6,961 matches
-
proletare, pentru a avantajă interesele clasei mijlocii. Obiectivul acestei politici era că, prin întărirea categoriilor burgheze, împreună cu organizarea națiunii din punct de vedere spiritual și militar, să se poată realiza un proiect avantajos de expansiune teritorială 1. În conformitate cu această logică, capitalismul a evoluat spre o formă superioară, imperialismul. Pentru a susține această politică, regimul capitalist a produs elemente ideologice care să garanteze o susținere de masă pentru politica imperialista 2. Gheorghi Dimitrov, care a fost unul dintre cei mai importanțși lideri
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
activ în rândul acestora 5. Într-un alt articol, tonul este mult mai dur, membrii mișcării fasciste fiind considerați a fi parte a maselor micii burghezii înfuriate, bande declasate, proletari sărăciți și demoralizați, în fine toate acele categorii socialepe care capitalismul financiar îi împinge la disperare 6. Palmiro Togliatti, membru de prim rang al elitei comuniste italiene, participând în anul 1926 la cel de al IV-lea Congres al Internaționalei Comuniste, analizând regimul fascist, consideră că aceste "este un inel în
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ideile expuse anterior, observăm că teoriile marxiste doresc să formuleze o explicație științifică a fenomenelor istorice. În cazul fascismului, toate teoriile marxiste au ca punct comun determinismul socio-economic. Cu toate că există explicații și accente diferite sunt delineate următoarele aspecte comune: 1) capitalismul implică exercitarea din partea deținătorilor de capital a puterii de control asupra mijloacelor de producție. Această realitate implică existența unei importante puteri politice în mână marelui capital ce produce o slăbiciune și un sentiment de dezorientare din partea salariaților. 2) din motive
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ce produce o slăbiciune și un sentiment de dezorientare din partea salariaților. 2) din motive interne a sistemului capitalist, apare o evoluție cunoscută sub numele de imperialism ceea ce a produs elemente ideologice chemate să sprijine o politică de acest tip. 3) capitalismul a produs o pauperizare și o proletarizare a societății, cu accent pus pe clasa medie, proces ce a permis dilatarea ideologiei naționaliste și imperialiste ce a avut ca rezultat crearea unei baze sociale pentru mișcările fasciste. 4) capitalismul reprezintă izvorul
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
tip. 3) capitalismul a produs o pauperizare și o proletarizare a societății, cu accent pus pe clasa medie, proces ce a permis dilatarea ideologiei naționaliste și imperialiste ce a avut ca rezultat crearea unei baze sociale pentru mișcările fasciste. 4) capitalismul reprezintă izvorul profundelor crize economice care au permis în anumite țări să apară mișcări fasciste. 5) crizele economice au subminat stabilitatea politică și ideologică a sistemului capitalist fapt ce a permis nașterea unor mișcări anticapitaliste. În anumite cazuri clasa conducătoare
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
militare și psihologice să fie concentrate în mână statului, iar această politică nu poate fi realizată decât de fascism 13. George Douglas Howard Cole a fost un socialist libertarian britanic că a considerat că fascismul a fost un aliat al capitalismului și nu doar un simplu lacheu al intereselor acestuia. Dezvoltarea să a fost în mod gradual a fost infuențată atât de condițiile economice de după război, cât și de un puternic sentiment de aversitate față de societatea vremii promovat de tinerele generații
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
că un simplu rezultat al cauzelor economice este o greșeală. În analiza fascismului trebuie să fie luate în considerare și alte cauze care i-au influențat apariția 14. Fascismul italian și cel german nu a fost o nouă firma a capitalismului imperialist, din contră a fost "o doctrină și un mod de viață diferit" a treia forță ce se impunea atât capitalismului imperialist, comunismului cât și socialismului. Coll consideră că fascismul este o a treia cale, o a treia forță care
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
cauze care i-au influențat apariția 14. Fascismul italian și cel german nu a fost o nouă firma a capitalismului imperialist, din contră a fost "o doctrină și un mod de viață diferit" a treia forță ce se impunea atât capitalismului imperialist, comunismului cât și socialismului. Coll consideră că fascismul este o a treia cale, o a treia forță care avea ca putere motrice mică burghezie care era "împotriva ambițiilor egalitariste a clasei muncitoare și care se regaseau într-o accentuată
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
