1,163 matches
-
fost declarată arie protejată prin "Legea nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a zone protejate") și reprezintă o zonă de lunca, împădurita cu specii arboricole de stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus"), plop tremurător ("Populus tremula"); în asociere cu arbuști de salba moale ("Euonymus europaeus"), voiniceriu pitic ("Euonymus nana"), păducel ("Crataegus monogyna") sau sânger ("Cornus sanguinea").
Pădurea Zamostea - Lunca () [Corola-website/Science/327246_a_328575]
-
de foioase și păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare. Situl prezintă o arie naturală cu nouă tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Tufărișuri subcontinentale peri-panonice, Pajiști stepice subpanonice, Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Pajiști de altitudine joasă ("Alopecurus pratensis, Sanguisorba officinalis"), Lacuri eutrofe naturale cu vegetație tip "Magnopotamion" sau "Hydrocharition", Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
caracudă ("Carassius carassius"), babușcă ("Rutilus rutilus"), somn ("Silurus glanis"), biban european ("Perca fluviatilis"), roșioară ("Scardinius erythrophthalmus") sau șalău ("Sander lucioperca"). Flora sitului este una diversă și alcătuită din arbori și arbusti cu specii de: stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), cer ("Quercus cerris"), plantații cu pin roșu și pin negru, arin ("Alnus glutinosa"), răchită ("Salix alba"), zălog ("Salix cinerea"), porumbar ("Prunus spinosa"), păducel ("Crataegus monogyna"). Stratul ierbos are în componență rarități floristice protejate prin aceeași "Directivă CE" 92
Bazinul Fizeșului () [Corola-website/Science/331099_a_332428]
-
lepidopter (rar) din specia "Leptidea morsei" (fluturele de muștar). Floră este constituită din arbori și arbuști cu specii de: brad ("Abies albă"), molid ("Picea abies"), larice ("Larix decidua"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), frasin ("Fraxinus excelsior"), arin ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc ("Sambucus nigra"), alun ("Corylus avellana"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina"), mur
Harghita - Mădăraș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331298_a_332627]
-
formă ovoidală pe fațada principală. Portalul din piatră sculptată de la intrare este și el tratat în manieră barocă, cu forme curbe și motive specifice (cochilia de scoică). Palatul era înconjurat de o grădină frumos amenajată, cu numeroase alei străjuite de carpeni, din care nu a mai rămas aproape nimic. Importanța, în trecut, a grădinii, ca element privilegiat al ansamblului, este pusă în evidență de tratarea fațadei dinspre grădină ca fațadă principală a palatului.
Castelul Teleki din Comlod () [Corola-website/Science/327240_a_328569]
-
au fost ridicate dar lucrările de îndiguiri și desecări făcute în lunca Eriului au redat agriculturii întinse terenuri agricole. Răspândirea vegetației și faunei este strâns legată de climă și relief. Vegetația este arborescentă și în păduri este reprezentată prin stejar, carpen, frasin, plop, jugastru, cer și altele. Vegetația caracteristică luncilor râurilor este alcătuită din salcie, răchită, plop, iar malurile Sechereșei și Sforașei sunt întărite prin plantații de salcâmi. Pajiștile întâlnite la pășuni și fânețe au plante caracteristice precum păiușul, obsiga, firuța
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
Lycaena dispar" (fluturele purpuriu), "Parnassius mnemosyne" (apolonul negru), "Nymphalis vaualbum" (fluturele țestos), "Callimorpha quadripunctaria" (fluturele tigru), "Euphydryas aurinia" (fluturele auriu). Flora lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), zâmbru ("Pinus cembra"), tisă ("Taxus baccata"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), jneapăn
Frumoasa (sit SCI) () [Corola-website/Science/332829_a_334158]
-
este una specifică lanțului muntos al Carpaților Orientali. Floră este alcătuită din arbori și arbuști cu specii de brad ("Abies albă"), molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), zada ("Larix"), tisa ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), arțar ("Acer platanoides"), păducel ("Crataegus monogyna"), șoc negru ("Sambucus nigra"), corn ("Cornus mas"), alun ("Corylus avellana"), mur ("Robus fruticosus"), zmeur ("Robus idaeus"), măceș ("Roșa canina") sau afin ("Vaccinum myrtillus L."). La nivelul ierburilor
Cheile Bistriței Ardelene () [Corola-website/Science/325166_a_326495]
-
sud-est și sud-vest. Codrii sunt divizați în două regiuni naturale: în Codru cresc aproape 1000 soiuri de plante protejate, adică jumătate din flora, caracteristică pentru R. Moldova. Cele mai mari suprafețe sînt ocupate de pădurile de gorun cu amestec de carpen, tei, frasin, arțar, ulm și, mai rar fag. Mai puțin răspîndite sînt pădurile de stejar pedunculat. Nivelul de arbuști și învelișul de iarbă este bine dezvoltat și include cornul sîngeros, călinul, vonicerul, cornul alb, dintre ierburi - rogoz, piciorul-caprei (region. laba-ursului
