4,620 matches
-
familie. G. Lenski (1973) și J. Goody (1970) au arătat cu date concrete cum tehnologia de subzistență afectează organizarea socială în timp și spațiu (cultural). Comparațiile dintre muncă, stratificare și moștenire în societățile de culegători, vânători și agricultori sugerează explicații cauzale pentru diverse tipuri de mariaj și familie. Cercetările antropologice au arătat diferența dintre poliginia populistă și cea elitistă (vezi 3.3.3). Sociologia familiei se servește de datele antropologiei nu numai pentru a sesiza diferențele și similitudinile culturale, ci și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de cvasilaborator, prezentând avantajele rigorii apropiate de experiment, având totodată față de experimentul de laborator calitatea de natural, de „in vivo”; altfel spus, din cauza numărului mic de membri, în microcosmosul familial se pot urmări și înregistra în principiu date, mecanisme, determinări cauzale cu destul de mare precizie. În al doilea rând, pe aceeași linie a dimensiunilor reduse ce caracterizează familia, cercetările pot să aspire mai lesne și să realizeze o imagine globală, perspectiva putând fi în mai mare măsură holistică (sistemică). În al
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
Goode intitulată Revoluția mondială și modelele de familie, publicată prima dată în 1963. Servindu-se de un bogat material istoric și etnografic, autorul pune în circulație câteva fapte și idei marcante, relativ noi, printre care: familia și parentalitatea ca forțe cauzale ale istoriei, argumentând că nu numai industrializarea a determinat nuclearizarea familiei, ci și invers; distincția dintre modelele ideale de familie și configurația efectivă a familiilor în diferite contexte culturale; varietatea modelelor de interacțiune dintre familie și alte instituții în schimbarea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de instruire profesională, controlul celor mai în vârstă asupra tinerilor a devenit mai puțin apăsător. Dacă în societățile arhaice și tradiționale mariajul era o chestiune ce privea interesele foarte prozaice ale familiei, „clanului”, tribului ca întreg, astăzi, datorită unui complex cauzal (factori tehnoeconomici, politici, socioculturali), alegerea partenerului conjugal este din ce în ce mai mult o problemă a individului în cauză. De la căsătoriile aranjate de părinți și rude s-a trecut la căsătoriile construite pe alegeri libere, personale. Și întrucât funcțiile familiei s-au deplasat
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sunt strategii deliberate în vederea mariajului. Dragostea nu este o etapă necesară căsătoriei; ei nu se angajează în prietenii și mari iubiri fiindcă vor să se căsătorească. Mai degrabă, se căsătoresc ca urmare a trăirii unor astfel de experiențe. Ca raport cauzal, nu dragostea și prietenia sunt efectul anticipatei uniuni conjugale, ci aceasta din urmă rezultă din dragoste și prietenie. În acest spirit, B. Murstein (1976) a dezvoltat un model al alegerilor maritale ca procesualitate multifactorială ce cuprinde trei stadii principale premaritale
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în tipurile de roluri există și alte alternative. Una dintre ele este aceea că atât densitatea rețelei, cât și rolurile sunt determinate de un al treilea factor, cum ar fi angajarea femeii în activități extracasnice. Dar chiar dacă rămânem la relația cauzală densitatea rețelei-segregarea sau nonsegregarea rolurilor, ea nu este neapărat în sensul menționat de E. Bott. Putem avea o rețea foarte densă, din care presiunea să vină însă pentru practicarea complementarității și egalității în jucarea rolurilor. În multe cercuri de familii
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
după sine neglijarea familiei, raporturi încordate cu familia de proveniență etc. Bineînțeles, situația poate fi și inversă, în special infidelitate din partea bărbaților. De asemenea, după cum au declarat și numeroși subiecți, cele două principale nuclee ale sindromului sunt în strânsă relație cauzală: alcoolismul bărbatului duce la infidelitatea soției sau, simetric, descoperirea infidelității duce la sau accentuează consumul de alcool. Discutând despre sursele tensiunilor grave din familie, am încercat să circumscriem un nucleu factorial responsabil pentru acestea, un sindrom al incapacității de conviețuire
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a experiențelor traumatice reale din copilărie (vezi și Hampton, 1999). Abuzul sexual are însă și conotații sociale mai largi, existând o legătură statistică pronunțată între acesta și delincvența juvenilă, prostituție, narcomanie, vagabondaj juvenil (copiii străzii). Dar legătura nu este neapărat cauzală. Este justificat să presupunem că și experiența de abuzat contribuie nemijlocit la astfel de manifestări, la care se adaugă condițiile familiale, comunitare și societale, ce funcționează ca un fundament pentru abuz, delincvență, prostituție, vagabondaj. Analizând violența în familie și abuzul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai mare permisivitate și în ceea ce privește divorțul. Scăderea influenței bisericii și a religiei, „îndulcirea” legislației, micșorarea considerabilă a presiunilor normelor și obiceiurilor tradiționale facilitează ruperea oficială a legăturilor conjugale. Între creșterea ratei divorțialității și factorii mai sus menționați există o circularitate cauzală, în sensul că liberalizarea juridică, cea religioasă a opiniei publice nu numai că au contribuit la respectiva creștere, ci au și reflectat-o. S-au adaptat adică la situația existentă (numărul mare de divorțuri), altfel riscând să devină anacronice și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
