783 matches
-
era o lună până atunci, dar, dat fiind că Miranda pleca În Europa curând și avea să lipsească două săptămâni, planificarea petrecerii ăsteia ne ocupase amândurora marea majoritate a timpului În ultimele zile. M‑am Întors În birou cu un carnețel și un pix În mână și m‑am pregătit să nu pricep o iotă din tot ce spune. M‑am gândit să mă așez o clipă, mi‑ar fi fost mult mai ușor să scriu așa, dar am fost deșteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
jumătate și am fost Încântată că am libertatea de a telefona când și cui voiam, că Ea nu avea să fie aici ca să‑mi dea planurile peste cap. Dar ca să fiu sigură, am rupt o filă cu antetul Runway din carnețelul meu pe care am scris SUNĂ‑L PE A. LA 3:30 ASTĂZI și am lipit‑o de marginea monitorului meu. Tocmai când mă pregăteam să telefonez unei foste colege de liceu care Îmi lăsase săptămâna trecută un mesaj pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
că domnul Lagerfeld are un telefon mobil. Dar Emily vorbește chiar În clipa asta cu asistenta lui și sunt sigură că va obține În câteva clipe numărul respectiv. Emily mi‑a făcut semnul victoriei, după care a mâzgălit ceva pe carnețelul ei și a exclamat: — Merci, o, da, mulțumesc, adică merci. — Miranda, am numărul chiar aici. Să‑ți fac legătura acum? Simțeam cum mi se umflă pieptul de mândrie și Încredere În sine. O treabă bine făcută! O reușită de excepție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
probabil ca să tragă cu ochiul la James, care se schimba. Trecusem deja printr‑o rundă de comandat haine pentru Miranda și nu fusese deloc plăcut. Când se ducea la vreo paradă, trecea de la un podium de prezentare la altul, cu carnețelul de notițe În mână, pregătindu‑se astfel să revină În Statele Unite spre a spune societății new‑yorkeze ce va dori ea să poarte - iar păturii de mijloc americane ce i‑ar plăcea să poarte - În singurul mod care conta cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
perfect manichiurate și că pe chestia asta, cu aceeași ocazie, Îi va va ferfeniți de tot și unghiile acelea impecabile date cu lac roșu. Încă nu avusesem noroc. Mi‑am notat repede să caut restaurantul acela dis‑de‑dimineață - În carnețelul În care notam puhoiul de cereri În veșnică schimbare ale Mirandei - și m‑am năpustit la mașină. Am sunat‑o pe Lily de pe celular, iar ea a ridicat receptorul tocmai când eram pe punctul de a intra În apartament, așa că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
eu, dar vocea mea a fost un soi de șoaptă. Ușile s‑au Închis În urma noastră: aveam să fim singurele persoane din lift pe durata Întregii călătorii de șaptesprezece etaje. Nu mi‑a spus nimic, dar și‑a scos micul carnețel cu coperți de piele și a Început să‑i Întoarcă paginile. Am stat așa, una lângă alta, În tăcerea care părea să devină din ce În ce mai adâncă și totală cu fiecare secundă trecută de când nu‑mi răspunsese. Oare mă recunoaște? m‑am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
pentru orice eveniment la care Miranda m‑ar obliga să particip. Când am plecat acasă În ziua aceea, Lucia, directoarea departamentului, mi‑a promis că voi avea nu numai un sortiment de haine adecvate pentru orice ocazie, ci și un carnețel cu schițe realizate profesionist despre toate felurile posibile de Împerechere a respectivelor haine, pentru a scoate cât mai mult În evidență stilul și a minimiza șansele de a face combinații penibile. Cu alte cuvinte: nu poate fi lăsat nimic la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
fratelui lui B‑DAD. Am reușit să nu le bag În seamă până când Miranda m‑a strigat pe nume și mi‑a comandat de data asta să Îi chem pe cei de la accesorii pentru vizionare. M‑am uitat imediat pe carnețelul lui Emily, dar lucrurile stăteau exact așa cum mă așteptam: nu fusese programată nici o vizionare cu cei de la accesorii. M‑am rugat ca Emily să fi uitat doar să o Înscrie pe carnețel și l‑am sunat pe Stef ca să Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
accesorii pentru vizionare. M‑am uitat imediat pe carnețelul lui Emily, dar lucrurile stăteau exact așa cum mă așteptam: nu fusese programată nici o vizionare cu cei de la accesorii. M‑am rugat ca Emily să fi uitat doar să o Înscrie pe carnețel și l‑am sunat pe Stef ca să Îi spun că Miranda era gata de vizionarea pentru Sedona. Nu aveam eu norocul ăsta. Nu fusese programată nici o vizionare cu cei de la accesorii decât a doua zi după amiaza târziu și cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
