916 matches
-
În 1729, Grigore Ghica voievod a refăcut casele din incinta mănăstirii și zidul înconjurător mutându-se acolo vremelnic cu toată curtea. În pridvor se găsește o însemnare din 1902, care spune că sau făcut reparații interioare și s-a refăcut catapeteasma cu cheltuiala preotului paroh Gheorghe Mireuță și a soției sale Eufrosina. În biserică este înmormântat domnitorul Eustratie Dabija și unica sa fiică, Maria. Dacă pentru alte ctitorii m-am temut să nu abuzez cu date din istorie, apoi aici vrând-nevrând
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
noi, cu sfinții și îngerii pictați pe bolta înaltă, care se uită la noi cu ochii mari, mirându-se de prezența celor de jos. De unde au venit și unde se duc oamenii aceștia? Se întreabă îngerii de sus, de deasupra catapetesmei. Închidem pleoapele și totul dispare. Am rămas doar cu răceala pe care o tratez acum medical. Și cu câteva idei despre cartea lui Nicolaus Olahus (1493-1568) din care încă mai am de citit câteva pagini. Cine mai pomenește azi de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
parcă din soare, din flacără, din scânteie, care însuflețesc spiritul privitorului și îl cuprinde precum focul sacru ca o continuă sursă de vrajă, meditație și iluzie. Ele, sfeșnicele, nu sunt doar obiecte de artă, venerate odată cu întreg cadrul divin din fața catapetesmei, cu un braț sau mai multe, de culori și forme diverse, ascunse efecte monocromatice ale luminii, purtătoare de subtile mesaje și gnoze încă din antichitate, ele trebuie văzute în deplină tăcere, o tăcere ca vidul cu chemare spre rugăciune și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
1852-1858, primește o profuziune de ornamente neogotice (turnuri octogonale neobișnuit de înalte, arcaturi, cloșetoane, pinacluri), care îi dau, după opinia lui Odobescu, „înfățișarea unui templu de cofetărie“. De relevat că influența în discuție se remarcă aici și în interior, la catapeteasmă și la strane. O catapeteasmă în stil gotic - iată un lucru care ne cam pune pe gânduri, și e de mirare că, la data renovării, nu i-a cam pus și pe epitropi, într-o vreme când până și literele
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ornamente neogotice (turnuri octogonale neobișnuit de înalte, arcaturi, cloșetoane, pinacluri), care îi dau, după opinia lui Odobescu, „înfățișarea unui templu de cofetărie“. De relevat că influența în discuție se remarcă aici și în interior, la catapeteasmă și la strane. O catapeteasmă în stil gotic - iată un lucru care ne cam pune pe gânduri, și e de mirare că, la data renovării, nu i-a cam pus și pe epitropi, într-o vreme când până și literele latine erau suspectate ca agenți
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
și arestat. Poetul se oprește asupra acestui moment în care Iisus apare înspăimântat de apropierea patimilor predestinate de Tatăl. Sursele poeziei sunt de natură livrescă (textul biblic din Evanghelia Sfântului Luca) și de natură iconografică (tabloul pictat în biserici, pe catapeteasmă, în partea stângă). Etapa a treia - compară - presupune realizarea unei comparații între textul biblic și poezia lui Voiculescu, pe baza lecturii ambelor texte. O comparație posibilă se poate face și cu alte poezii care au la bază motive biblice, precum
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mariana Chiriac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1336]
-
Istoria Mântuirii) și Weltgeschichte (Istoria profană)"17. Dimpotrivă, teologul catolic Hans Urs von Balthasar, la ale cărei idei subscriem și noi, sesizează, cu sensibilitatea specifică exegetului, anularea distincției dintre o istorie particulară a mântuirii evreilor și istoria universală în ruperea catapetesmei în momentul răstignirii lui Hristos: "De la El încoace, toată istoria este practic sacră, nu în ultimul rând datorită prezenței și mărturiei bisericii"18. Heilsgeshichte, pe care noi o traducem ca Istoria Mânturii, Istoria sacră sau Iconomia Mântuirii, este un concept
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
a avut posibilitatea să aducă rămășițele pământești de la Istambul și să le înmormânteze creștinește, fiica sa, care se salvase în acest sat unde era cunoscută ca „Domniță”, fiică de domnitor, a construit o biserică mică din piatră și cărămidă, cu catapeteasmă de cărămidă și pictată în interior. De la denumirea fiicei de Domnitor, care a ctitorit biserica a fost numit „satul Domniței” iar apoi a fost înregistrat cu acest nume și satul și comuna, care aparținea de plasa Boldu, din județul Râmnicul
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
pe temelie de piatră, cu acoperi din tablă, în stil moldovenesc, cu aspect impunător, de catedrală. În fața naosului și s-a adăugat un pridvor de 2/8m, naosul și pronaosul ocupă o suprafață de 10/8m și altarul 4/6m. Catapeteasma este din lemn de tei, pe alocuri sculptat, însă nu prezintă valoare artistică. Pictura murală este în culoare roșie pe fond verde. Biserica are toate obiectele de cult. Clopotnița este din furci de stejar, construită în 1938, învelită cu tablă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
