1,078 matches
-
civilizației materiale atinse de societatea dacică din zona Mureșului inferior în preajma cuceririi romane. Hărți și replici după piese originale explică sugestiv desfășurarea și importanța războaielor dacice. Perioada provinciei romane Dacia (106 - 271) este ilustrată de o hartă murală, macheta unui castru roman precum și de numeroase piese originale, provenind de la Apulum (Alba Iulia), Micia, Aradul Nou, Lipova, Olari, Aquincum (Budapesta) etc. Zona arădeană nu a fost parte integrantă a provinciei. Aici au continuat să locuiască, sub atenta supraveghere romană, comunitați de daci
Complexul Muzeal Arad () [Corola-website/Science/302483_a_303812]
-
răsculați împotriva sa. Reîntors în Italia, este înfrânt în 275 î.Hr. de români la localitatea Maleventum, rebotezata după luptă-Beneventum. Dezamăgit, regele se reîntoarce în Grecia. Românii au învățat din acest război să lupte mai organizat, să ridice tabere fortificate și castre. În 272 î.Hr., Tarentul a capitulat și este jefuit, românii cunoscând veselă de lux a grecilor și sculpturile lor magistrale, i se impun mari despăgubiri de război, dărâmarea zidurilor, primirea unei garnizoane române, intrarea cetății în sistemul alianțelor române. Romă
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
numit și "Cenadu German"). în , în , în în trad. "Orașul de pe Mureș" respectiv "Urbs Morisena" Istoricul Vasile Pârvan a presupus că la Morisena era locul unei cetăți dacice (Ziridava sau Giridava). În timpul imperiului român, la Morisena a fost construit un castru în care a staționat temporar legiunea a XIII-a Gemina. Morisena a fost oraș și reședința temporară a avarilor și apoi a hunilor lui Atila. Aici s-a aflat, sub numele de Urbs Morisena, localitatea de reședință a căpeteniei Ahtum
Cenad, Timiș () [Corola-website/Science/304586_a_305915]
-
cu romanii și au devastat malul Dunării sub comandă lui Duras, nimicind armatele și pe comandanții lor, în provincia Moesia condusă de Agrippa și Oppius Sabinus. Romanii au fost învinși, iar Oppius Sabinus a fost decapitat. "Goții" au năvălit asupra castrelor și orașelor și le-au prădat. Geții, clientelari Romei, ca aliați de nădejde față de amenințările din partea populațiilor germanice și sarmatice, ar fi năvălit din cauza măsurii lui Domițian de reducere a stipendiilor plătite regilor acestora, o măsură determinată de dificultățile economice
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
pătruns în Dacia la Dierna-Orșova, înaintând pe valea Cernei și a Timișului, întâlnind prima coloana la Tibiscum. A treia coloană a pătruns prin Drobeta, traversând pe sub munți pe la Cătune, Vartu și Porceni, , urcând apoi pasul Vălcan până la Sarmizegetusa. Erau construite castre, drumuri și poduri pentru a menține siguranță armatei. Armata romană înainta fără incidente, iar Decebal s-a decis să-i aștepte într-un loc prielnic, la Tapae, unde dacii și-au stabilit tabăra. Conform lui Cassius Dio, Traian primește un
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
de război, constructorilor, dezertorilor, distrugerea zidurilor cetăților, retragerea trupelor dacice de pe teritoriul cucerit de romani (Banat, Oltenia), Decebal să devină rege clientelar al Romei, se pierdea politică externă independenta. Traian și-a staționat o oaste romană la Sarmizegetusa, precum și în castre din Banat, Țara Hațegului, Oltenia, Muntenia, sudul Moldovei și în sud-estul Transilvaniei. Adevărata intenție a lui Traian era să transforme Dacia într-o provincie, și astfel, i-a ordonat arhitectului Apollodor din Damasc să construiască un pod de piatră peste
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
sudul Moldovei și în sud-estul Transilvaniei. Adevărata intenție a lui Traian era să transforme Dacia într-o provincie, și astfel, i-a ordonat arhitectului Apollodor din Damasc să construiască un pod de piatră peste Dunăre, intre Drobeta și Pontes, două castre. Decebal se pregătea în taină pentru revanșă, inarmandu-și forțele și reconstruindu-și cetățile. A trimis soli la regele parților, precum și la marcomani, cvazi, carpi și costoboci, bastarni, sarmați și roxolani, cerând sprijin. Se estimează că cel mai probabil dacii
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
direcția satului Petreștii de Jos) malul stâng. În punctul „Piatra Tăiată“ (monument istoric situat în apropiere de "Izvorul Romanilor"; coordonatele izvorului: 46°35'28"N 23°42'41"E) se afla în perioada romană principala carieră a orașului și a castrului roman Potaissa. În secolul al XIX-lea, când urmele exploatărilor romane mai erau vizibile, s-au făcut observații detaliate privind tehnicile de desprindere a blocurilor de calcar și de avansare în masiv. Din carieră a fost transportată la biserica din
Cheile Turzii () [Corola-website/Science/303634_a_304963]
-
