1,478 matches
-
Biserică „Nașterea Sfintei Fecioare Maria” din Siret este o biserică romano-catolică construită în perioada 1816-1824 în orașul Siret. Ea este situată pe strada Castanilor nr. 7. Încă din secolul al XIII-lea a început să se desfășoare pe teritoriul Moldovei o intensă propagandă catolică. În 1227, Papa Grigore al IX-lea (1227-1241) a înființat aici Episcopia de Milcov pentru cumanii și cavalerii teutoni din
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Siret () [Corola-website/Science/317364_a_318693]
-
6% din suprafața ariei protejate Lunca Buzăului, sit Natura 2000 gestionat de Universitatea Ecologică din București, se află pe teritoriul administrativ al municipiului, în zona de nord și est. Mare parte din străzile din Buzău au copaci plantați pe margine, castani pe Bulevardul Nicolae Bălcescu și tei pe Bulevardul Unirii. Printre plantele crescute de localnici în grădini se numără trandafiri, zambile, lalele, bujori, și petunii, ca și viță de vie și iederă pentru umbră. Fauna sălbatică din Buzău este compusă din
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
Josèphe, proprietară al unui bordel local și simpatizantă a Castaniilor (the Maroons), o facțiune de luptători liberi, formată din sclavi eliberați, conduși de Augustin Dieufort. În ciuda obligațiilor față de Frăția Asasinilor, Adéwalé devine simpatizant al cauzei lor și îi ajută pe Castanii în deturnarea unui vas, "Experto Crede", pentru a întrerupe negoțul cu sclavi. În timp ce lucrează cu Bastienne, Adéwalé descoperă o conspirație înăuntrul guvernului provincial Francez, ce conduce orașul Port-au-Prince. Guvernatorul local, Pierre de Fayet, plănuiește o expediție științifică clandestină pentru a
Assassin's Creed IV: Black Flag () [Corola-website/Science/331193_a_332522]
-
Pământului și pentru a strânge informații geografice, pe care intenționează să le vândă celui mai dornic licitant, cu promisiunea superiorității navale. Adéwalé sabotează cu succes expediția, schimbând sclavii folosiți pentru expediție cu membri ai Castaniilor. Încep să apară tensiuni între Castanii atunci când Adéwalé plănuiește incursiuni împotriva negoțului cu sclavi. Bastienne se opune. Adéwalé o ignoră, dar este îngrozit atunci când observă o fregată cu sclavi în flăcări. Adéwalé se urcă la bordul navei și reușește să salveze câțiva sclavi înainte ca aceasta
Assassin's Creed IV: Black Flag () [Corola-website/Science/331193_a_332522]
-
a piesei "Haiducii", Victor Gherlac fiind unul dintre semnatarii textului (alături de I. Rom-Lebedev) și al regiei și interpretul rolului lui Costache. Printre piesele de teatru puse în scenă de Gherlac menționăm: "O noapte de mai" de Nikolai Gogol (1945), "Sub castanii din Praga" de C.Simonov (1947), "Buzduganul fermecat" de L.Deleanu (1951), "Sânziana și Pepelea" de Vasile Alecsandri (1956), "Pentru căminul familial" de I.Franco (1957), "Dunărea zbucumată" de Em.Bucov (1958), "Ovidiu" de Vasile Alecsandri (1958), "Regele Lear" de
Victor Gherlac () [Corola-website/Science/312907_a_314236]
-
