1,146 matches
-
fi inclusă în modelul lirismului obiec tiv, fiindcă mărcile subiectivității nu pot fi ignorate. Astfel, eul liric este textualizat prin mărci ale persoanei întâi (Îmi însușesc vestmântul...), prin indici ai subiectivității, pre cum epitetele calificative sau topica afectivă etc. 9. Catrenul final alcătuiește o secvență cu valoare concluzivă (semnalată și prin adverbul astfel), care reunește toate liniile tematice ale poeziei: aspirația spre cunoașterea totală, creația, viața și moartea. Eul liric apare întro dublă ipostază. Ca eu cunoscător, se raportează la Înalta
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
medic. Laureat al facultății din Montpellier, a scăpat orașele Aix și Lyon de două epidemii secerătoare. La 52 de ani, Nostradamus a publicat la Lyon (mai mult împins de prieteni, se laudă el), vestita carte "Centuries" (Centuriile încep cu următorul catren, adresat regelui Henric al II-lea: Dieu se sert, roy, de ma bouche Pour t`annoncer la verite, Si ma predication te touche. Rends grace a la divinite. Din versurile Les armes en main jusques six cents et dix, Guerres
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
touche. Rends grace a la divinite. Din versurile Les armes en main jusques six cents et dix, Guerres plus loin ne s`estendant sa vie. s-a înțeles prezicerea asasinatului lui Henric al IV-lea, petrecut în 1610. Din alte catrene a fost dedusă anunțarea revoluției franceze; decapitarea lui Ludovic al XVI-lea; ridicarea și căderea lui Napoleon; comunismul; războiul actual și sfârșitul lumii pentru 3500). Scrisă în versuri enigmatice, cu dublu înțeles, ce par opera unui nebun sau a unui
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
O, suflet, mereu de lume fugar". Plumb Poemul Plumb, care deschide volumul cu același nume, a fost considerat un "poem saturnian" deoarece asociază planeta Saturn cu plumbul ca metal; poemele saturniste au la bază sentimentul de melancolie. Alcătuită din două catrene simetrice, poezia valorifică motivul morții, sugerat de cavou (casa, orașul, trupul), "sicrie de plumb", "funerar vestmânt". În cele două strofe simetrice răbufnesc melodii stranii, interiorizate, obsedante, într-un ton elegiac dat de iamb, rima masculină, cuvântul "cheie" plumb, repetat de
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
și simt cum de atâta ploaie/ piloții grei se prăbușesc", care trimit la "stâlpii universului", la prăbușirea universului. Dacă în prima strofă, poetul contemplă ploaia ca fenomen meteorologic, în ultimele versuri ploaia semnifică pulverizarea planetară. Poezia este structurată în patru catrene , păstrează tehnica prozodică din Plumb, are efecte muzicale sumbre provocate de rimele ("vestmânt" "vânt"; "plouând" "plângând"). Având ritmul iambic, rimă onomatopeică, versurile semnifică o ceremonie a singurătății și a spaimei. Stările specifice eului liric simbolist (nevroza, golul istoric, spleen-ul
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
păsări, copaci) și interior (sufletul trist). Poezia este structurată în trei strofe și trei versuri libere, aflate după fiecare strofă. Dintre principiile compoziționale remarcăm simetria și recurența. Simetria este principiul de compoziție și în interiorul strofei (primul și ultimul vers din catrenul unu și doi sînt identice). În prima strofă, decorul este reprezentat de: copaci (elemente ale vieții), culorile alb/ negru (simboluri ale morții), "copacii albi, copacii negri" (agonia lumii), parcul solitar (solitudinea), "doliu", "funerar" (moartea). Acumulările de enunțuri nominale au câteva
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
