1,181 matches
-
acea zi, cu condiția să fie un preț relevant, adică să se refere la cel puțin 0,5% din numărul de titluri ale emitentului. Titlurile care nu sunt cotate Și se constituie într-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizării dividendelor, iar cele care se constituie într-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeași metodă a capitalizării dividendelor sau prin alte metode bazate pe evaluarea globală a entității în care s-a investit (Toma, 2009). În standardele IFRS, activele
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
din numărul de titluri ale emitentului. Titlurile care nu sunt cotate Și se constituie într-un pachet minoritar sunt evaluate prin metoda capitalizării dividendelor, iar cele care se constituie într-un pachet majoritar pot fi evaluate prin aceeași metodă a capitalizării dividendelor sau prin alte metode bazate pe evaluarea globală a entității în care s-a investit (Toma, 2009). În standardele IFRS, activele financiare deținute pentru tranzacționare sau activele financiare disponibile pentru vânzare sunt tot timpul evaluate la valoarea justă, exceptând
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
Evaluarea se face la data bilanțului Și nu ia în considerare costurile vânzării, deoarece investițiile imobiliare sunt deținute pe o perioadă mai mare de timp, iar entitatea nu are intenția să le vândă în viitorul apropiat. În cazul investițiilor imobiliare, capitalizarea cheltuielilor ulterioare nu trebuie să facă referire la standardul de performanță estimat inițial, ci la standardul de performanță evaluat anterior, de exemplu, dacă ridică valoarea de piață actuală. Dacă o proprietate imobiliară utilizată de posesor devine o investiție imobiliară, care
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
de evaluare de la un exercițiu financiar la altul, de exemplu: trecerea de la metoda FIFO la metoda CMP, trecerea în cazul activelor cu ciclu lung de producție de la evaluarea la cost de producție, fără includerea cheltuielilor cu dobânda, la evaluarea cu capitalizarea cheltuielilor cu dobânda în valoarea activului, trecerea de la evaluarea la valoarea justă în cazul investițiilor imobiliare, la evaluarea la cost istoric etc. La fiecare dată a bilanțului evaluarea se va realiza la valoarea de intenție, neexistând posibilitatea folosirii altei baze
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
separată a componentelor elementelor de active Și de datorii. Este un principiu specific evaluării în contabilitate, care se referă la evaluarea individuală a elementelor, în scopul recunoașterii lor în contabilitate Și nu la evaluarea lor globală, ca în cazul metodei capitalizării fondului comercial în evaluarea entității. În standardele IFRS există două situații care solicită evaluarea pe grupuri de active: IAS 36, în cazul unităților generatoare de numerar Și IFRS 5, în cazul grupurilor de active destinate cedării. Unitatea generatoare de numerar
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
selectarea informațiilor: informații economice generale (factori sociali, economici, guvernamentali Și de mediu), informații specifice despre proprietate Și despre proprietățile comparabile (amplasament, amenajări Și construcții, informații despre costuri Și depreciere, date despre venituri Și cheltuieli, informații privind ratele de actualizare Și capitalizare, istoricul proprietății, utilizarea proprietății etc.), informații privind cererea Și oferta (inventarul proprietăților comparabile, tranzacții Și oferte pentru spații neocupate sau aflate în curs de construcție, studii ale cererii, ratele de absorbție etc.); determinarea celei mai bune utilizări pentru proprietatea evaluată
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
randamentul unei acțiuni; D - dividendul repartizat; C1 - cursul la revânzarea acțiunii; C0 - cursul la cumpărarea acțiunii. Se calculează atât în funcție de creșterea cursului bursier, cât și în funcție de valoarea remunerată a investitorului 6.5. Coeficien PER = C/Pn PER - coeficientul multiplicator al capitalizării; tul PER (price earning ratio) C - curs bursier mediu al acțiunii; Pn - profitul net pe acțiune. plasamentu-lui în acțiuni 6.6 Dividendele așteptate în viitor ∑∞ += i i)k1( DiV V - valoarea unei acțiuni; Di - dividendele la momentul i, înțelese ca
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
de lansarea de către stat a primei oferte publice de vânzare de acțiuni. Această scădere drastică a cursului acțiunilor nu a influențat pozitiv introducerea indicelui bursier oficial BET (Bucharest Exchange Trading) cu începere de la 15 septembrie 1997. Creșterea în timp a capitalizării bursiere și a numărului de societăți cotate la bursă, a condus la necesitatea introducerii unui indice oficial al Bursei de Valori București, până în acel moment existând numai variante neoficiale: VAB, BIG, GELSOR etc. Indicele BET a putut fi considerat ca
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
