808 matches
-
și lui S, notată T= (R ∩ S). Diferența Diferența a două tabele (relații) R și S prezentând aceeași structură conduce la obținerea tabelului (relației) T conținând tuplurile lui R care nu se regăsesc în S, notată T= (R - S). Produsul cartezian Produsul cartezian a două relații R și S este o relație T care stochează mulțimea perechilor obținute prin concatenarea înregistrărilor aparținând lui R cu cele aparținând lui S, notată T = (R x S). b) Operatori unari Operatorii unari se aplică
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
S, notată T= (R ∩ S). Diferența Diferența a două tabele (relații) R și S prezentând aceeași structură conduce la obținerea tabelului (relației) T conținând tuplurile lui R care nu se regăsesc în S, notată T= (R - S). Produsul cartezian Produsul cartezian a două relații R și S este o relație T care stochează mulțimea perechilor obținute prin concatenarea înregistrărilor aparținând lui R cu cele aparținând lui S, notată T = (R x S). b) Operatori unari Operatorii unari se aplică asupra unei
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Sel (R; <condiție>). Prin operatorul de selecție, dintr-un tabel cu un anumit număr de coloane se obține unul cu același număr de coloane, dar cu un număr mai mic de rânduri. c) Operatori de extensie Compunerea (Join) În timp ce produsul cartezian reprezenta o fuziune necondiționată a două relații, compunerea reprezintă fuziunea condiționată a două relații, fiind de fapt rezultatul aplicării operatorului de selecție asupra produsului cartezian dintre două relații. Operatorul de compunere prezintă mai multe abordări, dintre care, cea mai generală
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
atributelor de legătură dintre cele două tabele poartă numele de compunere naturală. Echicompunerea a două tabele după valorile egale ale unui atribut comun (figura 2.5) conduce la obținerea unei noi relații ale cărei înregistrări s-au format prin produsul cartezian al înregistrărilor din cele două relații sursă ce respectă criteriul de egalitate după atributul comun de compunere. Exemplificarea cu date a echicompunerii între tabelele Marfuri Vandute și Cantități Comandate Pe Produs este ilustrată în tabelele următoare. O altă abordare a compunerii este compunerea externă
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Diviziunea Diviziunea relației R1 (deîmpărțit) prin relația R2 (împărțitor) este relația T (cât) formată din toate înregistrările care, concatenate cu fiecare înregistrare din R2, se regăsesc în cadrul mulțimii înregistrărilor din R1. Notația pentru diviziune este T = R1 ÷ R2. Înregistrările produsului cartezian („proba” împărțirii) dintre rezultatul diviziunii T și tabelul R2 trebuie să se regăsească printre înregistrările tabelului R1. Observație: Similar cu operația de împărțire din aritmetică, unde există cât și rest, în urma aplicării operatorului de diviziune, se obține relația rezultat, și
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
printre înregistrările tabelului R1. Observație: Similar cu operația de împărțire din aritmetică, unde există cât și rest, în urma aplicării operatorului de diviziune, se obține relația rezultat, și anume câtul, însă restul nu se poate reprezenta. „Proba” operatorului de diviziune (produsul cartezian) nu conduce întotdeauna la același deîmpărțit (figura 2.10) din cauză că lipsește „restul”. Mulțimea atributelor relației R2 trebuie să fie o submulțime a mulțimii atributelor relației R1. Relația T obținută prin operația de diviziune are ca atribute toate atributele diferenței celor
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
prin intermediul condițiilor din clauza WHERE (se condiționează ca valorile cheii primare să fie egale cu cele ale cheii externe corespondente). În situația în care se omite descrierea legăturii dintre tabele, setul de rezultate al interogării de selecție va reprezenta produsul cartezian al înregistrărilor din tabelele sursă. Exemplul 1 (JOIN): Să se afișeze lista alfabetică a contractelor nefinalizate, specificând și codul și numele clientului pentru fiecare dintre acestea. Observație: Întrucât în clauza FROM a fost necesar să fie descrisă legătura cheie primară
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
păstrat, în ciuda complexității politico-administrative pe care acesta o implica. Acesta este, de fapt, un aspect al istoriei administrative a Franței care îi surprinde pe observatorii din exterior ce tind să-i considere pe francezi drept purtători ai unei tradiții intelectuale carteziene mai raționalistă. În practică, se pare că nu sunt capabili să reprime instituțiile deja existente, în momentul în care altele noi sunt înființate, astfel provocându-se situații dificile. Acest fapt este cunoscut sub numele de de millefeuille institutional français, după
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
reprezentate de capacitatea de a impune voința statului într-o manieră autoritară de la vârf spre bază, ci de a ajunge la compromisuri care vor mulțumi pe marea majoritate a mandatarilor implicați. În mod interesant, conform așa-zisei abordări raționaliste și carteziene a administrației publice franceze, am putea spune că, luînd în calcul tipologia autorității dezvoltată de Max Weber, a existat o trecere de la tipul "tehnocratic-rațional" de autoritate la unul mult mai "carismatic", atâta timp cât în momentul de față aceasta depinde mai mult
