1,043 matches
-
toți, faceți, mâncați. ard[elenești]: poezie, filozofie în loc de poesie, filosofie Adeseori s se pronunță și-n România ca z, însă un z amestecat cu s (reșpectiv, prospect) ardel[enești] {EminescuOpIX 452} Chiar pronunția clasică începuse a despărți binișor în două castre, dintre cari un raționalist neci n-ar fi știut cum s-aleagă. Pronunția moldovenească purizată care susținea numai acele sunete dulci cari le regăsești pe toate în același loc și-n dialectul toscan al limbei italiene - și pronunția cea din
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
aceea că Societatea în unanimitate renunță la un drept al său. 7) Unitatea Societății este periclitată prin sulevarea unor asemenea cestiuni și s-a adus de esemplu cazul analog al desfacerei Societății academice române din Viena prin despărțirea în două castre, de care una ridicase pe stindardul ci pe "Bariț", iar alta pe "Șaguna". Biuroul a desfășurat prin membrii săi această apărare, a cerut susținerea principiului de: nesulevare a diverginței spirituale dintre junimea română și, pentru a evita până și prepusul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Grădina Botanică care se întinde pe o suprafață de 18 ha, Planetariul și Acvariul Muzeul de Istorie Galați Casa Memorială Alexandru Ioan Cuza Muzeul de artă vizuală Muzeul Satului Galați Muzeul de medalistică, filatelie și numismatică Casa Colecțiilor ÎFarmacia Țincă Castrul Roman de la Tirighina Barboși Teatrul Dramatic "Fani Tardini" Galați Teatrul Gulliver Teatrul Liric Nae Leonard Domnia lui Cuza a adus orașului, de la început, o serie de îmbunătățiri, ca să ajungă o “mare piață de comerț și principalul port maritim al Principatelor
Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
este susținută, pe de o parte, de prezența unei inscripții latine descoperită la Tomis, în care ni se vorbește despre Câmpiile Elysee, considerate a fi locul de fericire destinat sufletelor celor drepți, în timp ce, o altă inscripție, descoperită la Ulmetum (fost castru roman; azi com. Pantelimonul de Sus, jud. Constanța), evocă credința potrivit căreia, după moarte, sufletele se vor urca în cer, pentru a se preface în stele. Noutatea credinței pe aceste meleaguri a creat anumite dificultăți pentru creștinii Sciției Minor, datorită
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la Măcin (jud. Tulcea). 2. Cercetări arheologice Monumentele arheologice romane ori romano-bizantine au atras atenția localnicilor în decursul istoriei, care, atât în Dobrogea cât și în alte regiuni ale țării (Transilvania, Banat, Oltenia), au început să scoată piatra din ruinele castrelor și ale orașelor romane pentru construirea de case, biserici, castele feudale ori pentru împlinirea altor nevoi gospodărești, încă din secolele XIII-XIV. Activitatea de cercetare pe teren, în cazul Sciției Minor spre sfârșitul secolului XIX, s-a materializat prin săpăturile de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și preocupările sale arheologice. Toate aceste activități de cercetare s-au îndreptat îndeosebi spre vestigiile și monumentele romane din Sciția Minor și Oltenia, unde, în cazul celei dintâi, legat de tema noastră, amintim printre altele: monumentul triumfal de la Adamclisi, diferite castre, inscripții, sculpturi etc. Prin urmare, materialele și informațiile sale arheologice, de mare preț pentru studiul arheologiei românești ulterioare, au fost cuprinse într-o lucrare renumită, publicată la începutul secolului XX. O intensitate relevantă a cunoscut, printre altele, activitatea de cercetare
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
V. Pârvan la Histria (jud. Constanța), Theofil Sauciuc-Săveanu (1884-1971), care începe și conduce cercetările la Callatis (azi, Mangalia, jud. Constanța) și pe Paul Nicorescu (1890-1946), care între anii 1926-1932 a întreprins săpăturile de la Argamum (azi Jurilovca, jud. Tulcea) și din castrul Vetren (Tegulicium, în Bulgaria) reluând și cercetările lui Grigore Tocilescu și George Murnu la Adamclisi, pe care le-a completat cu săpăturile de la Tyras (Cetatea Albă, Ucraina). La rândul lor, alți cercetători, precum Grigore Florescu (1892-1960) și Gheorghe Ștefan (1899-1980
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
în descrierea lui Procopius din Caesarea. Cetatea romană Halmyris a fost întemeiată într-o zonă cu urme de locuire din secolele VI-I a.Chr. A cunoscut diferite etape: fortificație romană de pământ (ultimul sfert al sec. I p.Chr.), castru de piatră - sediu al vexilației legiunilor I Italica și XI Claudia Pia Fidelis și stație a flotei Classis Flavia Moesica - (începutul secolului II până în al treilea sfert al secolului III p.Chr.); cetate romană târzie (al treilea sfert al secolului