o nouă familie. Vom vedea însă pe parcursul celor ce urmează că explicația este mai complexă. Amândouă teoriile mai sus menționate au fost confirmate, la nivelul datelor empirice, doar parțial. Aceasta și datorită faptului că există serioase dificultăți în stabilirea raportului cauzal dintre variabile în cazul divorțialității. De exemplu, o asociere statistică ridicată între statutul căsătorit-divorțat și valoarea bunurilor materiale nu spune aproape nimic despre relația de cauzalitate dintre ele, chiar dacă putem controla efectul altor variabile (cum ar fi vârsta și școlaritatea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai difuz și mai puțin pregnant. Orientarea cognitivistă insistă asupra faptului că emoțiile, acțiunile și interacțiunile membrilor familiei sunt determinate sau cel puțin mediate de procese și mecanisme cognitive; 3. analiza (terapia) cognitivistă nu este asistemică, nu neglijează interacțiunile, circularitatea cauzală și efectele sinergice. Pentru ilustrare voi reda figura 15, în care săgețile comune reprezintă relațiile comportamentale efective dintre doi soți, iar cele punctate procesele interne ale fiecărui partener. Figura 15. Modelul mediației cognitive în relația diadică (apud N. Epstein et
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
celor cognitive. Asumpțiile de bază ale terapiei cognitiviste ar putea fi formulate astfel: - procesele cognitive sunt responsabile pentru reacțiile emoționale și comportamentale, dar nu într-un mod mecanic, între cele trei dimensiuni (cognitivă, emotiv-evaluativă și comportamentală) funcționând un permanent circuit cauzal (vezi figura 15); - gândirea nu este o procesare ingenuu-logică de informație, ci în mintea omenească există scheme (schemata) ce structurează și organizează universul informațional. Aceste scheme epistemice prin care noi ne însușim lumea determină și modelează fluxul gândirii, putând duce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mergând de la simple sinonimii de cuvinte la enunțuri și nexuri propoziționale echivalente. Vom constata astfel că, în cele mai multe contexte, termenul „individualizare” este echivalent cu „diferențiere”, „schemele de gândire” ale psihologiei cognitive cu mai vechile „constructe personale” ale lui Kelly, „circularitate cauzală (cauzal circularity)” cu „feedback looping (buclă de feedback)”, „reîncadrare (reframe)” cu „redefinire (redefine)”, „realitate împărtășită (shared reality)” cu „realitate construită (constructed reality)”. Exemplele pot continua, dar pentru concluzii de tip științific s-ar impune o analiză de conținut riguroasă. În
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de la simple sinonimii de cuvinte la enunțuri și nexuri propoziționale echivalente. Vom constata astfel că, în cele mai multe contexte, termenul „individualizare” este echivalent cu „diferențiere”, „schemele de gândire” ale psihologiei cognitive cu mai vechile „constructe personale” ale lui Kelly, „circularitate cauzală (cauzal circularity)” cu „feedback looping (buclă de feedback)”, „reîncadrare (reframe)” cu „redefinire (redefine)”, „realitate împărtășită (shared reality)” cu „realitate construită (constructed reality)”. Exemplele pot continua, dar pentru concluzii de tip științific s-ar impune o analiză de conținut riguroasă. În tot
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
frecvente erori cognitive sunt: polarizarea, generalizare nejustificată, optica de tunel, personalizarea și minimalizarea-magnificarea (vezi 9.3.1.). Așa încât, terapia cognitivă, fără a neglija interacțiunea și familia ca sistem, se concentrează asupra schimbării cognitive la nivel de individ; - conceptul de circularitate cauzală este central nu numai în înțelegerea determinărilor reciproce, procese cognitive, stări emoționale și comportament, ci și în analiza și terapia familială în general. Manifestările oricărui membru al familiei sunt efect, dar și cauză a manifestărilor celorlalți, tot așa după cum o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
iubirea dintre două ființe umane), construct al cărui conținut reflectă în mare măsură socializarea într-o anumită cultură; între aspectele cognitive - în centrul cărora se situează respectivul construct (sau schemă de gândire) -, emoțional-fiziologice și comportamentale ale procesului iubirii funcționează circularitatea cauzală. Într-o relație cât mai stabilă, nu numai „hormonii”, fiziologicul, emoțiile determină gândurile și acțiunile noastre, ci și invers. Concepția despre dragoste și căsnicie, despre rolul femeii și al bărbatului în viața familială și relațiile intime afectează profund procesele emoțional-fiziologice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
