2,246 matches
-
a nu se căsca!...”), vreme de aproape patru ceasuri. În Mici economii..., soții și invitatul lor se desfată la prânzul atent improvizat cu mezeluri, vermut franțuzesc, marsala, icre moi..., ca o confirmare a unei fericite conviețuiri. Și În D-ale carnavalului În final se improvizează un supeu „cu butelci, pachete de mezeluri și franzele...”, aici petrecerea consfințind concilierea, consacrând triunghiurile amoroase. Coana Luxița la Moși mănâncă „trei ouă răscoapte, o căpățână de miel cu borș, niște stufat, prune cu carne, friptură
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
apanajul eroului caragialian, ca modalitate de raportare la semeni. Cheful, asociat invariabil poftei și plăcerii, implică - În universul creației comice a lui Caragiale - o gamă largă de petrecere a timpului. Ipostaze ale distracției / chefului sunt participarea la bal ori la carnaval, ieșirile În parc ori la Șosea (cu bicicleta), la teatru, la circ sau la spectacolele de varieteu din grădinile de vară, plecarea (la sfârșit de săptămână) la Sinaia ori la București (de 10 Mai), vizitele la amici / amice, dar și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ca să evite reporterii - comandă, la ospătărie, mai Întâi o semi-baterie cu sifon. Cere apoi „Țuicî și ciorbî schembè și ărdei”, la puțin timp „varzî! porții măre, mî! și ărdei și vin”, urmate de „fleicî și ărdei”. Catindatul (din D-ale carnavalului) se magnetizează cu jamaică, Didina și Crăcănel beau bere, Pampon - mastică. Amicul Nae a cărui soție e prinsă de chinurile facerii Își omoară timpul prin localuri: „- Nu pot, monșer ca să stau când face... Mă plimb așa de colo până colo
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
bal, de o vizită sau de o călătorie, fie că doar se aventurează În oraș, personajul lui Caragiale Își leagă material viața de mâncare și de băutură. Ceea ce se anunța ca un scandal se poate finaliza, ca În D-ale carnavalului, cu o masă amicală atotreparatoare: „Iordache, apoi Pampon și Crăcănel, cu butelci, pachete cu mezeluri și franzele la subsuoară...”; În jurul mesei Încărcate se pot concilia animozitățile, nemulțumirile se estompează, compromisul e acceptat, iluzia fericirii planează deasupra tuturor. Se putea
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
a nu se compromite există („cocoanele au Înlemnit” când cred că secretul lor va fi divulgat soțului), dar această teamă nu e tot atât de intensă ca amorul. Și nici ca manifestările simțurilor dezlănțuite, ale organicului exacerbat. „Ei! d-ale carnavalului!” Personajul caragialian n-are, se pare, viață intimă; spațiul intim devine spațiu public: În odaia Vetei intră Zița, Spiridon, Chiriac, pătrunde Rică Venturiano, trec prin același iatac Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu În căutarea intrusului. Comèdiile lui I. D. Ionescu se
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
situației, În tagma jupânului ca negustor de vorbe mari. Situațiile neplăcute sunt În genere considerate, de către majoritatea personajelor caragialiene, ca fiind comèdii. Eroii lui Caragiale au conștiința faptului că lumea e un teatru sau, mai rar, În variantă derizorie - un carnaval ori un circ. Sau bâlci. Circul, bâlciul, carnavalul constituie nu doar manifestări pitorești ale omenescului, ci lumea Însăși, o lume plasată «la mijloc de Rău și Bun»: „IORDACHE: Ăsta e nițel cam Țicnit... De ce mușterii am parte eu astăzi!... Frumos
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
