877 matches
-
1978, p. 350 ș.u. (pentru "clasele de morfeme") etc. 81 Iordan, 1956, p. 521. 82 Vezi Dimitriu, 1999, p. 13. 83 Prezentare realizată după Dimitriu, 1999, pp. 12-28 (pagini în care apar ilustrări, pentru fiecare categorie gramaticală, ale "conținutului categorial" și ale "formei categoriale"). 84 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 39-49; Dimitriu, 1999, pp. 28-36 etc. 85 Vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 36 (unde se diferențiază cuvintele flexibile de cele neflexibile prin raportare la structura lor morfologică); Iordan & Robu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
u. (pentru "clasele de morfeme") etc. 81 Iordan, 1956, p. 521. 82 Vezi Dimitriu, 1999, p. 13. 83 Prezentare realizată după Dimitriu, 1999, pp. 12-28 (pagini în care apar ilustrări, pentru fiecare categorie gramaticală, ale "conținutului categorial" și ale "formei categoriale"). 84 Cf. Gramatica I, 2005, pp. 39-49; Dimitriu, 1999, pp. 28-36 etc. 85 Vezi, de exemplu, Dimitriu, 1999, p. 36 (unde se diferențiază cuvintele flexibile de cele neflexibile prin raportare la structura lor morfologică); Iordan & Robu, 1978, pp. 348-350 etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
6.2). Tabel 6.10 Variabile utilizate în calcularea Indicelui Proprietății Funciare (IPF) Variabila Variabila recodificată 1. Mărimea terenului agricol aflat în proprietate și lucrat în gospodărie (codificată HAP1 în EBR 2003 și C3.1 în EBR 2007) TEREN variabilă categorială, cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1 10 ha 3. Peste 10,1 ha 2. Numărul de parcele în care este împărțit pământul aflat în proprietate (HAP8 în EBR 2003 și C6 în EBR 2007) PARCELE
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1 10 ha 3. Peste 10,1 ha 2. Numărul de parcele în care este împărțit pământul aflat în proprietate (HAP8 în EBR 2003 și C6 în EBR 2007) PARCELE variabilă categorială, cu trei variante: 1. în 4 sau mai multe parcele 2. în 2 sau 3 parcele 3. nu e împărțit 3. Pământul aflat în proprietate este lucrat în totalitate sau parțial (HAP9 în EBR 2003 și C7 în EBR 2007
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
HAP9 în EBR 2003 și C7 în EBR 2007) LUCRAT variabilă nominală, cu două variante: 0. este lucrat parțial 1. este lucrat în totalitate 4. Suprafața de teren nelucrată (HAP9DA1 în EBR 2003 și C8 în EBR 2007) NELUCRAT variabilă categorială, cu trei variante: 1. sub 2 ha 2. Între 2,1-10 ha 3. Peste 10,1 ha IPF = TEREN + PARCELE + LUCRAT NELUCRAT Indicele astfel obținut ia valori între 1și 7, 1 semnificând o situație deficitară a proprietății funciare (sub 2
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proces, întâi al sistemului și șefilor lui, apoi al executanților și colaboratorilor. Circulă de altfel și un alt mit sau, dacă vreți, un semi-mit, al vinovăției colective. Repet: nu există boli, ci numai bolnavi. Dar tratatul de medicină, care procedează categorial și tipologic, nu recunoaște decât boli. O rea conștiință a (pseudo) colaborării și o falsă conștiință a (pseudo) rezistenței caracterizează acest climat moral, una din rănile interioare cele mai profunde și mai grave pe care ni le-a produs regimul
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
doar un aspect și o ilustrare a unei situații generale. Ierarhiile se modifică și ele. Cioran devine numai un exemplu în plus, de o oarecare notorietate, într-adevăr, dar nu mai mult. Totul se proporționează și se reduce la scară. Categorialul invită deci la luciditate tipologică și, mai ales, la modestie. Situație subtil ironică, în același timp, de care amintește și Sorin Antohi. Locul, sau mai bine spus, atelierul unde se operează această sinteză, este un foarte bogat aparat de note
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
inedită, tradiția aplicării nuanțate a conceptelor analitice la manifestările narative, promovată inițial de naratologia clasică și continuată de specialiști contemporani ca Dorrit Cohn, Seymour Chatman, Gerard Genette, Gerald Prince, James Phelan, Shlomith Rimmon Kenan și Franz Stanzel. Nünning construiește grupaje categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
subliniază că "deși nu există un limbaj specific filosofiei, există totuși un specific al limbajului filosofic"91, în sensul că filosoful recurge la limbajul obișnuit, dar îl folosește în mod neobișnuit, conferindu-i o întrebuințare specială, neobișnuită: metasemică și metaforică, categorială și expresivă. Prin urmare, individualitatea limbajului filosofic nu este conferită de utilizarea unei terminologii specializate, ci de întrebuințarea particulară a lexemelor: "vizând universalul, limbajul filosofic este mult mai bogat în substantive decât în verbe, în nominative decât în genitive, în
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sau categorii cu care acesta operează și care s-ar putea să nu fie în relație de corespondență cu realitatea studiată, ci să reprezinte "intruziuni" subiective care apar din diverse rațiuni, cum ar fi aceea a ordonării evenimentelor în "recipiente" categoriale distincte. De altfel, John H. Arnold mărturisește că "cel mai specific aspect al istoriei este producerea povestirilor 20 (the production of narrative), sau, în linii mari, modalitatea în care înțelegem procesul textualizării cunoașterii pe care am construit-o în legătură cu trecutul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de manifestare în interiorul său. Una din cele mai întâlnite "dispute secundare" ține de apropierea postmodernismului de avangardă, situație întânită mai ales în literatură sau arte. Ihab Hassan consideră că aceste asimilări conceptuale derivă din "instabilitatea semantică" a postmodernismului în calitate de termen categorial. În acest sens, pe de o parte avem dificultățile ridicate de "relativa tinerețe" a postmodernismului, iar pe de altă parte, "înrudirea semantică cu termeni curenți, ei înșiși instabili. Anumiți critici înțeleg prin postmodernism ceea ce alții numesc avangardism sau chiar neoavangardism