Codru (masiv forestier din Republica Moldova) () [Corola-website/Science/333700_a_335029]
-
soluri brune luvice, luvisoluri albice), solurilor hidromorfe, solurilor neevoluate, cât și complexelor de soluri. Vegetația este influențată de factorii fizico-geografici : climatici, edafici, geomorfologici și antropici. Formațiunile vegetale aparțin zonei pădurilor de foioase, cu o predominantă a fagului (Fagus silvatica) și carpenului (Carpinus Betulus) în amestec cu stejarul ("Querqus robur"). Pe langă foioase se mai întâlnesc și esențe rășinoase că molidul ("Piceea excelsa"). Stratul arbustiv este alcătuit în special din alun ("Corylus avellana"), sânger ("Cornus sanguneea"), zmeur ("Robur idaeus"), etc. Covorul erbaceu
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
stejar și toate îmbinările au fost făcute cu cuie din lemn. La acoperiș au fost folosite și cuie forjate de mană, probabil de la reparațiile ulterioare, dar nu s-a găsit nici un cui produs industrial. Toate împletiturile erau din lemn tare - carpen și frasin. Bolțile din altar și naos au fost din lemn de brad, dar în mod cert nu au fost cele inițiale, ci refăcute prin anii '30, identice cu multe tavane ale caselor din sat. Am cercetat atent toate elementele
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
constituite din molid și fag, apărând paltinul și frasinul uneori. Compoziția stratului ierba-ceu este reprezentat prin: Lupula albida, Dentaria elondulea, Oxalea acetosela, Vacccinium murtilus, etc. în sub zona fagului, cuprinsă între 600-1000 m, predomină arboretele de fag pe lângă care apare carpenul, frasinul, paltinul, molidul, socul și alunul. Pe locurile pădurilor de fag s-au format pajiști secundare și terenuri agricole, constituind prețioase rezerve de fânețe și pășuni. Pe versanții umbriți, pădurile de molid coboară până în albia Văii Mogoșului, iar din cauza inversiunilor
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
precipitații revarsă inundând circa 400-500 ha teren și chiar locuințele din partea de jos a satului Mogoșești. Vegetația în aparență o vegetație de silvostepa în realitate vegetația naturală este o vegetație foarte variată de cea de lunca până la etajul fagului și carpenului. Arborii sunt reprezentați prin plop, salcie, arin apoi ulm și stejar, carpen și fag, a mai fost plantat și salcâm, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, păpuriș, pir etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mogoșești-Siret se ridică la
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
jos a satului Mogoșești. Vegetația în aparență o vegetație de silvostepa în realitate vegetația naturală este o vegetație foarte variată de cea de lunca până la etajul fagului și carpenului. Arborii sunt reprezentați prin plop, salcie, arin apoi ulm și stejar, carpen și fag, a mai fost plantat și salcâm, celelalte plante sunt reprezentate de stuf, păpuriș, pir etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Mogoșești-Siret se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră
Comuna Mogoșești-Siret, Iași () [Corola-website/Science/301294_a_302623]
-
dintre care unele rare și protejate la nivel european prin aceeași "Directivă 92/43/CE" a Uniunii Europene din 21 mai 1992. Arbori și arbuști: zada ("Larix"), pin negru (Pinus nigra), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), frasin ("Fraxinus excelsior"), ulm ("Ulmus carpinifolia"), jugastru ("Acer campestre"), alun ("Corylus avellana"), măceș ("Roșa canina"), păducel ("Crataegus monogyna"), corn ("Cornus mas"), sânger ("Cornus sanguinea"), curpen ("Climatis vitalba"), șoc ("Sambucus nigra"), ghimpe ("Ruscus aculeatus"); Ierburi și flori: drobița ("Genista
Platoul Vașcău () [Corola-website/Science/334552_a_335881]
-
României, sunt o componentă importantă a vegetației, în special în zona munte. Zona forestieră este etajată în funcție de altitudine și expunere. În zonele de câmpie și de dealuri joase (până la 600-700 m) predomină stejarul, gârnița, stejarul penduculat, la care se adaugă carpenul, teiul, paltinul de câmpie și frasinul. În regiunile de dealuri (mai înalte) și munte (până la 1.200 m și chiar 1.400 m) se dezvoltă fagul, care în amestec cu gorunul și alte specii de stejar coboară în regiunile dealurilor
Geografia României () [Corola-website/Science/296815_a_298144]
-
cea minimă a fost de -29,1 °C înregistrată la data de 1 februarie 1939. Vegetația comunei este încadrată în zona de silvostepă și zona nemorală, caracterizându-se prin alternanța dintre păduri și pjiști. În păduri predomină stejarul, jugastrul, fagul, carpenul, arțarul ulmii sau teii, iar dintre plantele ierboase, mai răspândite sunt mărgica, umbra iepurelui, laptele câinelui, iedera, vioreaua sau toporașul. Dintre mamifere, cele mai răspândite sunt rozătoarele (popâdăul, hârciogul, șiarecele de câmp, iepurele de câmp), iar în păduri se găsesc