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Cetatea Salsovia a fost locuită încă din epocile bronzului și elenistică. O diplomă militară din vremea lui Nerva (96-98), cel mai vechi document epigrafic cunoscut până acum la Salsovia, ne indică prezența unei unități de cavalerie. Cetatea a funcționat drept castru încă în prima jumătate a secolului III (Itinerariul Antonini și Tabula Peutingeriana); ulterior este amintită o vexilația Legio I Iovia și o unitate formată din milites V Constantiani (Notitia Dignitatum) din perioada lui Constantinus II (337-340). Castrul a fost, foarte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a funcționat drept castru încă în prima jumătate a secolului III (Itinerariul Antonini și Tabula Peutingeriana); ulterior este amintită o vexilația Legio I Iovia și o unitate formată din milites V Constantiani (Notitia Dignitatum) din perioada lui Constantinus II (337-340). Castrul a fost, foarte probabil, distrus în vremea lui Valens (364-378). În apropierea sa se află o întinsă așezare rurală și o necropolă tumulară. Dacă la 1872 zidurile cetății, groase de 2 m se păstrau la o înălțime de 3 m
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
se face simțită absența descoperirilor de monumente ori de edificii creștine (bazilici), cât și prin descoperiri de caracter pur indicativ (un singur capitel din marmură, decorat cu o cruce), descoperiri ce semnalează prezența unui edificiu creștin, precum cel identificat în castrul de la Thalamonium (situat la jumătatea distanței dintre Aegyssus și Salsovia) edificiu datat pentru secolul V sau VI. 12.5. Siutghiol (Ovidiu, jud. Tulcea) Primele săpături arheologice efectuate între 1960-1962, sub conducerea lui A. Rădulescu, au dus la identificarea unor urme
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
confirmat și în 1979 ca urmare a unor lucrări agricole. În perioada imediat următoare (1979-1985; 1993-1995) au fost desfășurate o serie de campanii arheologice de vară (de circa 2-3 luni fiecare) sub conducerea lui G. Papuc și M. Bucovală. În afara castrului dreptunghiular se aflau familiile soldaților ce asigurau paza în fortăreață, precum și necropolele aferente. Au fost descoperite, izolat, doar două morminte, dintre care unul fără inventar. În afara zonei locuite s-a descoperit spre nord, la circa 500 m de fortăreață, în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
scheletul fragmentar al unui adolescent. Reînhumarea acestor cranii (dintre care trei purtau răni la tâmplă, producătoare de moarte) trebuie pusă în legătură cu momentul definitivării construcției apeductului, când acesta a presupus exterminarea din rațiuni strategice a lucrătorilor. Materialul arheologic, recuperat din interiorul castrului, este de factură modestă și în stare de conservare precară. Ceramica reprezintă circa 80% din totalul lucrurilor recuperate (fragmente sau porțiuni) în timpul cercetărilor și este reprezentată de vase de lut (pentru servit și băut) și vase pentru păstrarea proviziilor (amfore
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
vremea lui Raufenberg, filipinezul venit cu o boceluță pe mare și ajuns părintele națiunii, primul rege vandan. Inițial clădirea a fost construită din lemn pe un brâu din piatră adusă tocmai de la bosniaci. Fiind conceput ca o cetate ca un castru roman, după cum afirmă J. M. Rabendock -, edificiul a fost înconjurat cu apa provenită din râul Borta Mare, deviat în acest scop. Se spune că, de-a lungul vremii, Palatul Rakavanda Nouă36 a rezistat la șapte asedii. Totuși, acele întâmplări, precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
Hurezi Palatul Mogoșoaia Mânăstirea Putna vulcanii noroioși, între care Pâclele Mari și Pâclele Mici din Subcarpații Buzăului. Atracțiile turistice antropice cunosc, de asemenea, o mare varietate: cetăți: elene/grecești (Histria etc.), dacice (mai ales în Munții Orăștiei: Sarmizegetusa etc.), romane (castre: Drobeta etc.), medievale (Alba-Iulia, Târgoviște, Neamț etc.); castele și palate (Bran, Mogoșoaia, Peleș etc.); biserici și mânăstiri (Voroneț, Putna, Hurezi, Biserica Neagră din Brașov, Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca etc.); muzee, colecții de artă și etnografice, case memoriale (Muzeul Satului
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
Banatului. În Antichitate se pare că, potrivit unei interpretări a Tabulei Peutingeriene, ar fi existat aici o așezare numită Zurubara. În vremea avarilor, așezarea purta numele Begney. În perioada medievală se pare că a fost construit în același areal un castru denumit Dibiscos (atestat la anul 1019). În secolul al XII-lea este amintit Comitatul Themes, iar în secolul următor Castrul regium Themes (ocupat de cumani și reconstruit ulterior de italieni). În secolul al XIV-lea apar primele atestări ale numelui
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
În vremea avarilor, așezarea purta numele Begney. În perioada medievală se pare că a fost construit în același areal un castru denumit Dibiscos (atestat la anul 1019). În secolul al XII-lea este amintit Comitatul Themes, iar în secolul următor Castrul regium Themes (ocupat de cumani și reconstruit ulterior de italieni). În secolul al XIV-lea apar primele atestări ale numelui actual, în variantele Temeswar, Themeswăr, Temuswar, Thumusvar, Thumuswaar, Temesvar, Temisvar. Locuită de romîni, sîrbi și maghiari în secolele XIII-XVI, cetatea
