830 matches
-
bătrânul Valică Pădureț Își umpluse o cană, și-n care, acum, folosindu-se de o linguriță din alpaca, amesteca o doză de ceai granulat, frumos mirositor, preparându-și răcoritoarea cu care aproape zilnic Își potolea setea, pe acele vremuri de caniculă profundă. Pe cap avea o pălărie de culoarea ierbii, În răsărit de soare, cu boruri mari, răsfrânte, nu tare mult, pe lângă urechi, În sus. Este motivul pentru care nici nu observase, că un alt ins, aproximativ ca și el, ca
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
fericire, a Împăcării? Eu bănuiesc că fiecare. Cum, fiecare? Așa, cum auzi: fiecare, câte un rând de halbe. Și așa a și fost. Na! Mi-am zis, În drum spre casă; așa, să tot fii, martor, la poliție, pe o caniculă ca asta, a verii lui 2007! Coșmarul politic Cum, planul i se păru a fi mai mult decât formidabil, bucuros nevoie mare, Sandu T. Leagă trecu, imediat, la punerea lui În operă. O operă În proză, ce-i drept, dar
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
din zona infraroșie, absorbită de aer, astfel încât, razele solare ajung la suprafața pământului, din ce în ce mai fierbinți. În anul 2012, în lunile iulie și august razele solare au ars plantele verzi (le-au uscat). Plantele verzi s-au uscat și au murit. Canicula a declanșat chiar incendii ale vegetației (au ars păduri). Lucrătorii pământului, țăranii, au căpătat culoarea grena, semănau cu o bucată de carne rumenită în cuptor. Au existat cazuri de țărani care au murit, muncind pe câmp, în lupta pentru existență
Apocalipsa este în derulare by Narih Ivone () [Corola-publishinghouse/Imaginative/317_a_605]
-
distinsul nostru stomatolog Paul pentru a menține natura, inclusiv natura sa intimă, În stare de echilibru...” Mișcându-și bărbia, Satanovski se Întoarse la pagina de „Decese” și „Anunțuri matrimoniale”, mirându-se, În sinea sa, cât de puțini morți a secerat canicula. „Cincizeci și trei, patruzeci și doi de bărbați și doar unsprezece femei. E prea puțin”, spuse el, „pentru un timpurile noastre, când oamenii și mașinile se Înmulțesc ca păduchii În vreme de holeră. Da, ceva nu e-n regulă cu omenirea asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
prăbușire: Că-s spițeri, că-s ofițeri, În huleaiuri și-n plăceri, Se dreg, azi, de-un chef de ieri, Măi, Lino, Lino... Au chiar și copii din flori Bossii și boașele lor, Măi, Lino, Lino... În seara copleșită de caniculă, pe Mircea îl trecură fiori la gândul că, nu demult, se trezise discutând, într-o cârciumă oarecare, la o masă, unde ședea singur-singurel, cu acel individ, despre care unii spuneau că e spițer la farmacia din centrul orașului (era, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
sută de mii de yeni pe noapte, și conducea un Ferrari de epocă În valoare probabil de câteva sute de milioane. Era o căldură sufocantă, cum nu mai pomenisem până În acea zi, cu toate că În vara aia În fiecare zi era caniculă. Puneam pariu cu colegii mei câți bătrâni aveau să-și dea duhul. Pe la orele amiezii, când căldura era În toi, compozitorul m-a chemat În camera lui. Bineînțeles, nu mă chemase pe mine personal, ci doar chemase un băiat de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
s-o repare. Nici o dubiță modernă, cu toate dotările și sofisticarea ei de ultimă oră, nu va putea să ia locul dubiței ei albe. De când o achiziționase în urmă cu unsprezece ani, o transportase credincioasă în fiecare călătorie, rezistând la canicula din octombrie sau la nisipul fin care, în anumite perioade ale anului, era adus de vânt din Kalahari și acoperea totul cu un strat maroniu-roșcat. Praful e inamicul motoarelor, îi explicase domnul J.L.B. Matekoni în mai multe rânduri, dar și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
știe pe unde se scoate cămașa de noapte. Hai să lăsăm impozitarea maneliștilor, fiindcă aici sunt de acord cu ea, aș impozita și venirea soacră-mii pe la mine, dar nu mă numesc Boc. Hai să nu mai spunem nimic de caniculă, ea are leac cu gheață, cu bere și cu vin. Și, dacă are senzația că fugim de cârciumă, se Înșeală amarnic! Bun, și? Care-i șpilul, că situația nașparșlie din toate punctele de vedere o știm cu toții. Vorba lui Caragiale
