2,093 matches
-
generale ale administrațiilor comunale sunt editate în două limbi și există un număr mare de inscripți bilingve. Comunele limitrofe din teritoriul comunității franceze sunt obligate să propună o serie de facilități pentru locuitorii germanofoni. Astfel: Zona cunoscută sub numele de Cantoanele din Est a fost atribuită în 1815 prin Congresul de la Viena Regatului Prusiei în urma dizolvării Imperiului Francez în care fusese anexată la dizolvarea Sfântului Imperiu Roman. În cadrul Regatului Prusiei regiunea a făcut parte din Provincia Rinului. Prin Tratatul de la Versailles
Comunitatea germanofonă din Belgia () [Corola-website/Science/318257_a_319586]
-
Până în 1925 zona a fost sub administrație provizorie. La un referendum, în care votul nu este secret, majoritatea covârșitoare a populației s-a declarat pentru alipirea definitivă la Belgia. În 1940 Belgia a fost ocupată de către trupele Germaniei naziste, iar Cantoanele din Est au fost alipite acesteia din urmă, pentru a fi retrocedate Belgiei la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial. În anii 1960 Belgia a trecut printr-un proces de federalizare, în urma căruia a fost format un sistem complex
Comunitatea germanofonă din Belgia () [Corola-website/Science/318257_a_319586]
-
XVII-lea. Ruinele mănăstirii pot fi văzute în apropiere de comuna Igriș din județul Timiș, în punctul Săliște (Kemenche) situat la cca. 9 km nord-vest de satul Igriș, fiind acoperite parțial de digul de protecție al Mureșului și de incinta Cantonului 4 al Companiei Apele Române. În bibliotecă se găseau lucrări ale unor clasici precum Cicero, Seneca, Suetonius și Quintilian, dar și cărți ale unor autori medievali ca Grigore de Nazianz, Anselm de Canterbury, Yves de Chartres. La începutul sec. al
Mănăstirea Igriș () [Corola-website/Science/299492_a_300821]
-
- lanț muntos din Alpii Occidentali - se află pe teritoriul Elveției (cantoanele Berna, Vaud, Fribourg, Valais, Lucerna, Uri și Nidwalden). Valea Ronului îi separă la sud de Alpii Pennini; trecătorile Furka, St. Gotthard și valea Ronului superior formează la sud-est granița cu Alpii Lepontini; la est, valea râului Reuss îi separă de
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
la est, valea râului Reuss îi separă de Alpii Glarus; limită nordică nu este foarte bine definită, dar poate fi asimilată cu o linie ce unește lacurile Geneva și Lucerna. Trecutul Alpilor Bernezi este inseparabil legat de istoria a doua cantoane: Vaud și Berna. Din anul 58 î.Hr. aceste ținuturi au aparținut Imperiului Român, care exercită însă numai autoritate simbolică asupra regiunii montane, lipsite de căi de acces. În secolul al V-lea în zona s-au stabilit burgunzii, care au
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
lor medieval. În 1032 Vaud s-a aflat între granițele Sfanțului Imperiu Român de Națiune Germană, iar în secolul al XIII-lea a devenit proprietatea Casei de Savoia. În perioada formării Confederației Elvețiene Vaud s-a simțit adeseori amenințat de cantonul învecinat, Berna. Și nu fără motiv: a fost supus de acesta în secolul al XVI-lea. În 1798 locuitorii din Vaud și-au dobândit independența, de care s-au bucurat numai patru luni. Sub numele de Republică Lemanica regiunea a
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
de care s-au bucurat numai patru luni. Sub numele de Republică Lemanica regiunea a fost subordonată Republicii Helvetice, un stat-satelit apărut la dorința lui Napoleon. În 1728 ținuturile Aargau, Vaud și Oberland (care aparțineau Bernei) au obținut statut de cantoane independente, dar cel din urmă a fost anexat de regiunea-mama în 1803. În același an, din Republică Lemanică s-a desprins teritoriul cu numele Vaud. Văile apelor Rhône (Ron), Venoge și Gros de Vaud sunt, în prezent, regiuni specific agricole
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
teritoriul cu numele Vaud. Văile apelor Rhône (Ron), Venoge și Gros de Vaud sunt, în prezent, regiuni specific agricole. Se cultivă cu precădere cereale, sfecla de zahăr și tutun. În ramură predominantă a agriculturii rămâne însă creșterea vitelor pentru lapte. Cantonul Vaud (germană: Waadt), situat în sud-vestul Elveției, face parte din regiunea fracofona a țarii. Numărul locuitorilor săi depășește 650.000, iar densitatea populației variază mult. Niciun alt canton elvețian nu este, probabil, atât de variat sub aspectul peisajelor. La nord
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