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
prin părăsire, abandonare sau retragere strategică, a însemnat o lungă perioadă de stagnare, prin întoarcerea la forme anterioare de existență și organizare, despre care trebuie să admitem că au supraviețuit stăpânirii romane . Provincia imperială Dacia, împânzită de trupe romane, de castre și drumuri, de centre oră șenești - municipii și colonii - de vicus și pagus, a trebuit să fi păstrat și formele de organizare gentilico-tribale ale autohtonilor daci, care n-au fost toți omorâți sau transformați în sclavi, rămânând, între ei, și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
care atacau în primul rând orașele, unde credeau că sunt concentrate bogățiile dintr-o regiune. Procesul de distrugere a vieții orășenești trebuie pus pe seama hunilor și nu al vizigoților, care preluaseră controlul asupra teritoriului nord- dunărean . Cu orașele distruse, cu castrele părăsite, lipsiți de șefi militari și administrativi, de o clasă conducătoare, daco-romanii au fost nevoiți să revină la formele ancestrale de viețuire, cunoscând pentru o lungă perioadă de timp civilizația de tip fossatum, care trecut prin fsat a dat și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
367-379) . Constantin cel Mare nu face decât să continue o politică de recuperare începută în timpul tetrarhiei, care obținuse victorii importante împotriva carpilor, goților și sarmaților, la sfârșitul secolului al III-lea, când se vorbește de „restabilirea provinciei Dacia” . Refacerea unor castre ca cel de la Gornea, Orșova, Ad Mediam (Mehadia) în care au stat garnizoane din cunoscutele Legiuni a XIII Gemina și a V-a Macedonica, lucrări continuate de Constantin cel Mare, care reface din temelii municipiul Tropeum Traiani și construiește podul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Traian n-a transformat toată Dacia Decebaliană în provincie romană, provincia Dacia, ca un pinten în lumea barbară, dădea posibilitatea să fie controlat tot spațiul Daciei. Constantin cel Mare și Justinian dețineau unele teritorii și capete de pod peste Dunăre, castrele și cetățile contribuiau suficient pentru controlul spațiului nord-dunărean și a conglomeratelor etnice care se erijau în stăpâni temporari ai spațiului viitor românesc. Nici otomanii, asemenea romano-bizantinilor, nu aveau nevoie de o stăpânire efectivă, de înglobarea întregului spațiu românesc în Imperiul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
dar întâmplarea a făcut ca o eclipsă de lună să-i sperie atât de mult încât s-au liniștit și au trimis o delegație la Tiberius. Între timp, iarna devenind din ce în ce mai grea, soldații au fost nevoiți să se reântoarcă la castrele lor. Conducătorii revoltei au fost chemați de Drusus sub un pretext oarecare și executați, iar ceilalți s-au potolit imediat. Soldații din Germania, considerând că și Germanicus este un Caesar și o personalitate mai importantă decât Tiberius, s-au revoltat
Tiberius Nero Caesar by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/91663_a_92801]
-
am văzut, ambele rute au fost exploatate încă din neolitic de primele civilizații agricole care s-au înrădăcinat în spațiul românesc. În Antichitate, pe fiecare din aceste culoare, romanii au întemeiat, în Podișul Transilvaniei și la adăpostul Munților Apuseni, două castre. Nu întâmplător, în perioada medievală și modernă, așezările respective aveau să devină capitalele Transilvaniei: Apulum și Napoca. Urbanizarea indusă de cucerirea romană a avut un caracter defensiv, prin dezvoltarea ei în interiorul Depresiunii Transilvane 43. Principalele rute se dirijau dinspre Depresiunea
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Carol I, regele României) ca reședință a prințului Ferdinand I (vezi Ferdinand I, regele României) și a soției sale, principesa Maria (vezi Maria, regina României). A fost proiectat ca o copie fidela a castelului Peleș. Adăpostește impresionante opere de artă. castru - tabără militară fortificată pentru protecția proprie sau a cetății lângă care a fost construit. catehism - carte religioasă în care sunt explicate principiile religiei creștine, sub formă de întrebări și răspunsuri. cavalerii ioaniți - membrii unui ordin religios și militar din Evul
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]
-
sau al unei instituții de a deține un bun în stăpânire și de a decide cu privire la bunul respectiv. Drobeta - așezare pe locul orașului actual Drobeta-Turnu Severin. A fost cucerită în timpului primului război daco-roman. Romanii au construit aici un puternic castru și podul peste Dunăre care, după cinci secole, încă mai putea fi văzut. Ecaterina Teodoroiu - vezi Teodoroiu Ecaterina. Elena Cuza (1829-1909) - născută Rosetti, soția lui Al. I. Cuza. A primit o educație înaltă. După înfrângerea Revoluției de la 1848 (vezi Revoluția
Mic dicţionar de istoria românilor pentru ciclul primar by Carmen-Laura Pasat () [Corola-publishinghouse/Science/100978_a_102270]