efecte negative potențiale, dar nu se știe cu siguranță, principiul precauției intră În acțiune, permițând autorităților reglementatoare să greșească de partea siguranței, fie prin suspendarea activității În Întregime, modificarea ei, folosirea de scenarii alternative, monitorizarea activității pentru a determina efectele cauzale sau prin crearea de protocoale experimentale pentru a Înțelege mai bine aceste efecte. Arhitecții acestei directive se grăbesc să arate Însă că principiul precauției trebuie invocat Într-o manieră rațională și nearbitrară, pentru a asigura că nu este folosit ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Street să fie scos. Acțiunea a prevenit extinderea epidemiei de holeră. Trebuie subliniat că majoritatea oamenilor de știință din aceea vreme, nu Împărtășeau punctul de vedere al lui Snow. Ei credeau că holera era răspândită prin contaminare aeriană. Legătura științifică cauzală Între apa poluată și răspândirea holerei nu a fost descoperită decât treizeci de ani mai târziu 24. Decizia de a urma recomandările lui Snow a fost un exemplu clasic al acțiunii principiului precauției - adică, acționarea Într-o situație În care
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fost descoperită decât treizeci de ani mai târziu 24. Decizia de a urma recomandările lui Snow a fost un exemplu clasic al acțiunii principiului precauției - adică, acționarea Într-o situație În care sunt motive să credem că există o legătură cauzală Între o activitate și consecințele dăunătoare, fără Însă a avea suficiente dovezi științifice pentru a sprijini aceste motive. Prima folosire a principiului precauției În politica publică a avut loc În anii ’70 În Germania. Oamenii de știință și oficialii publici
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
expuneri publice, că motivul pentru care organele de reglementare guvernamentale au răspuns atât de Încet la criza În creștere a fost faptul că responsabilitatea sa era să protejeze industria pe care o monitoriza și nu pe consumatori. Adeseori, legăturile potențiale cauzale nu au fost explorate deoarece necesitau abordări interdisciplinare care nu au fost niciodată disponibile. De exemplu, veterinarii care examinau vitele suspecte de BSE nu au făcut legătura Între această maladie și boala Creutzfeldt-Jakob (CJD), care acea ca rezultat afectarea creierului
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de către „experți” și de către cei de la putere. Lucrătorii erau conștienți de efectele dăunătoare ale azbetului și PCB-urilor cu mult Înainte ca organele de reglementare să-și Îndrepte atenția către aceste probleme. În nenumărate cazuri, comunitățile locale au observat legături cauzale Între problemele de sănătate și activitățile industriale locale cu mult Înaintea oficialilor publici. Love Canal În Statele Unite ale Americii este un exemplu care ne vine imediat În minte. Principiul precauției a Început să apară În tratatele și acordurile internaționale. A
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
comportament ale cărui efecte sunt adeseori Îndepărtate, cu rază mare de acțiune și sistemice. Moralitatea occidentală derivă dintre cele Zece Porunci. Iudaismul, creștinismul și islamismul toate subscriu la ce am putea numi o moralitate bazată pe prejudicii intime, verificabile și cauzale. Omorul, tâlhăria, mărturia falsă și adulterul sunt acte ușor de identificat, comise de o persoană sau de un grup, Împotriva altei persoane sau altui grup. Responsabilitatea pentru aceste acte este relativ ușor de atribuit. Acestea sunt exemple de ceea ce am
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
evil” (rău rece sau impersonal, termenul poate fi folosit În manieră religiosă sau seculară pentru a transmite ideea de comportament imoral). Acesta cuprinde acțiuni al căror efect este atât de Îndepărtat de comportamentul care l-a cauzat, Încât o relație cauzală nu este bănuită, nu există un sentiment al vinovăției sau al comiterii unui delict iar o responsabilitate colectivă nu este exercitată pentru a pedepsi comportamentul. De exemplu, milioane de americani conduc vehicole sport-utilitare (SUV). Aceste vehicole consumă mult mai multă
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
record, inundații În regiunile de coastă și vieți și proprități pierdute datorită efectelor Încălzirii globale, este puțin probabil că ar asocia folosirea acestor autovehicole cu tragediile care se desfășoară În alte regiuni. și chiar dacă bănuiesc un anumit gen de relație cauzală, este posibil să nu simtă același și vinovăție, pe care l-ar Încerca-o dacă și-ar conduce autovechicolul În mod nesăbuit, pe ploaie, Într-o regiune de coastă, ar lovi alt automobil și ar omori atât șoferul, cât și
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
norme despre dezirabil, care reglează conduita membrilor săi, dă o oarecare coerență produselor materiale și spirituale și determină un anumit profil al personalității. De fapt, între cultură - înțeleasă în sens larg - și structura personalității indivizilor ei subzistă un permanent circuit cauzal, ceea ce asigură celor două entități o relativă stabilitate și unitate în timp. Implicit și explicit, contextul sociocultural propune un model de personalitate, o personalitate de bază, adică tipică, reprezentativă pentru o anumită cultură. Conceptul de personalitate de bază a fost
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]