tutun. În ramură predominantă a agriculturii rămâne însă creșterea vitelor pentru lapte. Cantonul Vaud (germană: Waadt), situat în sud-vestul Elveției, face parte din regiunea fracofona a țarii. Numărul locuitorilor săi depășește 650.000, iar densitatea populației variază mult. Niciun alt canton elvețian nu este, probabil, atât de variat sub aspectul peisajelor. La nord, în preajma lacului Neuchatel, predomina zonele colinare. Numai în extremitatea vestică și în interiorul zonei dintre cantoanele Fribourg și Valais se ridică lanțuri muntoase, care la vest sunt o prelungire
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
Numărul locuitorilor săi depășește 650.000, iar densitatea populației variază mult. Niciun alt canton elvețian nu este, probabil, atât de variat sub aspectul peisajelor. La nord, în preajma lacului Neuchatel, predomina zonele colinare. Numai în extremitatea vestică și în interiorul zonei dintre cantoanele Fribourg și Valais se ridică lanțuri muntoase, care la vest sunt o prelungire a munților Jură. Segmentul lor aflat în cantonul Vaud, care atinge înălțimea maximă în Vârful Mont Tendre, marchează totodată granița cu Franța. Partea centrală a cantonului, care
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
sub aspectul peisajelor. La nord, în preajma lacului Neuchatel, predomina zonele colinare. Numai în extremitatea vestică și în interiorul zonei dintre cantoanele Fribourg și Valais se ridică lanțuri muntoase, care la vest sunt o prelungire a munților Jură. Segmentul lor aflat în cantonul Vaud, care atinge înălțimea maximă în Vârful Mont Tendre, marchează totodată granița cu Franța. Partea centrală a cantonului, care ocupă aproximativ două treimi din suprafața să, câștigă în altitudine la est de Montereux, în direcția Alpilor. Regiunea alpina cuprinde mai
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
dintre cantoanele Fribourg și Valais se ridică lanțuri muntoase, care la vest sunt o prelungire a munților Jură. Segmentul lor aflat în cantonul Vaud, care atinge înălțimea maximă în Vârful Mont Tendre, marchează totodată granița cu Franța. Partea centrală a cantonului, care ocupă aproximativ două treimi din suprafața să, câștigă în altitudine la est de Montereux, în direcția Alpilor. Regiunea alpina cuprinde mai ales valea râului Saane, masivul Leș Diablerets (cea mai înaltă parte a cantonului, cu altitudini de până la 3
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
cu Franța. Partea centrală a cantonului, care ocupă aproximativ două treimi din suprafața să, câștigă în altitudine la est de Montereux, în direcția Alpilor. Regiunea alpina cuprinde mai ales valea râului Saane, masivul Leș Diablerets (cea mai înaltă parte a cantonului, cu altitudini de până la 3.210 m), precum și valea de pe malul stâng al Ronului. Saane (Sărine) este un afluent drept al râului Aare. Această apă curgătoare, cu lungimea de 128 km, izvorăște din pasul Sanetsch, din Alpii Bernezi, si traversează
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
Alpii Bernezi, si traversează Lacul Gruyére (ale cărui ape au fost înălțate de barajul unei hidrocentrale), pentru a se revarsă în Aare la vest de Berna. Dezvoltarea turismului în Alpii Bernezi a dus la extinderea stațiunilor de schi locale. Spre deosebire de cantonul Valais, în zona mai pot fi întâlnite localități care nu sunt foarte aglomerate nici măcar în mijlocul sezonului hibernal. Mai cunoscută decât partea alpina este însă acea zonă a cantonului Vaud aflată în imediata apropiere a lacului Léman (lacul Geneva). Aici se
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
în Alpii Bernezi a dus la extinderea stațiunilor de schi locale. Spre deosebire de cantonul Valais, în zona mai pot fi întâlnite localități care nu sunt foarte aglomerate nici măcar în mijlocul sezonului hibernal. Mai cunoscută decât partea alpina este însă acea zonă a cantonului Vaud aflată în imediata apropiere a lacului Léman (lacul Geneva). Aici se află nu numai celebrele orașe Montreux și Vevey, dar și Lausanne, sediul Comitetului Olimpic Internațional . Alpii Bernezi sunt străbătuți la nord de răul Aar și afluentul sau Saane
Alpii Bernezi () [Corola-website/Science/299869_a_301198]
-
Kostrena este o comună în cantonul Primorje-Gorski kotar, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Kostrena avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul
Comuna Kostrena, Primorje-Gorski kotar () [Corola-website/Science/330530_a_331859]
-
este un oraș din cantonul Solothurn din Elveția și capitala omonim. Pe calea ferată, se găsește la o distanță de mers de circa 30 minutes de gările orașelor Zürich, Bern, Basel și Lucerna, ceea ce o face să fie un important nod de cale ferată Elveției