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
deja realizate, indicând existența unor trăsături proprii ale scriiturii actuale, cum ar fi lipsa fundamentelor, descentrarea, supralicitarea. De la Nietzsche și Heidegger încoace se acceptă că în filosofie s-au instituit un suflu și un stil nou, care refuză sistematizarea, gândirea categorială și consistența, apropiind astfel scriitura filosofică de cea literară. Acuzați de a fi epigonii acestora, postmodernii au continuat să aducă în scenă modalități de scriere, lectură și interpretare a textelor, erodând și mai mult falia sensului, noncontradicției sau locurilor comune
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Barthes, Derrida și Foucault, și au contribuit la schițarea unor aliniamente generale ce se răgăsesc în mod constant în descrierea postmodernismului. Astfel, radicalizarea temelor, a metodologiilor și a schemelor discursive sunt în acord cu refuzul fundamentelor, al consistenței și gândirii categoriale, cu descentrarea, supralicitarea, practicarea unei politici a opiniei ce vine să ateste situația logos-ului "disprețuit" sau cu nivelarea distincției de gen dintre filosofie și literatură. O altă problematică incitantă ce a apărut pe fundalul acestei analize a fost legată
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Joint Task Force Chart a lansat prima dată în 1994 (cu revenire în 1998) Coronary Risk Chart care lua în considerație sexul, vârsta, statusul de fumător, TAS și nivelele colesterolului total. Grundy și colab. considerau că suma factorilor de risc categoriali utilizată în scorul european este inferioară ca semnificație adunării factorilor de risc gradați utilizată în scorul AHA/ACC28. mul european E2ndJTF (Coronary Risk Chart conform Recommendations of the Second Joint task Force of European and other Societies on Coronary prevention
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
factorilor de risc gradați utilizată în scorul AHA/ACC28. mul european E2ndJTF (Coronary Risk Chart conform Recommendations of the Second Joint task Force of European and other Societies on Coronary prevention, 1998). Aceste recomandări europene, utilizând factori de risc abordați categorial, au avantajul simplității, interpretarea făcându-se în funcție de nivelul de risc. De remarcat însă că aceste tabele au fost create în scopul estimării riscului de apariție a unei afecțiuni coronariene la pacienți care nu au dezvoltat încă o afecțiune coronariană simptomatică
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
al diferențelor în stresul parietal de forfecare (wall shear stress), unghiul de bifurcare fiind un parametru mult mai puțin important pentru acest stress (Ethier și colab.). Analiza cantitativă a leziunilor. Cuantificarea are ca obiectiv abordarea severității segment specifică (segmente analizate categorial, exponențial sau continuu). Analize dimensionale. Deoarece operăm cu proiecții 2 D ale arterei practic utilizăm “distanțe” între cele 2 borduri parietale nu “diametre”. După construirea liniei de centru a lumenului diametrele vor fi măsurate prin construirea de linii perpendiculare pe
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
din subordinea acesteia ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Prefecturi, consilii județene, Primăria Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București și la sectoarele municipiului București, consilii locale 1.1. La nivel de județ, la municipiul București și la sectoarele municipiului București, la municipiile de categorial I ──────────��──────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Șef departament*), arhitect șef**) 55 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Arhitect - șef adjunct***) 50 ────────────────────────────────────��────────────────────────────────────────── 3 Șef filiala, șef corp control comercial I 30 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Șef corp control comercial ÎI 25 ──────────────────────────────────────────────────────────────��──────────────── 1.2. La nivel de municipii, altele decât cele de categoria I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165356_a_166685]
-
din subordinea acesteia ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Prefecturi, consilii județene, Primăria Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București și la sectoarele municipiului București, consilii locale 1.1. La nivel de județ, la municipiul București și la sectoarele municipiului București, la municipiile de categorial I ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Șef departament*), arhitect șef**) 55 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Arhitect - șef adjunct***) 50 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 Șef filiala, șef corp control comercial I 30 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Șef corp control comercial ÎI 25 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.2. La nivel de municipii, altele decât cele de categoria I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165359_a_166688]
-