entuziasm! Noi am făcut program cu nimic tot săptămânul În caz că Madame Priestly trebuie la noi oricând! Am sunat‑o din nou pe Briget și am rugat‑o să se ocupe ea de cei de la Ungaro. Era momentul să plonjez În garderobă. Carnețelul cu schițe ale diverselor mele „look‑uri“ era pus la vedere noptiera de la capul patului, În așteptarea unei biete victime a modei, cum eram eu, care să apeleze la el pentru a primi Îndrumarea spirituală necesară. Am trecut În revistă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
un număr 3, În care caz trebuia să aleg ceva din variantele mai elegante oferite? Nu exista nici o trimitere la ce să fac În caz de „zonă cenușie“ sau „incertitudine“, dar cineva adăugase o notiță scrisă de mână, către sfârșitul carnețelului: Când nu ești sigură (și ar trebui să fii sigură Întotdeaunaă, e mai bine să fii Îmbrăcată În stil nu prea elegant În ceva splendid, decât Îmbrăcată prea elegant În ceva splendid. Ei bine, OK, se pare că acum situația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o prind pe Lily Înainte de a pleca pe undeva. Deși ar fi trebuit să formez numărul fără să acord importanță beculețului care clipea cu insistență ca să mă anunțe - vai, ce surpriză - că aveam mesaje, am scos totuși cu veselie un carnețel cu antet de Ritz și m‑am pregătit să le transcriu. În mod sigur erau liste lungi de cereri iritante din partea unor oameni iritanți, dar nimeni nu‑mi putea lua bucuria acestei seri ca a Cenușăresei. Primele trei mesaje erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
petrecerea de mâine seară, ca să mă gândesc la schimbările pe care le‑am făcut. Ai grijă să nu fie sushi de nici un fel, mă auzi? — Da, Miranda, am zis eu și am scris totul cât am putut de repede În carnețelul Smythson pe care cei de la departamentul de accesorii Îl puseseră În valiza mea, laolată cu mormanul de poșete, pantofi, curele și bijuterii. Eram În mașină, În drum spre prezentarea de la Dior - prima prezentare pe care o vedeam - și Miranda mitralia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
mult. Am reușit cumva să ajung pe bancheta din spate a limuzinei Înaintea Mirandei și, deși ochii ei se fixaseră pe fusta mea de șifon, nu făcuse Încă nici un comentariu cu privire la vreunul dintre articolele mele vestimentare. Tocmai pusesem la loc carnețelul Smythson În poșeta Bottega Venetta, când noul meu celular internațional a sunat. Mi‑am dat brusc seama că nu sunase niciodată În prezența Mirandei, așa că m‑am repezit să Închid sunetul imediat, dar ea mi‑a comandat să răspund. — Alo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
scrisă cu creion roșu, cu toate că iubitul mă părăsise, cu toate că nu mă alesesem cu nimic concret, În afară de o geantă (mă rog, patru valize Louis Vuittonă burdușite cu haine superbe la comandă - poate că meritase efortul? Am decuplat telefonul, am scos un carnețel vechi de prin sertarul de jos al biroului meu și am Început să scriu. ↔ Tata se refugiase deja În birou, iar mama era În drum spre garaj când am coborât la parter. — ’ Neața, scumpo. N‑am știut că te‑ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
era la liceu când, Îndrăgostit de E., ieșeam „pe centru“ să mă plimb, să ne plimbăm, liceeni timizi În uniforme Închise la culoare, cu fețele spuzite de coșuri și profesori aspri cu multe dioptrii la ochelari, aflați aproape de pensie, cu carnețelele În mână gata să-i noteze pe plimbăreți (era mai ales unul de geografie, Mustață, cum Îl poreclisem pentru podoaba capilară de sub nas, care, a doua zi, la școală, odată intrat În clasă, decreta scurt: „Ia să iasă la lecție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
teamă să nu mă fac de râs. Trebuie să nu par stângaci, să nu las o impresie proastă, să nu-l fac pe prozator să n-aibă Încredere În mine și să nu-mi răspundă; scriu pe fiecare foaie a carnețelului câte o Întrebare și las loc (cine știe, Îmi spun eu cu naivitate, poate va voi să-mi rețină Întrebările și trebuie să aibă spațiu de scris). Compun 30 de Întrebări: Întreb ce-mi trece prin cap („Să fie cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