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Și tămâioasa lu` Sandu, că i-a ieșit limba de-un cot! Câine de pripas pari fără tămâioasă, Sandule! Sandu Șpriț zâmbește. Dragilor, după cum se poate observa, intemperiile Își fac de cap. Vijeliile sunt pe noi, iar aceste momente de caniculă vor fi urmate, inevitabil, de furtuni Îngrozitoare. Copaci căzuți, canale care refulează, geamuri sparte, tot tacâmul. Cod portocaliu. Plus că leul se duce pe copcă, udrea merge la bonjovi, Încă nu ne-am asigurat locuințele, iar amenzile, he, he, sunt
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Parker probabil desfăcuse o bere fără să se obosească s-o țină mai departe de microfon. ― A fost ca o plimbare câmpenească, continuă cu mândrie inginerul. Când reglăm noi o problemă, așa rămâne! După această afirmație peremptorie urmă un gâlgâit. Canicula acestei zile de vară era copleșitoare.., ― Bine zis. Bună treabă, întări Dallas. Odihniți-vă! Meritați amândoi. Și... Parker! ― Da? ― Când om ajunge în preajma Pământului și vei coordona departamentul cu controlul de ingineri, ține berea departe de gură! Gâlgâitul dispăru. Satisfăcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
vine câte-o fată Înlăcrimată, disperată; „Te scap eu, spune el, de boală Examinată-n pielea goală!” Nedumerire muzicală A vizionat „Dama de pică” Și spectatorul cumsecade În mintea lui se-ntreabă,―adică: „Dacă-i de pică oare cade?” Meteorologică Canicula nu prea ne place, Iar arșița cu greu o-nduri; Dar mă întreb: oare ce-or face Acelea care-s în călduri? Analogie Ai surprize, dacă omul Ai vrea să-l compari cu pomul; Câteodată bagi de seamă Că nu
ION T?RZIMAN by ION T?RZIMAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83940_a_85265]
-
comisie. Să vă vadă și bolnavii că compătimiți cu ei, adică sunteți de-ai lor. Toată șmechereala asta și p-ormă... Până atunci se-ntoarce și Wintris de la congresul ăla din Tanganica. S-a-ntâmplat că a picat încurcătura pe canicula asta că, altfel, nu e nici o problemă. O simplă formalitate, doar știți. Aulius oftă supus, resemnat. Simțea ceva neclar că-l supără înăuntru, ca un fel de hârjoană de purici, tot sărind dintr-o parte în alta a interiorului, undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
că nu vrea ce hotărăsc părinții? Au căzut și legile șatrei, nu numai al moralei comuniste. Tăcu bosumflat. Părea că se gândește la lupta dintre generații. Oftă resemnat, în cel din urmă: - Insuportabil, într-adevăr, din punctul de vedere cu canicula. Altfel, oamenii sunt drăguți, n-am ce zice. Dar nu-ți vine să crezi ce-i acolo. Mai ales noaptea. Încep ăia să urle, să geamă, se plimbă pe culoar ca drogații. Ce-or fi vrând? Acuma au adus și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de piele expusă. E atât de toxic mediul în care trăim! Cerul era ca întotdeauna de un albastru fără viață, fără nici o promisiune de a se schimba. Nici un nor pe cer care să făgăduiască măcar o umbră în orele de caniculă de la amiază! Ce mult se poate schimba clima în decurs de câteva decenii! Citesc adesea prin cărți că, acum patruzeci de ani, prin 2015, luna noiembrie era caracterizată prin ploi multe și de durată, de vânturi puternice și de temperaturi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Nu reușesc să-l mănânc tot, cu toată foamea ce-o am. Ii plătesc 15 euro și mă ridic să plec. O durere acută mă necăjește în pulpa piciorului stâng, dar merg înainte, însă nu prea mult, căci durerea și canicula mă constrâng să mă opresc. Găsesc un loc la umbră, pe o bancă, lângă un hotel la marginea mării. Aici scriu aceste rânduri, după ce între timp am tras un pui de somn pe bancă, având rucsacul sub cap, în loc de pernă
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
flăcări în mine și mă încing ca o pâine în cuptor, pusă la copt. Simt că organismul începe să scape de sub control temperatura organismului, aceasta începând să crească peste limitele normale, deși nu am niciun termometru să mi-o iau. Caniculă în atmosferă, asfaltul emană fierbințeală cu miros de gudron, iar eu încep să amețesc și parcă să iau foc. Mă asaltează un sentiment de panică pe care totuși îl țin sub control. A-mi pierde controlul acum, a intra în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
în casele parohiale planează o liniște și un fel de singurătate care te fac să fii reținut, timid, tăcut. Așa se mai încheie o zi în care am învățat o lecție dură: să nu mai risc, mergând în orele când canicula este prea mare. Voi fi mai prudent. Ce mă făceam dacă nu aveam magazinul acela aproape sau vreo altă locuință sau persoană la care să apelez?! Hipertermia este foarte periculoasă. Pe biroul la care scriu este un album cu fotografii