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
încă multe lucruri pe care, cu siguranță, ni le va oferi într-o altă lucrare. Mărturisesc că mă număr printre aceia care privesc postmodernismul cu o mefiență destul de tenace, pornită, mai întâi, de bună seamă, dintr-o formație cu rădăcini carteziene, care nu poate admite lipsa de deferență față de rațiune, apoi, din nedumerirea legată de exclusivitatea unor trăsături ce i-ar asigura postmodernismului o identitate indubitabilă și inconfundabilă. Citind-o pe Camelia Grădinaru, chiar dacă, în ceea ce mă privește, această lectură nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
care oferă o indicație: raționalitatea trebuie, în propru-i cadru, să se depotențeze, să cedeze teren, să nu se teamă de a da înapoi către acea presupusă zonă de umbră, să nu rămână paralizată față de pierderea reperului luminos, unic și stabil, cartezian"167. Lipsa întemeierii, a fundamentelor, a constrângerilor "tari" ale normativității devin astfel repere ale discursului postmodern care atenționează astfel că filosofarea nu mai poate fi realizată în sensul cartezian, tradițional. În această direcție, mulți critici consideră că postmodernismul în calitate de mișcare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să nu rămână paralizată față de pierderea reperului luminos, unic și stabil, cartezian"167. Lipsa întemeierii, a fundamentelor, a constrângerilor "tari" ale normativității devin astfel repere ale discursului postmodern care atenționează astfel că filosofarea nu mai poate fi realizată în sensul cartezian, tradițional. În această direcție, mulți critici consideră că postmodernismul în calitate de mișcare filosofică poate fi caracterizat prin scepticism, neîncrederea în autoritate 168, în metanarațiuni, antifundaționalism, valorizarea experienței estetice și retorice în locul adevărului, pluralism etc. Spre deosebire de Stuart Sim169, care observă o propensiune
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cu care subiectul intră în contact etc. Incitantă este, în schimb, încercarea de demonstare a inadecvării filosofice a conceptului de hiperrealitate, care se bazează pe o schemă argumentativă care trece de la susținerea ideii că noțiunea de hiperrealitate este de factură carteziană și, în consecință, suferă de punctele sale slabe, până la integrarea acesteia într-o teorie dialectică a postmodernismului. Pentru King, teoria hiperrealității este înscrisă în cartezianism din cel puțin trei motive. În primul rând, atât Descartes, cât și Baudrillard împărtășesc premisa
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Geniul malițios al socialului", " Geniul malițios al obiectului", "Geniul malițios al pasiunii" [în trad. rom.]) ca o indicație de lectură ce vine din partea lui Baudrillard, care pare a-și dezvălui propria înțelegere a hiperrealității în termenii unui moment de îndoială carteziană extremă. Utilizarea expresiei "geniu malițios", rău (malin génie) este lecturată așadar în subtext ca o trimitere voluntară la Descartes și la asocierea cu filosofia sa. Anthony King consideră astfel teoria hiperrealului ca fiind "blocată" într-un cadru demodat, care nu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
naturalului sau al necesarului. Tocmai această "fractură" dintre sistemul lumii și cel al gândirii/teoriei transformă gândirea și teoria radicale în singularități și evenimente, singurele apreciate cu adevărat de către Baudrillard. De asemenea, acest tip de gândire nu izvorăște din îndoiala carteziană sau dintr-un apetit nemăsurat pentru critică 508; dimpotrivă, subliniază filosoful francez, ea "nu a apărut nici dintr-o îndoială filosofică, nici dintr-un transfer utopic (care presupune întotdeauna o transformare ideală a realului), nici dintr-o transcendență ideală. Ea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
curioșii vânători de amănunte picante (nu altfel va proceda Lovinescu). Adânc ancorat în viață, În căutarea timpului pierdut nu rămâne, totuși, un roman tributar exclusiv bergsonismului (i.e. antiintelectualismului, vitalismului). Îndatorat în mare măsură și idealismului, și tradiției de tip galic, cartezian, Proust anticipează de fapt și unele postulate ale fenomenologiei, de vreme ce explorează sursele primare ale psihicului fără a renunța la ordine, la sens. De aceea s-a și spus că romanul proustian este o "catedrală" (lucru de neconceput, dacă scriitorul ar
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
presiunii fiscale pe care ele o antrenează (documentul de mai jos); înfrîngerile militare ale Războiului de Succesiune a Spaniei; intoleranța și brutalitatea politicii antiprotestante; contestarea de către unii, începînd de prin anii 1680, a marilor valori ale ordinii stabilite, în numele raționalismului cartezian. În afară de aceasta, ultimii ani ai domniei sînt îndoliați de o serie de decese premature în familia regală: în 1711, unicul fiu al regelui, Ludovic, zis "Marele Delfin"; în 1712, fiul cel mare al acestuia, ducele de Burgundia, soția acestuia și