căci tu, fată dragă, ești bună de nevastă. Ce nevastă bună ai fi tu! (azi) Aproape toți, În liceu, eram fascinați de Caterina, o fată mai coaptă, ce se plimba cu soldați pe centru, fără frică de profesorii severi cu carnețelul În mână; cu ea Își dădeau Întâlnire fiecare din noi Într-un parc sălbăticit de lângă spital; i-am dat Întâlnire și eu, deși se spunea că are sifilis; ne-am dus În același parc, În același loc, probabil, și ne-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Era un fel de dragon. Aducea, mai degrabă, a dinozaur cu aripi, scotea foc pe nări, iar ochii, cu pupilele tăiate de câte o linie neagră, scăpărau. Lumea intrase în anul dragonului și Cosmina, atunci când avea de așteptat, își deschidea carnețelul și desena dragoni. Era, probabil, o chestiune de gust, în anul șarpelui nu desenase șerpi și nici în anul maimuței nu desenase maimuțe. Ba chiar și în anii aceia mai creiona câte o spinare solzoasă, împodobită cu aripi zimțuite. Filip
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
m-aș fi mirat... răspunse Cosmina, captivată. Nu există întrebare la care chinezii să nu fi găsit un răspuns. — Și ție îți plac dragonii ? întrebă el, intrând astfel, alături de ea, în cerc. Ea râse poznaș, deschise geanta și-și scoase carnețelul, arătându-i o foaie. — ăsta e ultimul. Desenez dragoni ca să mă ajute să înțeleg ce gândesc. Las mâna să meargă de la sine și la urmă mă uit. După cum arată dragonul, știu cum mă simt. Gata, nu-ți mai arăt, ăsta
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Să nu le uit ! Își trase fermoarul de la scurta de piele, își scoase tacticos mănușile și le puse pe ghidonul motocicletei. Bătrânul crezu că a învins, smocurile i se muiară, vârfurile lor tăioase se pleoștiră în ciucuri. Maca scoase un carnețel și un creion, găsi o poziție potrivită și scrise, silabisind din vârful buzelor. — Gata, spuse, punând creionul între foi. Știi, aia cu boașele am scris-o mai de-a dreptul... De mamă știi... Ciucurii intrară iar în erecție. Bătrânul privi
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
muniție, dar pe pervaz nu era niciun ghiveci. Atunci se hotărî să negocieze. — Da’ ce crezi tu, bă, cap de ștofloci, că, dacă mă cobor la mintea ta, dau de petrol... Părea că bătrânul își sleise rezerva. Maca își bătu carnețelul de coapsă, dar poate că nu era totul pierdut. Arătă într-o parte, spre bordură. — Auzi, boșorilă, spuse. Zici să nu călcăm pe iarba asta ? — E gazon englezesc, gemu bătrânul. — De unde știi, ai vorbit tu cu el ? Răspunsul fu un
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
calendare. Pe unele le mai și scurtez, știi, cu y. — Avem în calendar vreo sfântă cu numele Beatrice ? se miră Maca. — Nu e din calendarul ortodox. E dintre sfinții catolici. Acolo sunt mai multe nume din astea. Maca își scoase carnețelul și îl răsfoi, deși știa că nu va găsi nimic despre asta. Se gândi cât mai are de trudit până să completeze blagoslovelile pe capetele tuturor sfinților. Se așeză lângă ea, îi simți mirosul amestecat de alcool și nădușeală. — Cum
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
lumea se depărtează, reîntorcându-se pentru a căpăta, rând pe rând, nume. — Sunt gata ! spuse Maestrul și el deschise ochii. Păpușa avea ochii alungiți, pătrunzători, sidefii, și ținea în mână o carte. — Smaranda ! spuse Tili, numaidecât. Maestrul, mulțumit, notă în carnețel, fără să comenteze. Îl așteptă să închidă ochii și scotoci din nou în cutie. De data aceasta scoase o păpușă cu buzele groase, mâinile mari și creștetul atât de înalt, încât, dacă ar fi fost atârnat un bec de tavan
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
au dat un mic dispozitiv de comunicare pe care trebuiau să îl poarte la curea. Cu ajutorul acestuia, cei doi psihologi le puteau trimite un semnal sonor în diferite momente ale zilei. La auzul semnalului, voluntarii trebuiau să scrie într-un carnețel ce făceau în acel moment (mai ales dacă se uitau la televizor) și cum se simțeau, în ce stare (relaxare sau tensiune) erau, emoțiile pe care le simțeau etc. Colectarea datelor a arătata că, în medie, participanții declarau că aveau
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]