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
vor veni peste zece, sau douăzeci de ani, sau poate nu vor veni niciodată. Biserica însă este pregătită să-i primească, dacă ei, oamenii, credincioșii vor veni. Aici este marea problemă: dacă vor veni. Aștept să se mai potolească această caniculă și să repornesc spre Le Val, ținta călătoriei de astăzi. De după Frejus până aici, drumul meu a fost pe lângă pârâul Argens, pe care îl las aici. Este frumoasă Provence, plină de pini, viță de vie, măslini, cu localități ce se
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
la trezire, când din căldura și comoditatea patului te vezi pus în fața unui nou drum, a unui nou efort, a unor noi necunoscute de înfruntat, de depășit. Nu-i deloc ușor să pornești din nou singur, știind ce te așteaptă: caniculă, oboseală, sete, nesiguranța sau chiar pericolul drumului, mai ales pe șosele. Pentru a nu mai lăsa ispitele să mă necăjească, mă îmbrac cât se poate de repede, îmi iau rucsacul și cobor la bucătărie pentru un mic dejun servit în
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
fierbe și un ou. Câtă amabilitate din partea lor! Așa mănânc și eu ceva mai lichid și mărturisesc că nu a mai rămas absolut nimic în cele trei borcănașe cu supă pentru bebeluși. La umbra platanilor, aștept să mai scadă canicula pentru a merge mai departe spre Lodève. Din prudență, telefonez acolo, la mai multe adrese, dar peste tot mi se răspunde că nu mai sunt locuri libere și nu-mi pot oferi niciun pat ca să dorm. Si fiindcă nu am
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
atâtea zile de mărșăluit pe malul mării sau în regiuni învecinate acesteia, acum este rândul să simt pentru prima dată un aer mai uscat și mai răcoros. De aici în continuare sper să am parte de o climă mai blândă. Canicula zilelor prin care am trecut, cu temperaturi de până la 42 de grade, m-a pus la grea încercare și m-a constrâns de mai multe ori să mă opresc, resemnat, în orele amiezii. Căldura este capabilă să te înmoaie complet
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
la măsuța barului decât la o masă copioasă, solemnă, într-un spațiu închis, eventual bine delimitat de garduri înalte și păzit de câini fioroși, așa cum am văzut adesea în lumea noastră românească. Marți, 21 august: Léguevin-Gimont: 39 km Zgomotul și canicula pe care le simt în Toulouse mă determină să ies cât mai repede posibil din acest oraș. Asta și datorită nopții în care am dormit foarte puțin din cauza căldurii excesive și a zgomotului străzilor de sub fereastră. Iau un autobuz
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
clădiri, instituții, acceptate sau introduse cu forța în conștiințele oamenilor. Nu de lozinci duce lipsă omenirea, ci de iubire! Intr-un colț al pieței este un bar cu multe mese și doar doi clienți, deocamdată. Pe ceilalți i-a speriat canicula. Probabil, din cauza căldurii, fata care servește scapă pe jos când unul, când altul din tacâmurile pe care le are pe platou. Văd și un muzeu al clopotelor, în spatele meu, în clădirea de zidul căreia mă sprijin, inaugurat de fostul președinte
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
are pe platou. Văd și un muzeu al clopotelor, în spatele meu, în clădirea de zidul căreia mă sprijin, inaugurat de fostul președinte al țării, François Mitterand, la 16 decembrie 1994. Imi termin scurta vizită aici și pornesc mai departe, prin caniculă, căci mai am încă drum de parcurs. Sper să nu mă doboare căldura. Inchid caietul de însemnări, îl pun înapoi în rucsac, cu multă grijă, ca pe o relicvă, și la drum. Ultreya! Ieșind din localitate, văd un lac de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
lanuri de grâu deja treierat, sau de floarea soarelui, cu pălăria aproape neagră, mică; se vede că au suferit din cauza secetei. Mă văd un fel de don Quijote, rătăcitor printre câmpuri, cu o pălărie mare, albă pe cap, mărșăluind prin caniculă, înfruntând-o, respirând un aer ce aproape te frige. O bună cură contra reumatismului și o probă de rezistență fizică și psihică în același timp, de mutare a propriilor bariere de rezistență. La limită, simt teama de a nu se
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]