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ale căror salarii nu cresc în aceleași proporții ca profitul industrial sau renta funciară: aceștia nu primesc decît "firimiturile expansiunii" și sînt marea victimă a recesiunii din timpul lui Ludovic al XVI-lea. Mișcarea filosofică Marii filosofi. Continuînd lecțiile raționalismului cartezian și critica credințelor tradiționale și a monarhiei absolute începută în anumite cercuri încă din anii 1680-1715, marii scriitori, numiți "filosofi" vor să substituie "tenebrelor" fanatismului și intoleranței "luminile" rațiunii întru fericirea cea mai mare a umanității. Din 1721, Montesquieu (1689-1755
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
e-adevărat, cîțiva boemi iluștri, s-a simțit bine în compania lor, a avut ce discuta, dar atît. Nu s-a lăsat contaminat. A preferat însă, observăm noi, boemia spiritului, una aparent iconoclastă, derutant disociativă, dar permanent supravegheată de rigoare carteziană. Repudiind precaritatea, dezordinea, mizeria. Bastonul cu mîner scump se vrea, de altfel cu toată scuza cochetă a purtătorului de baston, caduceu antiboem. Imagini cutremurătoare din începutul bolșevismului românesc. Gloata rufoasă și isterizată aclamînd noua putere impusă de Moscova. Dej, Bodnăraș
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
în primul rând "persoana" (Dubois, "Les transformations de l'imaginaire XVIe-XVIIe siècles". Thomas 76). Printre simbolurile utilizate pentru exaltarea principiului unității, secolul XVIII îl afirmă pe cel al soarelui, diferit de lumina difuză a renașterii ("sfumato" davincian). Organizarea de tip cartezian a cunoștințelor − subliniază Dubois în același loc − poate fi asimilată cu imaginea unui sistem solar, în care întreaga gândire se adună în jurul actului primordial, iluminant și fondator, al lui "Cogito ergo sum". Dorința de unitate se înfruntă însă cu conștiința
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
1637 semnat de Descartes). Imaginea în arte, produs al fanteziei, este asemuită cu persuasiunea discursului predicatorilor și este limitată strict la poezie și la pictură. Universul mental generat de experimentele fizicii lui Galileo Galilei (mișcarea gravitațională) și de sistemul geometric cartezian (în geometria analitică, oricărei figuri sau mișcări, deci oricărui obiect fizic, îi corespunde o ecuație algebrică), de tip mecanicist, nu mai dă drept de cetate demersului poetic. Obiectualul este studiat într-o perspectivă unidimensională, guvernată de o cauzalitate univocă și
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
utilitate a unei ierarhii de forme logice bine constituite poate fi recunoscut "idealul" aristotelic al unui instrument de cunoaștere infailibil, care să ne conducă în siguranță către adevăr și către respingerea rezultatelor incorecte ale gândirii; dar putem recunoaște și idealul cartezian și leibnizian al unei științe care să cuprindă doar adevăruri necesare: mathesis universalis. Metoda de constituire a ierarhiei în cauză, odată descoperit fenomenul coparticipării conștiinței (prin actele sale) și obiectului ei (intențional) la orice fapt de cunoaștere, la structura oricărei
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în orice punct al elementului (prin interpolare). Pe baza câmpului de temperaturi, din distribuția temperaturilor se poate determina fluxul de căldură și celelalte mărimi termotehnice derivate din acestea necesare evaluării performanței energetice a clădirilor 2.2. Modelul geometric În sistemul cartezian de coordonate, modelul geometric pentru calculul câmpului de temperaturi sau a câmpului de difuzie a vaporilor de apă se obține prin decuparea din elementul real a zonelor care prezintă interes pentru calcul. Alegerea planurilor de decupaj (principale de separare) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
secționare între materiale cu caracteristici termotehnice diferite, în axul geometric al punților termice liniare sau punctuale, pe suprafețele elementului, precum și în zonele în care se modifică condițiile de contur. Pașii rețelei de calcul NrPași, diferiți pe fiecare direcție a sistemului cartezian de discretizare, precum și necesitatea modificării acestora (îndesirea rețelei de calcul), se efectuează în conformitate cu prevederile din documentele recomandate C 107-2005/ Partea a 3-a, Anexă J, punctul 3 și SR EN ISO 10211/1-98, capitolul 5. 2.2.2. Descrierea modelului
EUR-Lex () [Corola-website/Law/187153_a_188482]
-
și pus În mișcare un univers mecanic autoreglat, care era ordonat, previzibil și autonom. Gânditorii iluminiști au extins repede viziunea mecanistică asupra lumii a lui Descartes la economie, furnizând o explicație rațional-filosofică pentru exploatarea comercială a omului Însuși. Împrumutând metaforele carteziene, Adam Smith demonstra că o mână invizibilă controla piață de schimb, asigurând funcționarea corectă a vieții economice. Această mână invizibilă era asemănătoare cu pendulul mecanic al unui orologiu, reglementând În mod meticulos cererea și oferta, munca, energia și capitalul, asigurând
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]