grec Hermes), poezia Din ceas, dedus... exprimă concepția poetului despre lume și viață, în sensul că arta ca și lumea este o cópie a ideilor. Tema poeziei exprimă ideea lumii purificate prin reflectarea în oglindă, ideea autocunoașterii. În cele două catrene, poetul își definește lumea sa de esențe ideale, prin detașarea de real. Poezia este un joc al esteticului pur. În strofa întâi, poetul caută în real ("din ceas"), frumosul ("adâncul acestei calme creste") care se răsfrânge în sine însuși ca
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
idilă care are loc în mijlocul naturii. Aspirând spre o dragoste ideală, în armonia naturii feerice, poetul se inițiază în patosul iubirii. Titlul poeziei sugerează o iubire posibilă, neîmplinită, aspirația spre un sentiment ideal, un vis de dragoste. Alcătuită din șase catrene, dispuse în trei secvențe lirice, poezia Dorința surprinde relația viață-vis. Secvența I (prima strofă) cuprinde chemarea iubitei în mijlocul naturii umanizate, care amplifică sentimentul iubirii. E o natură ocrotitoare (codrul, izvorul, teiul) oferind un spațiu intim iubirii și visării. Dorința împlinirii
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
o alegorie pe tema romantică geniul în lume; un poem alegoric, după însemnarea lăsată de Eminescu, pe marginea unui manuscris, după care geniul "...n-are moarte, dar n-are nici noroc". Cele 392 de versuri sunt distribuite în 98 de catrene, având menirea să reliefeze două planuri: universal-cosmic și uman-terestru. Planul universal-cosmic (macrouniversul sau Departele Luceafărului) și planul uman-terestru (microspațiul sau Aproapele fetei de împărat). Exegeții au stabilit o relație între "dat" și "dorit". Luceafărului (geniului) îi este dată cunoașterea universală
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
amoroase din timpul lui Ienăchiță Văcărescu (Al. Ștefănescu). Iubirea este persiflată, caricaturizată, amintind de dulcegăriile Văcăreștilor, și devine un simplu pretext liric. E o iubire întâmplătoare, efemeră, convențională, pe care poetul o privește cu indiferență. Poezia este alcătuită din patru catrene și un vers liber care exprimă efemeritatea timpului. Iubirea (o galanterie a naturii) s-a născut din mineral ("bolovan") sau vegetal ("frunză"), este trecătoare ("pasul tău de domnișoară"), superficială, venind "dintr-o pasăre amară". Sentimentul durează numai "o secundă, o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Miau, o pisică galbenă și mică, București, 1975; Chiț, un șoricel, cel mai mititel, București, 1976; Oac, o broscuță dintr-un lac, București, 1976; Cip, o păsărică fără frică, București, 1978; Trenul alfabetului, București, 1979; Ținte cu învățăminte. Epigrame și catrene școlare (în colaborare cu Giuseppe Navarra), București, 1979; De la cucurigu la tic-tac, București, 1981; Desenăm, zugrăvim, învățăm ca să muncim (în colaborare cu Stela Crețu), Iași, 1982; Pauze cu aplauze, cu ilustrații de Matty, București, 1982; Dialog fără catalog, București, 1985
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
de hazarduri”, „aventură totală”, „perpetuă mișcare”. PÎnă și rima, element tradițional constrîngător al discursului, se transformă Într-un factor de dinamizare, alături de celelalte elemente ale prozodiei clasice (Colomba e scris În Întregime În vers perfect ritmat și organizat strofic În catrene), căci ceea ce se impune În ultimă analiză este și aici propria energie productivă a textului. Dacă e să facem o apropiere de experiențele din domeniul plasticii moderne, am putea vorbi despre „imaginația discontinuă” a futuriștilor (fără, aici, cultul mașinismului), ca
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
sensibil: În poemul Colomba, din 1927, conserva destul de grijuliu regulile prozodice, Își organiza strofic și muzical textul altminteri mozaical la nivelul structurii imagistice foarte libere și, chiar În Ulise, cu al său discurs majoritar "reportericesc", se lăsa antrenat de tiparele catrenului relativ bine ritmat și rimat, În "imnurile" cunoscute, Închinate ceaiului și cartofului. Pe de altă parte, e de remarcat că inevitabila, la majoritatea avangardiștilor, "cumințire" și "clasicizare" formală, apărută la vîrsta maturității, se produce și În cazul său, Încurajată de