liberale, pe fondul conflictelor existente pe plan internațional, au permis apariția și dezvoltarea mișcării fasciste"16. Al doilea tip de abordare se referă la realitățile interne ale Italiei din perioada risorgimentală și postrisorgimentală. Prentru Gramsci, colaborarea dintre reacțiunea agrara și capitalismul industrial stă la baza apariției, organizării și ulterior al acțiunii mișcării fasciste, cele două categorii fiind partea ce-a mai reacționara din interiorul burgheziei italiene 17; fascismul a apărut ca rezultat al reacției foarte slabe a Statului 18. Noutatea pe
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
ce avea ca obiectiv distrugerea organizațiilor proletariatului, impunerea terorii împotriva acelor reprezentanți ai clasei muncitoare, a țărănimii și intelectualilor care doreau schimbarea raporturilor sociale în interiorul raporturilor de putere ale regimurilor liberale italiene. Note 1 Maurice H. Dobb, Economia politică e capitalismo, Einaudi, Torino, 1950, p. 250. 2 Stein Ungelvik Larsen, Bernt Hagved, I fasciști un opera indispensabile per capire le rădici e le căușe di un fenomeno europeo, Ponte alle Grazie spa, Firenze, 1996, p. 50 . 3 Gheorghe Dimitrov, La Terza
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Datanews editrice, Romă, 1955, p. 5. 8 Idem, "A proposito del fascismo" (1928), în Societa, nr. 4, 1952. 9 Renzo de Felice, Le interpretationi del Fascismo, Editori Laterza, Bari, 1995, p. 67. 10 Paul A. Baran, Paul M. Sweezy, Îl capitalismo monopolistico, Einaudi, Torino, 1968, pp. 132-133. 11 August Thalheimer, Uber den Faschismus, În Gegen den Strom, nr. 2-4, 1930, reprodus În Renzo De Felice "Îl fascismo, Le interpretationi dei contemporanei e degli storici, Bari, 1970, p. 272. 12 Ibidem. 13
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
43. (accesat 29.05. 2015) 17 Antonio Gramsci, Enzo Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă, 1973, p. 20, preluat din Ioana Cristea Drăgulin, "Risorgimento", op. cît., p. 43 18 Ibidem. Bibliografie Baran, A. Paul, Sweezy, M. Paul, Îl capitalismo monopolistico, Einaudi, Torino, 1968. dimitrov, Gheorghe, La Terza internaționale, Romă, 1945. Dobb, H. Maurice, Economia politică e capitalismo, Einaudi, Torino, 1950. Felice, de Renzo, Le interpretationi del Fascismo, Editori Laterza, Bari, 1995. GRAMSCI, Antonio, ENZO, Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
p. 20, preluat din Ioana Cristea Drăgulin, "Risorgimento", op. cît., p. 43 18 Ibidem. Bibliografie Baran, A. Paul, Sweezy, M. Paul, Îl capitalismo monopolistico, Einaudi, Torino, 1968. dimitrov, Gheorghe, La Terza internaționale, Romă, 1945. Dobb, H. Maurice, Economia politică e capitalismo, Einaudi, Torino, 1950. Felice, de Renzo, Le interpretationi del Fascismo, Editori Laterza, Bari, 1995. GRAMSCI, Antonio, ENZO, Santarelli (îngrijita de), Sul fascismo, Editori Riuniti, Romă, 1973. Stein, Ungelvik Larsen, Bernt, Hagved, I fasciști un opera indispensabile per capire le rădici
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Marx. Tocmai acum ar trebui ei să-și dreagă vocile și să-și umple stilourile pentru lupte care - vai! - se încăpățînează să nu înceapă. În Franța, însă, lucrurile nu stau pe loc. Punerea în chestiune a democrației constituționale și a capitalismului, mai ales după 11 septembrie 2001, duce, cum e și firesc, la apariția unor studii de istoriografie și istoria ideilor care aruncă o lumină nouă asupra conceptului de modernitate. Este vorba despre Les Anti-Lumičres. Du XVIIIe sičcle ŕ la guerre
Antimodernii sau "reactionarii șarmanți" by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/10144_a_11469]
-
Plutesc pe-alee ca lumini,/ Când timpul spală oseminte,/ Cântând din albe violini". Peisagiile sunt diversificate, apoi, prin captarea trepidației sociale: pe Lipscani e "zgomot și tortură", "viața-n uliți sforăie și rage", Calea Victoriei apare, bineînțeles, ca Sodoma și Gomora capitalismului autohton (e greu să scăpăm de clișeele epocii), iar periferia se înfățișează în toată splendoarea mizeriei sale, într-unele din cele mai plastice versuri ale volumului: "Cum pot să laud oare-n rime/ Puroiul gros ce colcăie în tine?/ Ai
Versuri metropolitane by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10197_a_11522]
-
șansele viitorului său plasament într-o țară care îi este străină. Din dorința de a evita sugestii politice, mă voi limită doar la cele de conduită, ultimele fiind bazate pe o experiență de aproape treizeci de ani de trăire în capitalism, confruntând trusturi gigantice în fața televiziunei naționale. Contactul meu cu țara a fost continuu, trecând în afara cursurilor universitare și prin avatarurile înființării unui SRL mixt. Preocuparea nu-mi este noua: în 1995 am susținut lucrarea „De la contacte, la contracte” în cadrul congresului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
sloganul Să trăiți bine!, în casele a milioane și milioane de români. Spunea un istoric - și bine spunea: Daca România profundă se zbate în dificultăți și deznădejde, clasa politică prosperă. Iată doar câteva cuvinte care definesc cele două decenii de capitalism rapace, acaparator. MDP: Vreau să vă pun o întrebare în legătură cu tânăra generație. Ce trebuie să facă, înainte de toate, tinerii din România? Să plece din țară, cum i-a sfătuit președintele Traian Băsescu, ori să rămână? Ioan Barbu: Avem tineri, mii