indicelui BET a fost stabilită la 1000 de puncte. De aseemenea, introducerea indicelui BET reprezintă un reper important pentru viitoarele contracte la termen, care vor avea în vedere evoluția acestuia. Pentru anul 1997, s-a ajuns la concluza că evoluția capitalizării bursiere, urmărită de indicele BIG Index a fost influențată mai puțin de evoluția ratelor dobânzilor acordate pentru depozite și mai mult de modificările cursului valutar. Având în vedere posibilitățile de câștig mai mari și accesul mai ușor al marelui public
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
cumpără asupra celor care vând, determină creșterea lentă, dar continuă, a cursurilor, evidențiind o evoluție stabilă, de creștere economică. Indicii bursieri se determină pe baza unui eșantion de întreprinderi selecționate (ce se menține în timp), ponderea lor fiind determinată de capitalizarea bursieră, respectiv, de coeficientul de capitalizare a rezultatelor. Coeficientul de capitalizare a rezultatelor are ca bază de calcul profiturile nete pe acțiune, luând în considerare randamentul fiecărei întreprinderi, respectiv măsura în care proprietarul poate fi remunerat. Indicele Dow Jones, se
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
creșterea lentă, dar continuă, a cursurilor, evidențiind o evoluție stabilă, de creștere economică. Indicii bursieri se determină pe baza unui eșantion de întreprinderi selecționate (ce se menține în timp), ponderea lor fiind determinată de capitalizarea bursieră, respectiv, de coeficientul de capitalizare a rezultatelor. Coeficientul de capitalizare a rezultatelor are ca bază de calcul profiturile nete pe acțiune, luând în considerare randamentul fiecărei întreprinderi, respectiv măsura în care proprietarul poate fi remunerat. Indicele Dow Jones, se calculează pe baza unei metode lansate
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
cursurilor, evidențiind o evoluție stabilă, de creștere economică. Indicii bursieri se determină pe baza unui eșantion de întreprinderi selecționate (ce se menține în timp), ponderea lor fiind determinată de capitalizarea bursieră, respectiv, de coeficientul de capitalizare a rezultatelor. Coeficientul de capitalizare a rezultatelor are ca bază de calcul profiturile nete pe acțiune, luând în considerare randamentul fiecărei întreprinderi, respectiv măsura în care proprietarul poate fi remunerat. Indicele Dow Jones, se calculează pe baza unei metode lansate în anul 1889 de ziaristul
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
industriale, 20 societăți de transport și 15 acțiuni ale unor întreprinderi prestatoare de servicii. În literatura de specialitate se evidențiază caracterul convențional al alcătuirii indicilor bursieri. Spre exemplu, în cazul indicelui Dow Jones, se consideră în anii de depresiune, o capitalizare de 10 ori, iar în perioada de avânt, de peste 20 de ori, fenomen ce evidențiază faptul că, pe o perioadă de 3-4 ani, cursul acțiunilor (valoarea indicelui) poate să crească de la 1 la 3, la o creștere reală a profiturilor
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
generația a II-a s-au construit având la bază respectarea anumitor cerințe : − selectarea eșantionului de firme incluse în structura indicelui bursier; − atribuirea unei anumite importanțe, prin: pondere egală pentru toate valorile mobiliare din structura indicelui bursier; pondere egală cu capitalizarea bursieră, respectiv, pondere mai mare a titlului care are dividendele pe acțiuni mai mari; − alegerea datei de referință pentru care indicele bursier se 100, 1000 sau 10000 puncte, în funcție de reglementările pieței. Cele mai importante criterii de selectare a valorilor mobiliare
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
pe acțiuni mai mari; − alegerea datei de referință pentru care indicele bursier se 100, 1000 sau 10000 puncte, în funcție de reglementările pieței. Cele mai importante criterii de selectare a valorilor mobiliare ce intră în alcătuirea indicilor bursieri sunt următoarele: grad de capitalizare bursieră ridicat; grad foarte mare de dispersie a valorilor mobiliare în rândul deținătorilor; informatizarea cotațiilor bursiere pentru valorile mobiliare; legătura structurală dintre Cota oficială a titlurilor bursei și valorile mobiliare ce alcătuiesc indicii bursieri. Se pot exemplifica mai mulți indici
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
Financial Times Actuaries all Share Index, FT-A), care se calculează pe piața Londrei la ora 1700 a fiecărei zile lucrătoare, alcătuit din circa 670 acțiuni, care sunt divizate în 6 grupe principale și 35 subsecții, reprezentând peste 90 % din capitalizarea pieței bursiere din Marea Britanie; − Indicele FT Stock Exchange 100 (FT-SE 100), denumit și „footsie”, care a fost introdus pentru a satisface nevoia unui indice bursier al acțiunilor, calculându-se în fiecare moment al zilei bursiere; are ca bază de
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
și sub denumirea de Nikkei Dow, are în structură 225 acțiuni din prima secțiune a bursei din Tokyo, se calculează ca medie aritmetică ponderată a acestora și se modifică în mod egal pentru fiecare schimbare a cursului acțiunilor, indiferent de capitalizarea bursieră; − Indicele TOPIX, este indicele bursier al primei secțiuni a bursei din Tokyo și cuprinde toate acțiunile companiilor care cotează în prima secțiune a bursei din Tokyo (circa 1200 tipuri de acțiuni); are cea mai largă bază de calcul, pentru