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
ochi. Rămas-bun târg. Rămâne rana” (Duminica de ieri). Indiferent spre ce își orientează lirismul, V. aspiră mai presus de toate la virtuozitatea tehnică, și vocația sa novatoare se manifestă divers. Sonetul clasic, de pildă, e „ameliorat” uneori prin adăugarea unui catren, alteori a unei terține. Spiritul exersat în lectura formelor fixe produce astfel surprize, în toate se vede virtuozul care caută desăvârșirea cu o mereu lucidă mânuire a verbului. Inedite efecte răsar din punerea unui limbaj pronunțat neologic în cadențele și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
La puțină vreme după ce colindătorii au încetat să mai sune la ușă, înfășurat în mantia singurătății, am dat curs îndemnului de a așterne pe hârtie aceste rânduri, ca o încercare de defulare a unor întâmplări și trăiri stocate în subconștient. Catrenul cu care închei acest text, ușor nostalgic și pesimist, exprimă gândurile unui om aflat în toamna târzie a vieții și traumatizat de singurătate. Viața omului e ca o frunză-n vânt, Zbuciumată și pasageră pe pământ. Un lucru însă, trebuie
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
scheletice, le împărtășesc tristețea și suferința goliciunii și aștept viitorul anotimp cald, când îmi vor umbri din nou fereastra camerei și-mi vor dărui florile cu parfumul lor inegalabil. În memoria-mi încărcată de nostalgii revin tot mai insistent versurile catrenului pe care l-am dedicat florilor de tei: Parfumul vostru sublim a inspirat Pe cei ce-n universul poeziei au intrat. Fiți binecuvântate de oameni și de zei, Gingașe și miraculoase flori de tei! Florile Totul a început de la dragostea
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
cărți: 1. Preocupări pedagogice - o culegere de studii și cercetări psihopedagogice, scoasă la Imprimeria BCU, 1982; 2. Preocupări pedagogice - ediția a II-a, Editura Spiru Haret, Iași, 1995, ediție îmbogățită și restructurată; 3. Flori târzii - proză scurtă, versuri, aforisme și catrene, Editura Cutia Pandorei, Vaslui, 2002. 4. Parfum de spini - proză scurtă, versuri, aforisme, Editura PIM, Iași, 2003; 5. Educator adevărat - proză, Editura PIM, Iași, 2004; 6. Toamnă la Copou - proză, Editura PIM, Iași, 2005; 7. Lumina educației - o microantologie a
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
număr unic în 1931 și reapare abia în 1939. De altfel, însuși Emil Manu va reveni asupra afirmației dând ca an al debutului 193576 și 1939. Publicând apoi în Prepoem (1939-1941), tânărul poet este și premiat în cadrul unui concurs de catrene pentru textul Depresiune, apărut în nr. 11, mai 1940, peste două numere va mai publica un alt poem Bachanalia, "ce nu-l prefațează cu nimic pe Felix Anadam"77. Tot în perioada debutului sunt încadrate și versurile apărute în Curentul
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, București, 1966, Poeme, pref. Radu Boureanu, București, 1967, Luna în creștere, București, 1968; Firdousi, Șah-namè (Cronica Șahilor), pref. Virgil Cândea, București, 1969; Privighetorile Persiei. Antologie de poezie persană (secolele X-XX), pref. Virgil Cândea, București, 1971; Omar Khayyam, Catrene, București, 1972. Repere bibliografice: Geo Șerban, Baladele lui George Dan, GL, 1956, 26; Tudor Vianu, Saadi în românește, GL, 1960, 6; Teodor Vârgolici, George Dan, LCF, 1964, 7; Mircea Anghelescu, George Dan, „Fildeșul negru”, GL, 1965, 26; Valeriu Cristea, „Fildeșul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