unui canon pentru păcate pe care nu le săvârșise. "Veleitarul" nu era sensibil numai la fizionomia și lumea interioară a oamenilor, începând cu sine, dar și la peisaj, ca la acela în care surprinde culorile toamnei din curtea umbrită de castani a casei bătrânești din strada Ion }ăranu și mai ales la acela spiritualizat de la Văratec, unde, în ultimii ani, își petrecea vacanțele cu familia. Natura calmă, ocrotitoare, atmosfera patriarhală a sătucului de maici înconjurând mănăstirea, parcă îl apropie de un
O mare familie de scriitori by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Memoirs/6890_a_8215]
-
Kurz. Zona de parc a constituit inițial circa 114 hectare, lacul avînd o suprafață de 34 hectare. În jurul lacului a fost amenajată o alee inelară de o lungime de 2,5 kilometri. În parc cresc plopul canadian și plopul piramidal, castanul sălbatic, mai multe specii de salcâm și arțar, salcie albă, tei, frasin, catalpa, pin negru, Sophora japonică. Lacul a fost populat de crap, caras, în apele lui înotau rațe. Pe teritoriul parcului se află Teatrul de Vară, cu o capacitate
Parcul Valea Morilor () [Corola-website/Science/334575_a_335904]
-
îmbarcat Argonauții pentru a porni în căutarea Lânii de Aur și tot aici Titanii s-au străduit zadarnic să înghesuie pe Pilion peste Ossa. Muntele Pilion este presărat cu 24 de sate pitorești, cuibărite pe pantele sale, printre livezile de castani, măslini, meri, piersici și peri. Arhitectura vechilor locuințe de la Pilion este caracteristică, ele sunt case înalte cu uși din fier și ferestre mici cu gratii. Atârnate pe terenul în pantă ele au trei etaje în față și unul singur în
Volos, Grecia () [Corola-website/Science/297369_a_298698]
-
în vestul Americii de Nord, în regiunea Munților Stâncoși la altitudini de până la 3500 metri. Ciupercile pot crește solitar sau în grupuri. Își au habitatul pe suprafețe dominate de arbori de stejar (Quercus robur, Quercus petrea, Quercus palustris), pin (Pinus sylvestris), molid, castan (Castanea sativa), mesteacăn (Betula pendula), fag (Fagus sylvatica) și brad. Dau roade din vară până toamna, după ploi abundente. Hribul poate fi găsit toamna în Siria și Liban, unde crește în grupuri mari lângă cioturile putrezite de stejar. Crește în
Hrib cenușiu () [Corola-website/Science/309377_a_310706]
-
pinus cembra)), pădurile jucând în munți un rol important de reducere a formării lavinelor și inundațiilor.La altitudinea de sub 1000 de m cresc pădurile de foioase în amestecate, iar în Tessin ca o caracteristică regională s-au extins pădurile de castan domestic, servind în trecut o resursă de hrană a populației. In Elveția sunt în total 40 000 de specii de animale din care 30 000 sunt insecte. Numărul mamiferelor se cifrează la un număr de 83 de specii, din care
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
întâlnesc în majoritate copaci de esență tare: stejar, fag, carpen. Terenul arabil ocupă o suprafață de 1302 ha., în majoritate cultivat cu porumb. Prin existența să în Depresiunea Subcarpatica, climatul satului are un caracter pronunțat mediteranean. În această zonă cresc castanul și nucul. Datorită apropierii de munte și a vântului de N-V, cantitatea de apă, căzută anual, crește de multe ori peste 800 mm. Grosimea stratului de zăpadă este în medie de .