mari. Situațiile neplăcute sunt În genere considerate, de către majoritatea personajelor caragialiene, ca fiind comèdii. Eroii lui Caragiale au conștiința faptului că lumea e un teatru sau, mai rar, În variantă derizorie - un carnaval ori un circ. Sau bâlci. Circul, bâlciul, carnavalul constituie nu doar manifestări pitorești ale omenescului, ci lumea Însăși, o lume plasată «la mijloc de Rău și Bun»: „IORDACHE: Ăsta e nițel cam Țicnit... De ce mușterii am parte eu astăzi!... Frumos carnaval”; „NAE: La colț? Aideți să punem odată
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
ori un circ. Sau bâlci. Circul, bâlciul, carnavalul constituie nu doar manifestări pitorești ale omenescului, ci lumea Însăși, o lume plasată «la mijloc de Rău și Bun»: „IORDACHE: Ăsta e nițel cam Țicnit... De ce mușterii am parte eu astăzi!... Frumos carnaval”; „NAE: La colț? Aideți să punem odată la cale Încheierea comèdiei ăștia...”; „IORDACHE (căzând obosit pe un scaun): De azi-dimineață!... de azi-dimineață, asta merge Întruna așa! Ce goană! Ce goană turbată! Doamne, Doamne, isprăvește odată istoria asta!...”; „UN GLAS DE
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
noapte” (lăcătuș, 50 de ani); „Există o echipă entuziastă, care se mișcă și lucrează” (femeie, 52 de ani); „Oamenii au lucrat la drum, cu munca lor fizică” (pensionară, 67 de ani). Oamenii se întâlnesc și de sărbătorile satului organizate anual: Carnavalul (Farsang), Balul Strugurilor sau Balul Viilor, Ziua Secerișului, Ziua Națională a Ungariei, Ziua Zerindului, Cupa Regională de Fotbal, Revelionul. Toate se desfășoară în căminul cultural (căminul cultural, primăria, expoziția de pictură permanentă, toate ocupă aceeași clădire) sau în parcul din fața
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
eliberați apoi la loc în natură. Amintindu-și că Fiul lui Dumnezeu se întrupase cândva în om, temându-se fără îndoială de vreo pedeapsă divină, autoritățile religioase au obținut, în cele din urmă, interdicția cu privire la consumul acestui tip de carne. * * * Carnavalul, potopul aceasta de animale gălăgioase, rău-mirositoare, agitate și neliniștitoare, din ce în ce mai răspândite în natură, a sfârșit prin a ne deranja. Nu de mult, cam prin secolul al XCV-lea al erei noastre, s-a început limitarea semnificativă a numărului speciilor sălbatice
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
evenimente din viața grupei sau a gradiniței, cum ar fi serbările celor mici. Un număr tot mai mare de educatoare își întocmesc singure programele de serbare pe baza propriilor creații: poezii, dramatizări ale poveștilor clasice realizate în versuri, șezători tematice, carnavaluri. Pe lângă această necesitate profesională, aș adăuga, ca motivație a apariției acestei literaturi pentru copii creată de educatoare, bucuria de a surprinde și a da glas inocenței copilăriei, trăirilor intense ale copiilor pe care-i au sub privirile lor zi de
DARURI ŞI GÂNDURI PENTRU MAMA by Lenţa Neacşu () [Corola-publishinghouse/Science/1153_a_2221]
-
gimnastica din Statele Unite. La Mondialele de anul trecut a apărut o braziliancă, însă niciodată Brazilia nu va fi o putere a solului sau a bîrnei, pe motiv că acolo nu există o Deva a robotismului, ci doar un Rio al carnavalului și al sambei. Dezvăluirile din ultima vreme fac mult rău gimnasticii. Toată lumea a văzut, toată lumea a citit, așa că va fi foarte greu de lucrat pe durere și în viitor. Vom avea mai puține vertebre tasate, dar și mai puține medalii
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