Comuna Crețești, Vaslui () [Corola-website/Science/301874_a_303203]
-
scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice aflate în sud-vestul țării, în Munții Semeniclui. Flora rezervației este alcătuită din păduri virgine de fag ("Fagus sylvatica"), păduri dacice de stejar ("Qercus robur"), carpen ("Carpinus betulus") sau tei ("Tilia"), precum și specii floristice de colțișor ("Dentaria bulbifera" sau "Dentaria glandulosa"), măcrișul iepurelui ("Oxalis acetosella"), vinariță ("Asperula odorata"), horști ("Luzula alpinopilosa"), specia de rogoz "Carex pilosa" sau specia de rubus, "Rubus hirtus". Speciile endematice sunt reprezentate
Izvoarele Nerei () [Corola-website/Science/325844_a_327173]
-
temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase. Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica sălbatică, bursucul, dihorul și lupul. Printre păsările ce trăiesc în zona se numără graurul, stăncuța, rândunica, barza, codobatura,lăstunul și coțofana. De-a lungul timpului populația satului Iuriu de Câmpie
Iuriu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300334_a_301663]
-
pădurici sunt situate în partea estică a comunei. Stejericile, tufanii, ulmii, perii răzleți care s-au păstrat până pe la 1960 aminteau de pădurile din partea locului. În pădurea moșteneasca de la Zorleasca, se mai păstrează stejari multiseculari. În partea locului cresc salcâmi, carpeni, jugaștrii, perii pădureți, isica, lemn câinesc, salba moale, gherghinari, măceși, porumbari, aluni, corni, ulmi, stejari, garnița, tufa, etc. Poluarea de la platformă industrială de la Slatina se resimte mult și aici. Vârfurile copacilor din pădure se usucă, frunzele pomilor fructiferi se usucă
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
interferență provinciei daco-ilirice cu provincia central-europeană est carpatica, în circumscripția Carpaților Meridionali Cristalini. Din punct de vedere al vegetației, regiunea se încadrează în etajul gorunului, care ocupă cea mai mare parte din suprafața împădurita. Speciile cele mai frecvente sunt: gorunul, carpenul, pluta sau plopul cenușiu, fagul, șovarul, păiușul, cucuta de pădure etc. În lunca Ialomiței și ale pâraielor întâlnim zăvoaie în care predomina speciile de anin, plop alb, plop negru, salcie și rachița. Cu secole în urmă pădurile acopereau peste 70
Comuna Vulcana-Pandele, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301200_a_302529]
-
hotar, pe dealul de răsărit—probabil o râpă foarte mare), Pârâul Vladnicului(În Râpă), Pârâul Horăieții, Drumul Cevenilor, Drumul Lipovățului. Clima localității se încadrează în trăsăturile climei temperat - continentale, cu pădure de foioase la est și vest în care predomină carpenul și teiul dar și stejar, fag, frasin, ulm, plop, cireș, salcâm iar ca animale întâlnim mistreți, căprioare, iepuri, vulpi, bursuci, arici și păsări răpitoare (uliu). căzuți în campania 1941-1945. se făceau de obicei, la casa unui om, unde se adunau
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
din partea vestică. Temperatura medie anuală este cuprinsă între 2 și 4°C în Vlădeasa și 8-10°C în zona depresionară a Beiușului. Parcul natural dispune de mai multe tipuri de habitate, astfel: păduri dacice fag, păduri dacice de stejar și carpen, păduri relictare, păduri aluviale, turbării active, turbării cu vegetație forestieră, tufărișuri alpine și boreale, tufărișuri uscate, pajiști alpine și boreale, pajiști panonice de stâncării sau fânețe; cu o mare varietate de floră și faună caracteristice zonei nordice a Carpaților Occidentali
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
brad ("Abies alba"), molid ("Picea abies") zadă ("Larix"), pin ("Pinus"), tisă ("Taxus bacata"), larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"); Păduri de foioase: fag ("Fagus sylvatica"), stejar ("Quercus robur"), gorun ("Quercus petraea"), frasin ("Fraxinus"), tei ("Tilia"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), carpen ("Carpinus betulus"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), cireș sălbatic ("Cerasus avium"), nuc ("Juglans regia L."), scoruș de munte ("Sorbus aucuparia"), plop tremurător ("Populus tremula"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea
Parcul Natural Apuseni () [Corola-website/Science/323660_a_324989]
-
Burnazului, ce adăpostește, protejează și conservă o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre și acvatice. Parcul dispune de mai multe tipuri de habitate (Păduri dacice de stejar și carpen, Păduri balcano-panonice de cer și gorun, Păduri ripariene mixte cu "Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior" sau "Fraxinus angustifolia", din lungul marilor râuri ("Ulmenion minoris", Păduri aluviale cu "Alnus glutinosa" și "Fraxinus excelsior" (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae), Tufărișuri de
Parcul Natural Comana () [Corola-website/Science/324326_a_325655]