781 matches
-
respirației, însoțită de dispariția tonusului muscular. Cauzele de apariție a lipotimiei/sincopei sunt: vasomotorii - la durere, emoție, ortostatism, efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
post-mortem indică faptul că îngroșarea peretelui aortic la vârstnici se datorează în principal creșterii grosimii intimale, chiar și la populații cu incidență scăzută a aterosclerozei (20). Rezultatele studiului BLSA (Baltimore Longitudinal Study on Aging ) evidențiază o creștere a grosimii intimă-medie carotidiene de 2-3 ori între 20 și 90 de ani (21). Creșterea grosimii intimă-medie la vârstnici este însoțită de dilatare luminală și de o reducere a complianței și distensibilității, cu creșterea rigidității arteriale. Aceste modificări structurale poartă numele de arterioscleroză, proces
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mircea Coman, Carmen Beladan () [Corola-publishinghouse/Science/91930_a_92425]
-
efect excitator asupra ariei C1, iar cel anterior inhibă C1 și stimulează neuroni vasodilatatori. 13.2.3. Reflexul baroreceptor Creșterea presiunii arteriale stimulează baroreceptorii, alcătuiți din terminații nervoase în buchet prezente în peretele arterelor mari, în special la nivelul sinusului carotidian. In acest caz calea aferentă urmează traiectul nervilor Hering și glosofaringian și ajunge în tractul solitar, de unde fibre inhibitorii sunt proiectate în aria vasomotorie. In cadrul acestui reflex sunt utilizate ca efectori cordul și vasele, în regim de feedback negativ
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
presiunea arterială crescută scade activitatea baroreceptorilor, conducând la bradicardie și vasodilatație, tocmai în scopul normalizării presiunii arteriale. 13.2.4. Alte reflexe și mecanisme de control pe termen scurt/mediu Reflexul chemoreceptor Receptorii sunt reprezentați de celule chemosensibile din corpusculul carotidian și din formațiuni similare aortice. Terminațiile senzitive de la nivelul chemoreceptorilor descarcă la valori ale presiunii arteriale mai mici de 80 mm Hg. Calea aferentă este similară cu cea pentru reflexul baroreceptor. Aceste formațiuni cu vascularizație deosebit de intensă răspund la scăderea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
compensator renal, proces care durează câteva zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
zile. Resetarea parțială a pH ului în LCR în comparație cu pH-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
-ul sanguin se realizează prin influența sa predominantă asupra ventilației și a CO2 arterial. 18.6.2. Chemoreceptorii periferici Principalii chemoreceptorii periferici sunt cei carotidieni și aortici. La nivelul sinusului carotidian se găsește o structură hiper specializată numită glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
glomus (corpuscul carotidian), cu o densitate capilară foarte mare. Celulele proprii ale glomusului (două sau mai multe tipuri) sunt bogate în dopamină și sunt considerate chemoreceptori. Ele ar putea funcționa și ca interneuroni inhibitori pentru terminațiile neuronale de la nivelul sinusului carotidian (nervul Hering, ram al nervului glosofaringian). Conform acestei teorii există un feed-back negativ local: impulsurile generate la nivelul terminațiilor nervoase respective eliberează un transmițător excitator pentru celulele glomusului, determinând eliberarea de dopamină, cu acțiune inhibitorie asupra terminației nervoase care a
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
scăderi ale pO2 în sângele arterial, precum și la scăderi de pH și la creșteri de pCO2 în sângele arterial. Acești receptori sunt unici în organism și sunt sensibili în special la modificările pO2 în jurul valorii de 500 mm Hg. Corpusculii carotidieni primesc un flux mare de sânge în comparație cu dimensiunile lor (20 ml/min/g), de unde rezultă o diferență arterio-venoasă a oxigenului foarte mică. In consecință ei sunt influențați numai de pO2 din sângele arterial, deoarece practic nu vin în contact cu
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de bioxid de carbon în oxigen, mai puțin de 20 % din răspunsul ventilator poate fi atribuit chemoreceptorilor periferici. Totuși, răspunsul lor este mult mai rapid și sunt utili pentru a adapta ventilația la modificări bruște ale pCO2. La om corpusculii carotidieni (dar nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la nivelul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