așezări dacice din țară. După 106, anul cuceririi Daciei de către romani, fiind o provincie de graniță a Imperiului Roman, Dacia are un important rol de apărare împotriva atacurilor barbare, aceasta presupunând construirea unor linii de fortificație punctate de existența unor castre de pamânt sau piatră. Limesul reprezintă o noțiune al cărei conținut a evoluat pe parcursul secolelor începând de la cel de limita despărțitoare a unui teren și pâna la cel de frontieră fortificată în fața unui teritoriu încă necucerit, în scopul instituirii unui
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
este continuu. De la râul Argeș este înlocuit de cursul Râului Doamnei și al Râului Târgului. După anul 245 d.Hr., în urma puternicelor atacuri carpice, limeșul transalutanus a fost abandonat și granița a revenit pe Olt (limeșul Alutanus). Dintre cele 13 castre cunoscute ale Limes Transalutanus, cel de la Jidava (astăzi Apa Sărata, localitate inglobată în orașul Câmpulung) este singurul construit în piatra și caramidă și, în acelasi timp, cel mai mare. Castrul avea forma dreptunghiulară, era înconjurat cu un zid de incinta
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
granița a revenit pe Olt (limeșul Alutanus). Dintre cele 13 castre cunoscute ale Limes Transalutanus, cel de la Jidava (astăzi Apa Sărata, localitate inglobată în orașul Câmpulung) este singurul construit în piatra și caramidă și, în acelasi timp, cel mai mare. Castrul avea forma dreptunghiulară, era înconjurat cu un zid de incinta prevăzut cu turnuri dreptunghiulare pe laturi și semicirculare la colțuri si avea rolul de a controla drumul prin pasul Bran. Ca toate celelalte orașe, Câmpulungul a trecut în evoluția sa
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
până în contemporaneitate. Obiecte de piatră ― ciocane, topoare ― unelte de os, găsite în săpăturile arheologice făcute în Câmpulung, ne poartă cu milenii în urmă, în epoca de anilor 6000-1800 î.e.n. Vestigiile stăpânirii romane în Dacia sunt înfățișate prin obiecte găsite la castrul Jidava, de lângă Schtul Golești: unelte, vase cu mozaic, arme, monede romane, ceramică romană cu elemente dacice, provenind din secolul al IV-lea e.n. Intrând în perioada feudală, participarea Câmpulungului la istoria țării este dovedită prin alte numeroase exponate. Nu lipsește
Câmpulung () [Corola-website/Science/303859_a_305188]
-
epoca romană anii 137-138 d.C. Construcția se găsește pe malul stâng al Oltului, în vecinătatea Mănăstirii Cozia și în ambianța complexului hidroenergetic Turnu. Datarea s-a făcut pe baza unei inscripții, descoperită în dublu exemplar în fața a două dintre porțile castrului, din care rezultă că acesta a fost construit în vremea împăratului Hadrian, de un detașament de arcași sirieni ("Suri Sagittari"), în anul 138, din ordinul lui Titus Flavius Constans, procurator și guvernator militar al Daciei Inferior. Ultima monedă, ca datare
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
termale sulfuroase. S-au descoperit obiecte de metal și monede romane de la Hadrian, Septimiu Sever, Iulia Doamna și Caracalla. Între anii 1890-1892, Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic fac săpături parțiale, scoțând la iveală în întregime băile romane și parțial ruinele castrului. Acesta rămâne cunoscut numai prin materialul epigrafic descoperit aici. Între anii 1897-1902, ruinele castrului Arutela au fost în parte acoperite cu prilejul construcției căii ferate Râmnicu Vâlcea - Râul Vadului, în timp ce băile au dispărut în întregime. În 1967, Muzeul Militar Național
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
Sever, Iulia Doamna și Caracalla. Între anii 1890-1892, Grigore Tocilescu și Pamfil Polonic fac săpături parțiale, scoțând la iveală în întregime băile romane și parțial ruinele castrului. Acesta rămâne cunoscut numai prin materialul epigrafic descoperit aici. Între anii 1897-1902, ruinele castrului Arutela au fost în parte acoperite cu prilejul construcției căii ferate Râmnicu Vâlcea - Râul Vadului, în timp ce băile au dispărut în întregime. În 1967, Muzeul Militar Național, mai precis colectivul științific format din: profesor doctor docent D. Tudor, membru al Academiei
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
prilej care a permis dezvelirea completă a ruinelor care nu fuseseră distruse la construirea căii ferate. Pe timpul săpăturilor arheologice s-au descoperit diferite obiecte ca arme, monede, vase și inscripții, expuse astăzi la Muzeul Militar din București. După terminarea săpăturilor, castrul Arutela a devenit monument istoric trecut în custodia Comitetului județean Vâlcea de Cultură și a Muzeului de istorie din Râmnicu Vâlcea. Între anii 1982-1983, castrul a fost refăcut după proiectul arhitectului Aurel Teodorescu, întocmit pe baza documentației realizate de Cristian
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