Brădiceni, Gorj () [Corola-website/Science/300455_a_301784]
-
meditativă de când era lumea lume, așezată în rosturile ei firești, iar omul trebuia să-și găsească rostul, își folosea gândirea că să găsească iubirea, își folosea timpul ca să-și găsească locul. Tot în Someș Guruslău putem admira un pâlc de castani comestibili, iar pe traseu călcăm pe fosile de moluște marine, din vremuri când aceste locuri erau fund de mare. Coborând pe drumul țării, mai la vale, ne iese Tranișul în cale, un sat liniștit cu oameni harnici și gospodari, ca
Comuna Năpradea, Sălaj () [Corola-website/Science/310743_a_312072]
-
târziu și chiar în prezent mai există, ca arbori ocrotiți, doi stejari bătrâni, la Ghighiu, dincolo de marginea de sud a orașului. În prezent vegetația este cea specifică marilor aglomerări urbane, formată îndeosebi din esențe ornamentale și de aliniament, plantații de castani, plopi și salcâm, spațiile verzi și parcurile fiind destul de restrânse (zona bulevardului, parcul de la Sala Sporturilor, parcul din nordul orașului, parcul „Mihai Viteazul”, parcul de la Bariera Bucov). Acestea ocupa numai 85,5 ha, revenind, în medie, 3,2 mp. pe
Ploiești () [Corola-website/Science/296693_a_298022]
-
larice ("Larix decidua"), zâmbru ("Pinus cembra"), zadă ("Larix"), tisă ("Taxus baccata"). Specii de foioase cu arboret de: gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), fag ("Fagus sylvatica"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), castan sălbatic ("Aesculus hippocastanum"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), plop tremurător ("Populus tremula"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), salcie albă ("Salix alba"), salcie căprească ("Salix caprea"). La nivelul ierburilor diversitatea
Parcul Național Piatra Craiului () [Corola-website/Science/313453_a_314782]
-
este un muzeu județean din Pucioasa, amplasat în Str. Primăverii nr. 1. În centrul orașului Pucioasa, la intersecția străzii principale, numită cândva Strada Regală cu Bulevardul Castanilor, se află Muzeul de Etnografie, adăpostit în "Casa Dobrescu". "Locuință înaltă cu parter masiv din piatră și etaj susținut pe grinzi de lemn, cu acoperiș înalt din șindrilă, cu dos mai scund spre nord și cu prispă la etaj pe
Muzeul de Etnografie din Pucioasa () [Corola-website/Science/331339_a_332668]
-
Orașul a avut reputația de cel mai poluat oraș din Europa până la accidentul nuclear de la Cernobâl . Aceasta a fost datorată emisiilor de la două fabrici din zona: Monumentul este un obelisc ridicat în anul 1952 și se află amplasat pe Aleea Castanilor, lângă Primăria orașului. Monumentul este realizat din beton placat cu marmură. Pe această placă sunt încrustate o cască, o spadă și o frunză de laur. Obeliscul, înalt de 1,8 m, este împrejmuit cu un zid semirotund, iar pe o
Copșa Mică () [Corola-website/Science/297211_a_298540]
-
În componența vegetației naturale spontane din munții Poiana Ruscăi, deci inclusiv în zona Padeșului, se întîlnesc elemente aparținând celor mai variate domenii floristice ca de pildă: elemente specifice Europei centrale (pădurile de fag), Europei răsăritene (stepele cu graminee), cele mediteranene (castanul comestibil, liliacul sălbatic) elemente din ținuturie sub carpatice (coniferele - molidul în special) precum și elemente din ținuturile Peninsulei Balcanice, câteva specii de stejari, cerul, gârnița. Alte specii se păstrează din vremurile glaciației cuaternare (afinul, jepii), îndeosebi în zona Padeșdar și pe
Comuna Nădrag, Timiș () [Corola-website/Science/301380_a_302709]
-
cea a lunii iulie este de 16 °C, deci cu amplitudine relativ mică și fără schimbări bruște. Brumele târzii de primăvară apar rar, datorită efectului de adăpostire, permițând înflorirea fără riscuri a pomilor fructiferi. Dovadă climatului blând fiind și prezența castanului în unele sate. Precipitațiile au o medie anuală de circa 870 mm, fiind mai mare în anii ploioși, iar uneori scade în anii mai secetoși. Cantitatea cea mai mare de precipitații cade în lunile mai-iunie, iar cea mai mică în
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