nu și cei din arcul aortic) răspund la scăderi ale pH-ului arterial diferit în funcție de cauza respiratorie sau metabolică a modificărilor de pH. Activarea chemoreceptorilor prin scăderea pO2 arterial este potențată de creșterea pCO2 (scăderea de pH la nivelul corpusculului carotidian). 18.6.3. Receptorii pulmonari Receptorii pulmonari de întindere. Receptorii pulmonari de întindere se găsesc la nivelul musculaturii netede a căilor aeriene. Ei sunt activați (descarcă impulsuri) ca răspuns la distensia plămânului și activitatea lor este susținută când plămânul este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de dispnee care apare când sunt necesare eforturi respiratorii mari neuzuale pentru a mișca plămânul și peretele toracic (de exemplu, în obstrucția căilor aeriene). Creșterea presiunii arteriale poate produce reflex hipoventilație sau apnee prin stimularea baroreceptorilor aortici și din sinusul carotidian. Invers, o scădere a presiunii arteriale poate determina hiperventilație. Un avantaj posibil a acestui reflex este creșterea întoarcerii venoase ce urmează după hemoragii severe; durata acestui reflex este foarte scurtă. Stimularea altor aferențe nervoase poate determina modificări ale respirației. Astfel
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Pacienții cu acidoză metabolică parțial compensată (cum ar fi în diabetul zaharat), care au un pH scăzut și pCO2 scăzută, prezintă creșteri ale ventilației. Locul principal de acțiune al pH-ului scăzut este la nivelul chemoreceptorilor, în special din corpusculul carotidian. Este posibil ca și chemoreceptorii centrali sau chiar centrii respiratori să fie afectați de modificările pH-ului sanguin. Răspunsul la oxigen Calea prin care reducerea pO2 arterial stimulează ventilația poate fi studiată pe un subiect care respiră un amestec hipoxic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
o valoare aproape de normal în ciuda pCO2 crescut. Scăderea pH-ului sanguin este aproape integral compensată prin mecanisme renale, ducând la o stimulare redusă a chemoreceptorilor periferici de către pH. Deci, hipoxemia stimulează reflex ventilația prin acțiunea sa asupra chemoreceptorilor din sinusul carotidian și arcul aortic. Nu are nici o acțiune asupra chemoreceptorilor centrali; în absența funcției normale a chemoreceptorilor periferici hipoxemia deprimă ventilația. Hipoxemia prelungită poate însă duce la acidoză cerebrală ușoară, care va stimula ventilația. Răspunsul la efort In cursul efortului ventilația
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
riscului relativ va determina o scădere substanțială a incidenței evenimentelor cardio - vasculare (12). Însă la pacienții vârstnici este dificil de diferențiat între prevenția primordială versus cea primară, din cauza prevalenței înalte a aterosclerozei subclinice, care poate fi diagnosticată prin ecografie Doppler carotidiană, prin calcularea indicelui gleznă braț sau prin evidențierea modificărilor electrocardiografice sau ecocardiografice (13). În plus, în ceea ce privește prevenția primară a bolilor cardiovasculare, la pacientul vârstnic nu sunt directive clare privind strategia care trebuie adoptată, recomandările variind de la „constatare caz” la „screening
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca, Doina Azoicăi () [Corola-publishinghouse/Science/91925_a_92420]
-
multislice angio-CT; - examen RMN cerebral și angio-RMN; - dacă examenul CT sau RMN sunt negative se recomandă DSA. ANEVRISMUL FUSIFORM Reprezintă o dilatație arterială fusiformă sau ovoidală a unui lung segment arterial. Se localizează în sistem vertebro-bazilar, mai puțin în circulația carotidiană. De obicei sunt de dimensiuni mari. Pot fi solitare sau multiple (dolicoectazie vasculară cu dilatație vasculară focală) [2]. Imagistica CT: - CT nativ - aspect hiperdens al vasului, calcificări parietale vasculare [2]; - CT SDC - lumenul vascular este iodofil, trombul nu captează SDC
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
captează SDC. Angio-RMN: evidențierea anevrismului - TOF-3D, angio-RMN post-SDC (fig. 3.48). Recomandări imagistice: angio-RMN post-SDC dinamic sau angio-CT. ANEVRISMUL FUSIFORM NON-ATHEROSCLEROTIC Reprezintă o lărgire fusiformă arterială cauzată de o vasculopatie moștenită sau dobândită. Sistemul vertebro-bazilar este mai afectat decât circulația carotidiană. Pot fi multiple sau solitare și pot varia în mărime de la câțiva mm până la câțiva cm [2]. Recomandări imagistice: examen RMN cerebral și angio-RMN post-SDC. MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE Sunt malformații vasculare cu șunt arteriovenos fără intervenția patului capilar, prezentând un nidus
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Horia Pleș, Marcel A. Anghelescu () [Corola-publishinghouse/Science/92120_a_92615]
-
grad de invaliditate a acestei categorii de bolnavi, se vor contabiliza toate manifestările clinice neurologice generate de locul și mărimea tumorii, gradul de compresie pe structurile învecinate, gradul de malignitate, tulburările psihice generate. Accident ischemic tranzitoriu vertebrobazilar (AIT vertebrobazilar) AIT carotidian - se stabilește prin semne clinice: deficite motorii focale, tulburări de limbaj, de vorbire, tulburări de vedere (cecitate monoculară, amauroză tranzitorie, hemianopsie), care se remit complet fără să lase sechele și care nu se însoțesc de leziuni noi pe un examen