video electronice, jocurile de roluri în cluburi, iubitorii Agathei Christie reunindu-se pentru a "juca" unul dintre romane, difuzarea de karaoke, al cărui caracter distractiv și "simulant" este deja confirmat, înclinația pentru serate "mascate", cu ocazia Halloween-ului și a altor carnavaluri...) favorizează așadar implicații rituale minimale eficace, "pentru a rîde sau pentru a vedea", cu scopul de a pune la încercare o parte a propriului eu. Crearea și consumul muzicii merg pe același drum. De la stilurile punk (God Save the Queen
by Jean-Marie Seca [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Fries în grau (1983) Gieseking, Walter (1895-1956) Pianist și compozitor german - Spiel um ein Kinderlied zu 4 Händen (1948) Godard, Benjamin (1849-1895) Compozitor și pedagog francez - 4 Piese simfonice op. 28 (1810)Contes de la Vallée 6 piese op. 67 (1882) - Carnaval 6 Piese (1893) - 4 Piese caracteristice, op. 115 (1893) Goldmark, Cari (1830 -1915) Violonist, compozitor autididact, pedagog și dirijor austriac de origine maghiară - 3 piese op.12 (1891) Gounod, Charles (1818 -1893) Pianist și compozitor francez. - Marche nuptiale în Fa
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
n. 1940) Compozitor german, de origine cehă - Bolero (1957) Mendelsson Bartholdy, Felix(1809 1847) Compozitor, pianist, organist și dirijor german - Allegro briliant în La op. 92 (1841) Michel, Paul-Baudouin (n. 1930) Dirijor, compozitor și pedagog belgian - Vingt doigts pour un carnaval (1971) Mieg, Peter (1906 -1990) Teoretician și compozitor elvețian - 5 Mouvements (1947) - La Passeggiata (1982) Mortari, Virgilio (1902 -1993) Compozitor și pedagog italian. - Vecchi tempi, 6 Piese Moscheles, Ignatz (1794 -1870) Pianist, compzitor și pedagog ceh. - "Hommage à Weber"'op.
Repere structurale în activitatea duo-ului pianistic by Pânzariu Marin () [Corola-publishinghouse/Science/91608_a_93176]
-
în textul originar, impresiile sunt ale călătorului în căutare de confort și odihnă, după o boală grea!). În concluzie, teatralizarea convențională a fragmentului memorialistic cu ajutorul personificării și al dialogului abstract dintre narator și Cetate (de care sunt legate și tradiția Carnavalului, și numele ilustrului Giaccomo Casanova, ilustrul doctor în arta iubirii) nu schimbă deloc miezul moral al reflecțiilor. Transformarea e nesemnificativă. Merită să reținem numai că interpretarea naratorului (Veneția, cetate a morții) își arogă pretenția de a spulbera, de pe poziția unei
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
simbolizând lumea în sens larg, pe când scena melodramei e un spațiu închis 199 (în Lulù, evenimentele au loc în cadrul restrâns al provincialului orășel; de asemenea, timpul nu e circumscris cu precizie și trimite la ideea de joc, de sărbătoare, de carnaval 200 cele câteva zile de vacanță). Cât privește "regia" propriu-zisă a melodramei, s-a identificat un set de reguli care individualizează jocul actorilor (într-o manieră foarte apropiată de mizanscena lovinesciană), după cum urmează: se folosesc mai mult umerii și capul
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
absența naturii obiectele sunt aglomerate în locații închise și descrise cu obstinație (vezi Imitations of Life. Two Centuries of Melodrama in Rusia, ed. cit., p. 3). 200 Din acest punct de vedere, Andrei ar fi un fel de Rege al Carnavalului, detronat o dată cu sfârșitul sărbătorii, când lucrurile își reintră în matcă. Romanul lovinescian ar ilustra astfel trăsăturile literaturii carnavalești analizate minuțios de Mihail Bahtin în studiul său fundamental François Rabelais și cultura populară în Evul Mediu și Renaștere, traducere de S.