3728 și vă rog să binevoiți a primi osebita stimă și respectu ce v consacru. Preot ss. Gh. Chirilă.” Bisericuța modestă din lemn tip navă, fără pridvor, cu pronaosul și naosul formând o singură încăpere, cu altarul despărțit de o catapeteasmă din lemn, cu icoanele împărătești, avea tavanul căptușit cu scândură în formă de boltă, la fel și pereții exteriori erau căptușiți cu scândură pentru a apăra pereții de intemperii. Acea biserică veche s-a păstrat după mai multe reparații și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și benefică. La cutremurul din 4 martie 1977, biserica a fost avariată, dar a rezistat, dacă ar fi rămasă cea veche, cu siguranță, s-ar fi prăbușit. Au fost recondiționate și reînnoite obiectele de cult, icoanele, praporii, picturile interioare și catapeteasma. Mulți credincioși au contribuit după dorința inimii și puterea pungii la reînnoirea bisericii, în condițiile de atunci, când nu se primea niciun fel de sprijin, nici moral, nici material din partea statului și partidului unică ateu. Dintre cei care au sprijinit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
rotundă a absidelor laterale și a altarului. Nu se mai poate admira forma rotunjită, cioplită în bârne a „colacilor”, cu mult meșteșug, de către lemnarii timpului, deoarece interiorul și exteriorul au fost acoperite cu scândură. De o deosebită valoare artistică este catapeteasma, care are un minunat decor sculptat în lemn de tei. Pictura, executată de un meșter necunoscut, de la începutul 240 secolului trecut, se subordonează bogatei decorații sculpturale ce împodobește registrele icoanelor dispuse în scară și bombate la mijloc. Executat în unul
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de 18 și 20 ani se ține acest pământ, care după legea actuală [...] se cuvine Casei bisericii 44. Tot în acest an, pe 24 iulie, președintele epitropiei, primarul și învățătorul iscălesc un inventar amănunțit al bisericii, din care amintim: una catapeteasmă mică [...] veche dar în bună stare; cinci bucăți câte cu 2 strane pentru public; trei bucăți câte cu o strană 45. Aici aflăm și că biserica a avut cel puțin în această vreme două uși: una de sticlă (probabil pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
după cum reiese din formularul tip completat de mâna protoiereului, nu arăta atât de dărăpănată ca altădată; se face mențiunea că acoperișul e de tablă veche, dar curtea e împrejmuită în parte cu gard de scânduri, plantată cu arbori decorativi, iar catapeteasma cu icoanele completă, pictată bizantin, sculptată; Sfânta Împărtășanie în stare bună, păstrându-se în Sfântul Chivot de argint 66. La fila 5 verso a dosarului amintit se constată, prin procesul-verbal nr. 5/13 decembrie, că piatra de temelie a acestei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
s-a construit cu concursul Comitetului Județean Botoșani spre pomenirea marelui poet M. Eminescu care a copilărit în aceste locuri, o frumoasă și sobră biserică care va înlocui pe cea actuală. Construcția bisericii este terminată, rămânând a i se așeza catapeteasma și pardoseala. Se cuvin mulțumiri și laude D-lui Prefect al Județului P. Irimescu care a stăruit și a acordat fondul necesar din bugetul Județului 83. Iscălesc aceiași Simionescu și Scobai, după ce menționează că vechea biserică e închisă 84. Numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
tranzacții, zidăria și acoperișul bisericii erau gata; rămâneau cele trebuincioase în interior. Bani erau, așa că s-au contactat oameni pe măsură. Din același dosar al construirii bisericii, aflăm, dintr-o cerere către prefect (12 septembrie 1933) despre confecționarea și montarea catapetesmei [...] potrivit contractului încheiat cu sculptorul Peer Merloe de la Mănăstirea Văratec; documentul solicita pentru aceasta aprobarea sumei de 60.000 lei din alocația bugetară prevăzută la Art. 52 al bugetului județean pe 1933-193490. Când este vorba de bani însă, mintea multora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de la 60 la 80 de mii lei era, totuși, o cale foarte lungă. Așadar, în bugetul județului Botoșani era prevăzută pentru construcția bisericii de la Ipotești, pe 1933-1934, suma de 160.000 lei, din care s-au cheltuit 80000 lei cu catapeteasma și celelalte. Cum se vor fi cheltuit restul banilor, nu se știe. Se știe însă că, la 10 noiembrie 1933, secretarul-casier al comitetului de construcție a bisericii adresează o cerere Prefecturii județului pentru ca să ni se mai acorde o sumă cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