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/86_a_359]
-
în virtuțile pieței. Nu se califică, în opinia mea, cei care s-au îmbogățit din contracte cu statul. Poate fi, în schimb, candidat un om de afaceri veritabil, ca și cineva care nu are această experiență, dar nici nu confundă capitalismul cu spolierea statului. Deși în aparență marginal, e un criteriu foarte important; să aibă o experiență profesională consistentă în câmpul politic sau în afara lui. N-ar trebui să fie președinte cineva care nu a învățat vreo meserie sau care a
Portretul prezidențiabilului PDL, de Cristian Preda by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/39850_a_41175]
-
Iordachescu Ionut Poetul Mircea Dinescu a spus, sâmbătă, pentru Mediafax, că la 23 de ani trecuți de la Revoluție, nu este deloc entuziasmat de acest capitalism, din moment ce avem o clasă politică semianalfabetă, așa cum erau înainte de '89 Nicolae și Elena Ceaușescu. Mircea Dinescu dezvăluie că dacă era japonez și-ar fi făcut harakiri, deoarece nu a crezut că persoane care l-au proslăvit pe Ceaușescu vor conduce
Dinescu, despre România după comunism: Clasa politică e semianalfabetă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40106_a_41431]
-
avea patru clase, Elena avea trei clase, dar în fine pe urmă ei s-au mai lustruit cât de cât. Dar Ceaușescu măcar avea consilieri profesionști. Acum este o clasă politică semianalfabetă. Cu excepțiile de rigoare. Și entuziasm pentru acest capitalism nu am câtuși de puțin", spune maestrul Dinescu. Mircea Dinescu nu pare încântat de viitorul României, opinând că noul Cabinet Ponta este "un guvern de sinucigași", pentru că și-a asumat "puterea deplin, cu o opozițe foarte firavă" și pentru trebuie
Dinescu, despre România după comunism: Clasa politică e semianalfabetă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/40106_a_41431]
-
ați citit bine, în Paris, unde un palat din secolul XVIII a fost cât pe ce să fie „modernizat” de aceeași oameni cu bani iubitori de subcultură, nu mă consolează de barbaria noastră de tranziție între ideologia comunistă și un capitalism prădalnic. Ambele, deopotrivă de aculturale.
Bucureștii de altădată by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4135_a_5460]
-
se simt și azi. Ar fi fost foarte bine să avem după 1990 un milion de evrei și nemți. Aveau, după cum arată statisticile, un nivel de educație superior, iar procentual dădeau in mare parte - în anii 50-70- din elitele profesionale. Capitalismul și democrația se constituie cu competențe, elite, profesioniști, spirit anteprenorial - pe care evreii si nemții le au cu prisosință. Ceaușescu a avut ideea stupidă să vindă evrei și nemți Germaniei și Israelului. Era obsedat să realizeze astfel o purificare etnică
Stelian Tănase regretă că am pierdut un milion de evrei și nemți, după 1989 by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/41620_a_42945]
-
protestantismul puritan american vechi de trei secole. SUA este mediul pe deplin potrivit. Un reper de spirit și (con)viețuire. „Mai mult decât în orice țară occidentală, în America religia este întrețesută cu viața publică.” Pledează cauza democrației creștine, în capitalismul nelipsit de aspirații morale. Unele notații suplinesc lipsa conjuncturală a predicii religioase. Aflăm și de la Nemoianu, convins de o „gândire creștin-democrată”, cum „căutătorul misticii poate cădea în păcatul trufiei” ori că „menirea supremă a omului este mântuirea sufletului său”. Concentrarea
Virgil Nemoianu și implicările religiei by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Journalistic/4185_a_5510]
-
nu e instituție de binefacere. (...) O a treia sursă a decepției e a celor care au crezut că România intră intr-o logică a dezvoltării și nu s-a întâmplat așa. Există părți din societatea românească care au învățat lecția capitalismului, care e a creșterii, și tocmai ele nu sunt reprezentate în politică", a arătat democrat-liberalul. Cristian Preda apreciază că exact acea parte din societate care reprezintă motorul dezvoltării României nu este reprezentată politic, pentru că nu există niciun partid autentic de
Cristian Preda, despre PDL: Riscă să revină la cultura FSN 1991 by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39420_a_40745]
-
Uniunea Europeană, să nu fie anti-american, să aibă umor sau să nu se fi îmbogățit din contracte cu statul. "Poate fi, în schimb, candidat un om de afaceri veritabil, ca și cineva care nu are această experiență, dar nici nu confundă capitalismul cu spolierea statului", nota europarlamentarul PDL.
Videanu, dispus să devină prezidențiabilul PDL, dacă partidul i-o cere by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/39733_a_41058]