din subordinea acesteia ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Prefecturi, consilii județene, Primăria Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București și la sectoarele municipiului București, consilii locale 1.1. La nivel de județ, la municipiul București și la sectoarele municipiului București, la municipiile de categorial I ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Șef departament*), arhitect șef**) 55 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Arhitect - șef adjunct***) 50 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 Șef filiala, șef corp control comercial I 30 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Șef corp control comercial ÎI 25 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.2. La nivel de municipii, altele decât cele de categoria I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165357_a_166686]
-
Revoluționarii francezi sunt astfel acuzați că au privilegiat umanitatea în raport cu istoria, distrugând balanța delicată dintre acestea; i. e., romanticii ar fi fost chemați să refacă echilibrul. Un alt element care apropie, parțial, leninismul de romantism, este faptul că "posibilitatea, în ansamblul categorial, a fost concepută, din punct de vedere axiologic, ca fiind superioară realității. Starea eternei deveniri este preferată de romantici și valorizată în consecință" (Râmbu: 2001, 21-23; subl. în orig.). Chiar dacă leninismul vizează devenirea revoluționară a lumii, iar leninismul romanic pe
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
sociale, pentru promovarea incluziunii sociale și în scopul creșterii călita��îi vieții." După cum sunt definite serviciile sociale în legislația cadru, se constată existența a o serie de servicii generale adresate tuturor categoriilor de persoane vulnerabile, dar și existența unor servicii categoriale, adresate unui grup țintă strict individualizat. Puncte țări: Actuala legislație, elaborată de Ministerul Muncii Solidarității Sociale și Familiei a dorit să realizeze un cadru general de organizare și de gestionare a serviciilor sociale adresate tuturor persoanelor aflate în situație de vulnerabilitate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
Complexitatea nevoilor sociale și diversitatea categoriilor de potențiali beneficiari determina necesitatea elaborării de strategii sectoriale în domeniu. ... b) Actorii, publici sau privați implicați în administrarea și acordarea serviciilor sociale, dispun de propriile strategii și planuri de acțiune, destinate unor servicii categoriale sau dezvoltării doar a unor componente din sistem. ... c) Responsabilitatea comunității și implicarea populației caracterizează gradul de dezvoltare a serviciilor sociale. ... d) Construcția instituțională nu este suficientă pentru garantarea unui sistem eficient de servicii sociale; este nevoie de resurse financiare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/173504_a_174833]
-
din subordinea acesteia ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Prefecturi, consilii județene, Primăria Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București și la sectoarele municipiului București, consilii locale 1.1. La nivel de județ, la municipiul București și la sectoarele municipiului București, la municipiile de categorial I ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Șef departament*), arhitect șef**) 55 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Arhitect - șef adjunct***) 50 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 Șef filiala, șef corp control comercial I 30 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Șef corp control comercial ÎI 25 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.2. La nivel de municipii, altele decât cele de categoria I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165360_a_166689]
-
din subordinea acesteia ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Prefecturi, consilii județene, Primăria Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București și la sectoarele municipiului București, consilii locale 1.1. La nivel de județ, la municipiul București și la sectoarele municipiului București, la municipiile de categorial I ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1 Șef departament*), arhitect șef**) 55 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Arhitect - șef adjunct***) 50 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 Șef filiala, șef corp control comercial I 30 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Șef corp control comercial ÎI 25 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.2. La nivel de municipii, altele decât cele de categoria I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165355_a_166684]
-
din subordinea acesteia ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Prefecturi, consilii județene, Primăria Municipiului București și Consiliul General al Municipiului București și la sectoarele municipiului București, consilii locale 1.1. La nivel de județ, la municipiul București și la sectoarele municipiului București, la municipiile de categorial I ─────────────────────────────────────────────────────��───────────────────────── 1 Șef departament*), arhitect șef**) 55 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 2 Arhitect - șef adjunct***) 50 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 3 Șef filiala, șef corp control comercial I 30 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 4 Șef corp control comercial ÎI 25 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1.2. La nivel de municipii, altele decât cele de categoria I
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165361_a_166690]