proporție de 93 % Așezarea localității într-o depresiune sub poala Munților Căpățânii, cu un climat de adăpost, ferita de vânturi puternice, de geruri, cât și de călduri excesive (creându-se condiții convenabile apariției anumitor elemente mediteraneene spontane, cum ar fi: castanul dulce, liliacul sălbatic), toate acestea formând cadrul optim pentru o "oază turistică". La acest cadru natural se adaugă alte numeroase atribute, ce pledează toate în favoarea localității din punct de vedere turistic, în primul rând, pitorescul natural ce se păstrează original
Comuna Vaideeni, Vâlcea () [Corola-website/Science/299779_a_301108]
-
7,80 hectare, a fost declarată arie protejată prin "Legea Nr.5 din 6 martie 2000" (privind aprobarea "Planului de amenajare a teritoriului național - Secțiunea a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de protecție pentru specia arboricola de castan comestibil, cunoscut sub denumirile populare de: "aghistin, găstan, gastan", etc. Rezervatia este acoperită în cea mai mare parte (80% din suprafața) cu arboret de castan comestibil ("Castanea sativa"), în asociere cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
a III-a - zone protejate") și reprezintă o zonă de protecție pentru specia arboricola de castan comestibil, cunoscut sub denumirile populare de: "aghistin, găstan, gastan", etc. Rezervatia este acoperită în cea mai mare parte (80% din suprafața) cu arboret de castan comestibil ("Castanea sativa"), în asociere cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), carpen ("Carpinus betulus"), mesteacăn ("Betula pendula"), paltin ("Acer pseudoplatanus"), cireș ("Prunus avium"), Floră este reprezentată de mai multe specii de arbuști, printre care: alun ("Corylus avellana
Pădurea „La Castani” () [Corola-website/Science/323687_a_325016]
-
având o suprafață de 2.7 hectare. Aici sunt aclimatizate 28 tipuri de arbori printre care specii rare cum ar fi ginkgo biloba sau platanul. De asemenea, sunt trei stejari cu o vechime de 180-250 ani și o alee de castani. Acest parc are o importanță științifică, culturală și estetică. Pe unul dintre dealurile din satul Zvineace există un cimitir militar, unde au fost înmormântate rămășițele pământești a 11.830 soldați și ofițeri în armatele austro-ungare, germane și rusești, care au
Raionul Zastavna () [Corola-website/Science/315737_a_317066]
-
fitosanitară depreciată, necesitând întreținere și reînnoire. Exemplarele de "Thuja occidentalis - Fastigiata" oferă un aspect sobru și ocazional grandios parcului. O alee cu mesteceni verticali (habitus normal) se combină cu o alee cu mesteceni înclinați oarecum inestetic din cauza umbrei laterale. Prezența castanilor porcești se combină cu alte pâlcuri de tei, salcâmi japonezi, precum și cu peisaje secundare create de garduri vii de "Spiraea", "Deutzia scabra", "Philadelphus coronarius", "Acer tataricum" și altele. În toamna 2013 specialiști în domeniu au recomandat municipalității completarea aliniamentelor existente
Parcul Copou () [Corola-website/Science/302104_a_303433]
-
br> Festivalul de Buna Vestire sau Festivalul Păstrăvului, se ține la 25 martie, fiind un vechi târg de semințe și oale și ulcele date de pomană la sărbători religioase. Păstrăvăriile și firmele de artizanat organizează expoziții cu vânzare.<br> Festivalul Castanului se ține la începutul lunii octombrie primăria oferind porții de castane fierte turiștilor. Producătorii locali vând la festival castane din pădurile lor la cel mai mic preț.<br> Festivalul răciturilor se ține tot toamna la Vila Ursu de pe Valea Tismanei
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
bogată reprezentare, mojoritatea speciilor făcând parte din grupul de elemente eurasiatice caracteristice pentru România, cu influențe mediteraneene , balcanice. Trăiesc aici specii de copaci și arbuști între care: fagul, salcâmul, cerul, garnița, gorunul, stejarul, carpentul, frasinul, platinul, arțarul, mesteacănul, cătina, alunul, castanul, sălcia, arinul, plopul, murul, liliacul, păducelul, rachița, șocul, coacăzul, zmeurul, porumbarul, măceșul. Dintre pomii livezilor trebuie menționați: corcodușul, mărul, părul, nucul, cireșul, vișinul, dudul, gutuiul, piersicul, caisul. Este impresionant să întâlnești într-o zonă restrânsă atâtea specii aparținând vegetației de
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]