arme, monede, vase și inscripții, expuse astăzi la Muzeul Militar din București. După terminarea săpăturilor, castrul Arutela a devenit monument istoric trecut în custodia Comitetului județean Vâlcea de Cultură și a Muzeului de istorie din Râmnicu Vâlcea. Între anii 1982-1983, castrul a fost refăcut după proiectul arhitectului Aurel Teodorescu, întocmit pe baza documentației realizate de Cristian Vlădescu, coordonatorul cercetărilor făcute anterior de Muzeul Militar. Lucrările de construcție au fost executate de C. Panco. S-a reconstituit pentru prima dată în România
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
serie de pinteni din piatră, care alcătuiau compartimente menite să adăpostească barăci pentru depozite de materiale și grajduri pentru caii trupei, iar deasupra lor se așezau bârne de lemn care formau puntea continuă pentru drumul de rond al santinelelor. În interiorul castrului din dreptul porții pretoriene pornește o alee, "via praetoria", alcătuită din pavaj de pietre de râu, care se întretaie cu "via principalis", în fața clădirii comandantului ("praetorium"). În spațiile rezultate din această intersecție se distinge o sală de adunare a soldaților
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
soldaților și un atelier de fierărie pentru nevoile garnizoanei. La 20 de metri spre răsărit de poarta pretoriană a fost descoperit drumul strategic roman din valea Oltului, lat de șase metri și pavat cu blocuri mari de piatră. Legionarii din castrul Arutela aveau misiunea de a supraveghea, întreține și asigura circulația pe acest drum spre Transilvania. Arutela făcea parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit. La nord de
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
drumul strategic roman din valea Oltului, lat de șase metri și pavat cu blocuri mari de piatră. Legionarii din castrul Arutela aveau misiunea de a supraveghea, întreține și asigura circulația pe acest drum spre Transilvania. Arutela făcea parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit. La nord de castru se află „piscul lui Teofil”, pe platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
Arutela aveau misiunea de a supraveghea, întreține și asigura circulația pe acest drum spre Transilvania. Arutela făcea parte, alături de celelalte castre din jurul Masivului Cozia, dintr-o linie de apărare pentru oprirea atacurilor dinspre zona deluroasă de la răsărit. La nord de castru se află „piscul lui Teofil”, pe platoul căruia s-a zidit un turn semicircular, cu latura dreaptă spre est, la 300 de metri înălțime față de punctul „Poiana Bivolari”. Acest turn, orientat spre Olt, avea rolul de a supraveghea intrarea în
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
de a supraveghea intrarea în defileu, către Dacia Superior, asigurând totodată și urmărirea traficului spre Castra Traiana (Dăești). Conform constatărilor și dovezilor arheologice, în prima jumătate a secolului III, o revărsare neobișnuită a Oltului a distrus latura de vest a castrului, determinând retragerea de aici a garnizoanei romane.
Castrul roman Arutela () [Corola-website/Science/304095_a_305424]
-
urmașe și impresionante, și printre ele cărămizi de factură romană, din care prea puține se mai văd în temeliile descoperite ale clopotniței bisericii Sf. Dumitru și multe, multe în cele ale mănăstirii Coșuna, la o palmă de loc departe de castrul cărei cine știe ce Pelendava?" Reînvie aleasa clientelă a bodegii lui Ion Zamfirescu:"Era căutată și veneau acolo slujbași ai primăriei, ai prefecturii și ai poliției; popii bisericilor vecine, cei de la Brândușa și ai Treimii (...) precum și comercianții nescăunași, pe picior; doi, trei
Vasile Georgescu Paleolog () [Corola-website/Science/304134_a_305463]
-
cadavre și pe hunii care nu s-au aventurat prea departe, goții și romanii s-au întâlnit pentru a decide mutarea lor viitoare. Știind că Attila a rămas fără provizii și ca a fost împiedicat să se apropie de limitele castrului roman, au început să asedieze tabăra lui. În această situație disperată, Attila a rămas în aceeași poziție și a trebuit să se urce pe șa obligat să-și atace inamicul. Când Attila era înconjurat în propria tabără, acolo unde chiar
Bătălia de pe Câmpiile Catalaunice () [Corola-website/Science/304235_a_305564]
-
sporit de civilizație a acestui popor, inteligent, harnic, disciplinat, cu simț artistic spre muzică și artă monumentală, ce a dominat politic și cultural câteva secole Europa Centrală, ca descendenți ai imperialilor romano-germani. Viena, supranumită și Capitala Valsului, era inițial un castru roman, Vindobona, ridicat la rangul de municipiu (213). Așa cum s-a mai subliniat, Carol cel Mare a ocupat în secolul al VIII-lea acest teritoriu, transformându-l în provincia Ostmark. După 1276, istoria Austriei și a Vienei s-a suprapus
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]