre o bancă centrală și celelalte bănci comerciale din piață. Atunci
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și amplă a bursei de valori, căci pentru acea perioadă nivelul de dezvoltare al acesteia era la etapa incipientă de formare, nefiindu-i caracteristic un larg spectru de instrumente financiare puse În circulație. A.Smith a acordat o atenție deosebită cambiei, ca unuia din cele mai importante instrumente ale pieței de capital. La mijlocul XVIII, cambia și operațiunile efectuate prin intermediul ei juca rolul de interconexiune a trei sectoare ale economiei naționale - comerțul, sectorul industrial și sectorul bancar. Au fost analizate și obligațiunile
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]