Olten () [Corola-website/Science/334719_a_336048]
-
Cernik este o comună în cantonul Slavonski Brod-Posavina, Croația, având o populație de de locuitori (2011). Conform recensământului din 2011, comuna Cernik avea de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau croați, cu o minoritate de sârbi (%). Apartenența etnică nu este cunoscută în cazul
Comuna Cernik, Slavonski Brod-Posavina () [Corola-website/Science/330538_a_331867]
-
mai avut loc o reformă majoră a ortografiei. În 1998 s-a ajuns la decizia reformării regulilor ortografice, adică la așa zisa ortografie germană „nouă”, pentru care lingviștii germaniști din patru state germanofone, RFG, RDG (până la reunificare), Austria și Elveția (cantoanele germanofone) s-au consfătuit timp de decenii. Noua ortografie este obligatorie în Germania numai pentru școli și anumite instituții de stat. Situația legală din Germania este ceva mai complexă din cauza structurii federale a statului, cu administrației pe 3 nivele - federal
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
Elveția, pune capăt acestui paralelism și impune școlilor și instituțiilor de stat ortografia nouă. Însă numeroase personalități, scriitori, instituții și firme se împotrivesc adoptării noii ortografii, în general considerând-o nereușită. Landurile "Bayern" (Bavaria) și "Nordrhein-Westfalen" (Renania de Nord-Vestfalia) precum și cantonul/orașul elvețian Berna au decis să prelungească pe teritoriile lor paralelitatea ortografiilor cu încă un an. Marele cotidian (particular) de renume mondial "Frankfurter Allgemeine Zeitung" („"F.A.Z."”) nu a acceptat deloc noua ortografie din 1998 și a continuat multă vreme
Limba germană () [Corola-website/Science/296610_a_297939]
-
Toma d'Aquino. A fost pastor și unul dintre gânditorii de frunte ai mișcării neo-ortodoxe. Născut la Basel, în Elveția, și-a petrecut anii copilăriei în Berna. Din 1911 până în 1921 a slujit ca pastor reformat în satul Safenwil din cantonul Aargau. Mai târziu a devenit profesor de teologie în Bonn, Germania. A fost nevoit să părăsească Germania în 1935, după ce a refuzat să jure loialitate lui Adolf Hitler. Barth a plecat înapoi în Elveția și a devenit profesor la Basel
Karl Barth () [Corola-website/Science/299778_a_301107]
-
cea a capitalei Roma. Acest fapt se datorează în principal unei dezvoltări vertiginoase a bogatei zone agricole Lombardia. Aglomerația urbană se centralizează în jurul orașului Milano, extinzându-se totuși și în zonele limitrofe, inclusiv în unele din teritoriile Elveției - în sudul Cantonului Ticino, deși aceasta nu implică nici un fel de unitate administrativă. Numele celtic dat de Isubri acestei așezări nu este atestat, cunoscută fiind numai denumirea sa romană - Mediolanum. Milano (Milano în limba italiană), provine așadar din denumirea în latină, "mediolanum" cu
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
puțin de ritul catolic tradițional (cel Roman, practicat în toate celelalte regiuni din vest), variind în celebrarea liturghiei și a mesei, ca și în ceea ce privește calendarul. Ritul ambrozian mai este practicat și în alte localități din Lombardia, precum și în Elveția și cantonul Ticino. Milano este unul dintre centrele financiare și comerciale de primă importanță ale lumii. Orașul este sediul Bursei Italiene (it:Borsa Italiana) "Piazza Affari". Milano este de asemeni renumit prin compania de automobile Alfa Romeo localizată aici, pentru producția de
Milano () [Corola-website/Science/296696_a_298025]
-
II-lea, Umberto I, Victor Emanuel al III-lea și Umberto al II-lea ca monarhi. Ultimul monarh a condus pentru câteva săptămâni, înainte de a fi răsturnat de un Referendum Constituțional, creând Republica Italiană. Casa de Savoia a apărut împreună cu Cantoanele Elveției, care au unit Elveția de astăzi. Numele casei provine de la regiunea istorică situată la sud-estul Franței, care se află azi în departamentele franceze Haute-Savoie și Savoie. De-a lungul timpului, casa s-a extins de la o mică regiune până la
Casa de Savoia () [Corola-website/Science/330606_a_331935]
-
Fiul lui Humbert, Otto de Savoia, a urcat la tron în 1051, după moartea fratelui său mai mare, Amedeo, și s-a căsătorit cu marchiza Adelaide din Torino, obținând orașele Torino si Pinerolo. Aceștia au avut, în trecut, pretenții cu privire la cantonul Vaud, unde au ocupat Château of Chillon în Elveția, însă accesul lor a fost redus de la Geneva, în timpul Reformei Protestante, după care a fost cucerit de Berna. Piemont s-a alăturat mai târziu casei lui Humbert, iar numele a evoluat
Casa de Savoia () [Corola-website/Science/330606_a_331935]