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239799_a_241128]
-
I, nr. 765 din 22 octombrie 2014, se modifică după cum urmează: 1. În anexa nr. 3, la punctul I, subpunctul 3 va avea următorul cuprins: "3. traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale sau angiografia celor 4 axe vasculare carotidiene ori scintigrafia cerebrală cu technețiu sau angioCT cranian ori ultrasonografie transcraniană Doppler care să ateste lipsa circulației sanguine intracerebrale." 2. În anexa nr. 3, nota de la finalul Protocolului de declarare a morții cerebrale va avea următorul cuprins: "Electroencefalograma sau angiografia
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268032_a_269361]
-
technețiu sau angioCT cranian ori ultrasonografie transcraniană Doppler care să ateste lipsa circulației sanguine intracerebrale." 2. În anexa nr. 3, nota de la finalul Protocolului de declarare a morții cerebrale va avea următorul cuprins: "Electroencefalograma sau angiografia celor 4 axe vasculare carotidiene ori scintigrafia cerebrală cu technețiu sau angioCT cranian ori ultrasonografie transcraniană Doppler care să ateste lipsa circulației sangvine intracerebrale:". 3. În anexa nr. 9, punctul II "Fișa pentru declararea donatorului (caracterizarea donatorului)" se modifică și se înlocuiește cu anexa care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268032_a_269361]
-
următoarelor criterii: 1. absența reflexelor de trunchi cerebral; 2. absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO(2) de 60 mmHg); 3. traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale sau angiografia celor 4 axe vasculare carotidiene ori scintigrafia cerebrală cu technețiu sau angioCT cranian ori ultrasonografie transcraniană Doppler care să ateste lipsa circulației sanguine intracerebrale. ---------- Subpct. 3 al pct. I a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDINUL nr. 1.721 din 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/268232_a_269561]
-
5. Îmbunătățirea performanței cardiace prin tehnici de cardiologie intervențională (angioplastia în SCA, cardiostimularea permanentă, restenoza coronară) Fonduri publice alocate: 1.000.000 lei, din care 200.000 lei în 2015 6. Ameliorarea prognosticului pacienților cu ateroscleroză (terapia endovasculară a stenozelor carotidiene, renale și periferice; implicațiile cardiovasculare la hemodializatul cronic; tehnici endovasculare la diabetici) Fonduri publice alocate: 600.000 lei, din care 200.000 lei în 2015 7. Evaluarea comparativă morfologică și imagistică, pre- și postoperatorie, a grefoanelor arteriale și venoase utilizate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266116_a_267445]
-
următoarelor criterii: 1. absența reflexelor de trunchi cerebral; 2. absența ventilației spontane, confirmată de testul de apnee (la un Pa CO(2) de 60 mmHg); 3. traseu electroencefalografic care să ateste lipsa electrogenezei corticale sau angiografia celor 4 axe vasculare carotidiene ori scintigrafia cerebrală cu technețiu sau angioCT cranian ori ultrasonografie transcraniană Doppler care să ateste lipsa circulației sanguine intracerebrale. ---------- Subpct. 3 al pct. I a fost modificat de pct. 1 al art. II din ORDINUL nr. 1.721 din 29
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279357_a_280686]
-
Spitalul Clinic C.I. Parhon Iași; ... d) Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Clinica Pediatrie II - Nefrologie. ... Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță Structura: Subprogramul de radiologie intervențională Activități: a) terapia afecțiunilor cerebrovasculare prin tehnici endovasculare: ... - stentare carotidiană, embolizarea cerebrală cu spirale, embolizarea cerebrală cu stent și spirale, embolizarea cerebrală cu soluție tip glue, embolizarea cerebrală cu particule, terapia endovasculară în AVC ischemic acut, în malformațiile vasculare cerebrale și tumori cerebrale profunde; b) tratamentul malformațiilor vasculare cerebrale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279216_a_280545]
-
Spitalul Clinic C.I. Parhon Iași; ... d) Spitalul Clinic de Copii Cluj-Napoca - Clinica Pediatrie II - Nefrologie. ... Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță Structura: Subprogramul de radiologie intervențională Activități: a) terapia afecțiunilor cerebrovasculare prin tehnici endovasculare: ... - stentare carotidiană, embolizarea cerebrală cu spirale, embolizarea cerebrală cu stent și spirale, embolizarea cerebrală cu soluție tip glue, embolizarea cerebral�� cu particule, terapia endovasculară în AVC ischemic acut, în malformațiile vasculare cerebrale și tumori cerebrale profunde; b) tratamentul malformațiilor vasculare cerebrale și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279322_a_280651]