făcut. Se știe doar că în procesul-verbal de inspecție (nr. 16) din 31 august 1937, biserica are curte, este împrejmuită cu ostrețe și incinta este plantată în parte 120. La capitolul III starea dinăuntru a bisericii, se găsesc detalii despre catapeteasmă și icoane: incompletă; parte din icoane sunt aduse în biserica nouă121. Irimescu afirmă că sfințirea s-ar fi făcut în 1939, cu participarea lui Irineu, mitropolitul de atunci al Moldovei 122. Pare plauzibil, căci după 1939 vin vremuri grele; oamenii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
negre, gratiile de la capela noastră, cu vârfurile aurite, străluceau și vântul atingea *** de clopot... clopotul abia atins suna dulce, foarte dulce și melodios 88. În fiecare zi, copilul, imaginativ prin excelență, urcă în vis la cer cu îngerașii desenați pe catapeteasmă, ori este cuprins de melancolia lunii în preajma crucilor văruite ale țintirimului. Deși trăiește frica în toată amplitudinea sa, căci întunericul îl sperie, copilul încearcă totuși un fel eroic de a scăpa de gândul moroilor din cimitir, pentru a pătrunde dincolo de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ceară, dar ceea ce revine obsedant este faptul că, în esență, rugăciunea creează lăcașul: Muri sfințiți de-a omenirii rugăciuni îndelungate 87. Alteori, ca-n Stigoii spre exemplu, biserica apare zugrăvită în imagini reci, tăioase, înspăimântătoare chiar: Biserica creștină, a ei catapeteasmă/ De-un fulger drept în două e ruptă și tresare;/ Din tainiță mormântul atuncea îi apare/ Și piatra de pe groapă crăpând în două sare;/ Încet plutind se-nalță mireasa-i, o fantasmă 88. Meditația eminesciană se declanșează și atunci când cimitirul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Editura Minerva, 1975. * Vianu, Tudor, Studii de stilistică, Ediție îngrijită, cu studiu introductiv și note de Sorin Alexandrescu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1968. * Vulcănescu, Romulus, Mitologie română, București, Editura Academiei, 1985. ANEXĂ Manuscris Petru Creția în legătură cu volumul de față Catapeteasma bisericuței Eminoviceștilor, după restaurare Clopotnița bisericuței Eminoviceștilor Cristelnița de botez Biserica satului, construită la inițiativa lui Nicolae Iorga și a lui Cezar Petrescu, prin colectă publică Biserica satului, detaliu exterior Aureolele sfinților din biserica satului, pictate în negru, semn al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
bisericească, Se referă părintele la biserica cea veche de lemn din secolul XVIII, mutată de la locul ei în care a stat bine două sute de ani, ca să facă loc construcției noi a casei de oaspeți, Știi bine ce valoare artistică are catapeteasma de lemn din bisericuță, mai avem și icoane prețioase, cădelnițe, crucifixe și alte obiecte pe care le-aș dori amenajate într-un muzeu simplu, chiar în biserica de lemn, e și jilțul sculptat, își amintește părintele, Îmi amintesc și eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
2); creștin (2); Hristos (2); Isus Hristos (2); închinat (2); mare (2); Maria (2); perete (2); portret (2); preot (2); ramă (2); respect (2); sacru (2); spirit (2); viață (2); accentuat; alune; apreciere; apus; artă; ateu; aur; bizantin; blestem; caiet; casă; catapeteasmă; celebră; cer; chip cioplit; colorată; confuzii; control în masă; creștină; creștinitate; doamne ajută; dumnezeiască; dumnezeiesc; făcătoare de minuni; fecioară; femeia; fereastră; fotbalist; fotografia; fotografie; galben; gras; idoli; imaginație; izbăvire; închina; de închinat; închină; înfățișare; întuneric; învelit; lacrimi; lăcaș; liniște; loto
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
justițiar se întrețese cu ironia amară. Poetul tratează în răspăr teme consacrate ale poeticii tradiționale: „Crizantema își susține teza de doctorat. / Subiectul: zăpada clorofilei. / Soarele - prezent în comisie. / Exigent. / Încordat. / Aici nu există sentimentul / coborâtor / al / milei. / Aleargă printre nori / catapeteasma zilei.” Alte poezii surprind expansiuni ale eului, în dorința de autodefinire. SCRIERI: Floreta de argint, pref. Nichita Stănescu, București, 1973; Ascensor pentru cuvinte, București, 1975; Dimineața apelor, București, 1976; O ființă, București, 1977; Centurile de siguranță, București, 1979; Zidit în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
vezi cum acest monument istoric/de artă medievală din Moldova - e măcinat de timp (de fapt, de indiferența oamenilor) și de insectele nevăzute. Doamna muzeografă Croitoru Erika (și custodele monumentului de vreo două decenii) șterge zilnic pulberea cariilor de pe icoane, catapeteasmă, de pe tocurile ferestrelor, de peste tot. Cu tristețe și năduf zice: "Și e declarat monument clasa A, domnule, auziți, de clasa A. în zadar. Parcă, anume, cineva vrea ca acest lăcaș de cult să dispară. Am trimis, și noi, la începutul
Monument în primejdie: Biserica de lemn de la Putna by Vasile Iancu () [Corola-journal/Journalistic/8204_a_9529]