1962; Un român prin Grecia, Paris, 1967; Morior ergo sum, München, 1981; Bessarabia. Disputed Land Between East and West, München, 1985; ed. (Basarabia, pământ românesc disputat între Est și Vest), București, 1993; ed. tr. și postfață Matei Cazacu, București, 2001; Catrene definitorii diezate, München, 1987; Metaerotism imaginar, München, 1990; Spicuiri din lirica americană contemporană, München, 1993; Scrieri, vol. I: Versuri, pref. Iordan Chimet, postfață Barbu Cioculescu, vol. II: Traduceri, pref. Roxana Sorescu, vol. III: Proză, București, 2003. Traduceri: Federico García Lorca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286267_a_287596]
-
Burileanu, Carte de petece (1976), Mihaela Ghelmegeanu-Lausch, Versuri (1976), N. Novac, Tălmăciri din lirica americană (1977, 1979), George Ciorănescu, Morior ergo sum (1981), Mihaela Ghelmegeanu-Lausch, În spatele ecranului (1981), N. Novac, Sturm und Feuer (1982), George Ciorănescu, Mai aproape de îngeri (1986), Catrene definitorii diezate (1987), Metaerotism imaginar (1990) și Spicuiri din lirica americană contemporană (1993). Considerând că „nimănui nu îi este îngăduit să asiste cu brațele încrucișate la transformarea unui neam mândru și demn într-o armată de roboți manipulați...”, A. și-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285410_a_286739]
-
Contribuții. Debutul poetic are loc în 1981, cu placheta Cumpăna gândului. A colaborat la „Argeș”, „Ateneu”, „Convorbiri literare”, „Cronica”, „Iașul literar”, „Manuscriptum”, „Ramuri”, „Revue roumaine d’histoire” ș.a. Poetul este un pillatian pendulând între notația pastelistă grațios-caligrafică și fulgurația reflexivă. Catrenele și distihurile din Cumpăna gândului, Semnul zăpezii (1984), Furtuna unui anotimp (1989) ș.a. cuprind meditații prilejuite de amintiri și de presimțirea orizontului vesperal al vieții. Percepția proaspătă a lucrurilor nu e însă sufocată de asemenea evaziuni. Tot astfel, în peisajele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286671_a_288000]
-
Mofturi de privighetoare (1992). Postum a apărut Nod în papură (2001), unde editorul a reunit poeziile tipărite după 1991 în „Renașterea bănățeană”, la rubrica aleasă a da și numele cărții. Sunt aici texte concise, alcătuite mai ales din câte două catrene, care surprind cu vervă aspecte cotidiene ale perioadei de tranziție. SCRIERI: Temperamentul primăverii, pref. Ion Dodu Bălan, București, 1964; Invitație la vis, București, 1967; Viori fără amurg, București, 1969; Elegie cu Francesca da Rimini, București, 1971; Prințul marelui puțin, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
-ul nici unui picior metric regulat; din cauza aceasta, rimele, corecte și corect așezate, își pierd efectul sonor și, de asemenea, și pe cel vizual. Mai poate fi, eventual, luată în calcul ca ținând de convenția sonetului separația tipografică prin blanc a "catrenelor" și "terținelor". Și atât. Dacă nu s-ar fi precizat în titlu că e vorba de un sonet, puțini lectori ar fi sesizat aceasta. Aceeași voință a anonimatului, a neostentației, a discreției determină amorfizarea textului, încât raportarea acestuia la convenția
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Spiritul autohton de Nichifor Crainic ș.a.). Numeroase sunt și traducerile, fie din lirica, fie din proza universală, semnate de Lucian Jurchescu (din Horațiu și Heinrich Heine, precum și multe fragmente din romanul Castelul cu fantome de Antonio Fogazzaro), Al. T. Stamatiad (Catrenele lui Omar Khayyam, Charles Baudelaire, Răscumpărarea, Maurice Maeterlinck, Necunoscuta), Jacques Byck (din Erich Maria Remarque), Nora Novac (fragment din Lacul Immen de Theodor Storm), Eugen Gropșianu (din poezia franceză: Alphonse de Lamartine, Charles Baudelaire, José-Maria de Hérédia, Paul Verlaine), Barbu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]