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
În 1835. Sejur la Viena, În 1936, din primăvară până În toamnătc "Autorul se reîntoarce la Brașov, În 1835. Sejur la Viena, În 1936, din primăvară până În toamnă" Din Töplitz m-am Întors la Brașov, orașul meu natal, pentru a petrece carnavalul alături de rudele mele. În primăvara anului 1836 am plecat cu treburi personale În Viena, unde am rămas până În toamnă. În vara aceluiași an, capitala mai sus amintită a fost bântuită de cel mai Înspăimântător oaspete: holera. Am fost afectat la
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
combinație cu cuprul 290, oferă o foarte bună cerneală; are flori galben-roșiatice care sunt recomandate de către medicii din partea locului pentru folosirea În băile de șezut, În deranjamentele urinare. Clasele sărace le folosesc și la vopsirea sau colorarea hainelor pentru Holy (carnaval) sau Besanti (sărbătoarea galbenă). Prafurile numite altah, pe care și le aruncă unii pe alții În timpul carnavalului (holy) și care sunt de diferite culori, sunt preparate din orez și Trapa bispinosa șvarietate de ciulin-de-baltăț; cel galben e colorat cu aceeași
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
din partea locului pentru folosirea În băile de șezut, În deranjamentele urinare. Clasele sărace le folosesc și la vopsirea sau colorarea hainelor pentru Holy (carnaval) sau Besanti (sărbătoarea galbenă). Prafurile numite altah, pe care și le aruncă unii pe alții În timpul carnavalului (holy) și care sunt de diferite culori, sunt preparate din orez și Trapa bispinosa șvarietate de ciulin-de-baltăț; cel galben e colorat cu aceeași substanță. Iar apa pe care o toarnă unii pe alții În timpul carnavalului e colorată cu aceeași floare
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
aruncă unii pe alții În timpul carnavalului (holy) și care sunt de diferite culori, sunt preparate din orez și Trapa bispinosa șvarietate de ciulin-de-baltăț; cel galben e colorat cu aceeași substanță. Iar apa pe care o toarnă unii pe alții În timpul carnavalului e colorată cu aceeași floare, deoarece se duce ușor la spălat. Frunzele uscate ale copacului menționat sunt de asemenea căutate de localnici din diverse motive și sunt vândute În bazarul din Lahore sub formă de legături. În locul hârtiei, băcanii Își
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
plângăcioase”, trompetele-s „surde”; publicu-i „muced, cenușiu, resemnat” și chelnerii-s „murdari”,o sirenă urlă cu spaimă pe mare și parcă din ea izbucnește „întreaga tristețe a lumii” (Balada ploilor marine). În poeziile lui C. se repetă imaginile iarmarocului și carnavalului vieții, ce se extind asupra întregii naturi (Vântul carnavalesc, Iarmarocul furtunii, Convalescențele vernale etc.). Cele paisprezece Meditații din ciclul Dintr-un oraș de munte alcătuiesc o imagine unitară a toamnei și a începutului iernii, percepute prin angoasa ce pune stăpânire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286088_a_287417]
-
figurează prima dată cu pseudonimul sortit celebrității. A mai semnat cu inițiale, cu numele prescurtat și cu pseudonimele Arald, Brândușă, Narcis, Nayr, poate și Trad. O parte din intervențiile publicistice ale lui S. e strânsă în volumele Anecdote literare (1930), Carnaval literar (1930), Figuri din Junimea (1936), Caragiale în anecdotă (1937), Mușchetarii literaturii române moderne (1939). O „disertație”, Sărutarea (1903), cuprinde o suită de reflecții cam romanțioase asupra sărutului („divină senzație”) și a felului cum se oglindește el în literatură, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
de tristețe, însă episoadele amuzante (farse, pozne, felurite năzbâtii) precumpănesc. E parcă o întrecere între șugubeți în „pururi vesela și animata societate a Junimii”, calambururile, poantele, șarjele cordiale sau corozive (nu toate debordând de umor) înlănțuindu-se ca într-un „carnaval”. În înmănuncherea de medalioane Mușchetarii literaturii române moderne S. își controlează pînă la un punct pornirea de a privi lucrurile în latura lor jucăușă. Nu convinge însă ca, așa-zicând, istoric literar. E copleșit îndată de emoție când se întoarce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]