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
are cea mai largă bază de calcul, pentru a exprima cea mai bună imagine a pieței Japoniei și de calculează la fiecare 60 de secunde; − Indicele TSE 2 (Tokyo Stock Exchange Second Section Index), este un indice bursier ponderat cu capitalizarea bursei, care are în structură acțiunile cotate la bursa din Tokyo (circa 750 acțiuni), neincluse în indicele TOPIX; de asemenea, nu sunt incluse în acest indice companiile cotate pe piețele locale și pe piața OTC; − Indicii mondiali (internaționali), cuprind trei
BURSE – ediţia a II-a by Aurel CHIRA, Elena GÎNDU, Benedicta DROBOTĂ, Andy-Felix JITĂREANU () [Corola-publishinghouse/Science/388_a_1103]
-
era de 1L$ ≈ 0,009$ reali, adică în jur de 270:1.) Aceștia provin din cotizații ale participanților, efectuate prin transferuri bancare reale, fără de care implicarea este limitată sub forma de simplă încercare ("trial version") a SL, dar și din capitalizare finanțată de participanții cu succes în afacerile SL. Tranzacțiile imobiliare din spațiul virtual sunt cele mai profitabile, ele reproducând de facto mediul comercial real. Dolarii virtuali obținuți în SL pot fi convertiți bancar în dolari reali, astfel încât simulatorul social devine
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Indicele Q este calculat ținându-se cont de toate companiile înscrise pe piața acțiunilor NASDAQ și nu doar de un subansamblu de companii, așa cum este cazul pentru numeroși alți indici bursieri. În indicele NASDAQ, importanța fiecărei companii este proporțională cu capitalizarea la bursă. Acest indice este destul de volatil, căci piața acțiunilor NASDAQ cuprinde mai multe companii de înalte tehnologii în cazul cărora valoarea acțiunilor este mai "vaporabilă" decât valoarea acțiunilor companiilor din economia tradițională. 148 Indicele bursier japonez Nikkei,este principalul
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
de acțiuni cotate la bursa din New-York. 157 Dow Jones este cel mai vechi indice american, creat în 1884, dar și cel mai urmărit indice la bursa din New York, fiindcă reflectă evoluția valorilor industriale cele mai reprezentative (circa 25% din capitalizarea bursieră de pe Wall Street). 158 "Consensul de la Washington" se referă la un set informal de politici promovate de principalele instituții financiare internaționale, subsumate unei doctrine bazate pe ideea ca economia de piață va deveni universal aplicabilă, dacă intervenția guvernelor naționale
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
balanța de plăți. Ozawa și Castello (2001) consideră că acest efect ajută la reducerea deficitului de economisire 2, care este important în economiile emergente, ce cunosc constrângeri legate de economisire. Aliber (1993) a subliniat că diferențele între ratele naționale de capitalizare reprezintă un determinant al investițiilor străine directe, precum și al fluxurilor de investiții de portofoliu. Ozawa și Castello (2001) susțin că acest efect al corporațiilor asupra statului-gazdă conduce la stimularea „creșterii pe datorie”3. Efectul activității corporațiilor transnaționale asupra balanței de
[Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pot să spun că am dus lipsă, dar nici nu ne-am lăfăit". Această învățătură de viață explică mult din cotidianul cenușiu, dar rezistent, al vieții din timpul regimului comunist: neimplicarea, neieșitul în evidență, moderația, limitarea riscurilor sociale și profesionale, capitalizarea discretă a resurselor. Autodisciplina impusă astfel era în acord cu autoritarismul vremii și a fost compensată prin strategii tradiționale de asociere și întrajutorare. O întreagă rețea de cunoștințe, rude, prieteni, vecini sau doar oameni care proveneau din aceeași localitate furniza
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
cheltuielilor ca urmare a retragerii finanțării guvernamentale” (p. 87Ă. Referitor la pensii, regândirea sistemului de protecție socială este realizată prin prisma evoluției demografice care este caracterizată printr-o sintagmă sugestivă: „șocul demografic”. Soluția o reprezintă punerea în practică a „principiului capitalizării” și promovarea sistemului de pensii suplimentar, în vederea elaborării unor strategii alternative care să ofere soluții eficiente „fenomenului de creștere a gradului de încărcare a sistemelor redistributive, care să absoarbă” creșterile rezultate de dezechilibrul generat de scăderea numărului de persoane active
[Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
și la standardele Comitetului de la Basel pentru supraveghere bancară, precum și progresele înregistrate în legătură cu întărirea capacității administrative a Băncii Centrale, au avut ca efect continuarea evoluțiilor favorabile înregistrate în sectorul bancar. S-a precizat, de asemenea, că măsurile de îmbunătățire a capitalizării sistemului bancar au condus la majorarea semnificativă a ratelor de solvabilitate, iar profitabilitatea băncilor a înregistrat o tendință ascendentă, începerea, la sfârșitul lunii aprilie 2002, a ultimei etape a procesului de autorizare a organizațiilor cooperatiste de credit, care se preconiza
by Vasile Puşcaş [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]