1,171 matches
-
bine zici... Mai ales că ai învățat să și dormi... Octav: Mă flatezi... mă flatezi mereu... Hai, fă-ți patul... și stinge lumina... (Groparul își face pernă din haină, pe care o reazemă de piatră; Octav de așează lîngă zidul cavoului; lumină despărțitoare de clipe; apar fantomele trei; sînt îmbrăcate și se mișcă așa cum se mișcă toate fantomele; voci tînguitoare... sinistre...; se apropie din ce în ce mai mult de cavou și încep să "pipăie" lucrurile expuse...) Ei, ce-i cu voi pe-aicea?! F1
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pernă din haină, pe care o reazemă de piatră; Octav de așează lîngă zidul cavoului; lumină despărțitoare de clipe; apar fantomele trei; sînt îmbrăcate și se mișcă așa cum se mișcă toate fantomele; voci tînguitoare... sinistre...; se apropie din ce în ce mai mult de cavou și încep să "pipăie" lucrurile expuse...) Ei, ce-i cu voi pe-aicea?! F1:...Noi sîntem fantome... Oooo!, om viu... om viu... Octav: Văd că sînteți fantome... dar ce căutați aici la ora asta?! F1: Dar e douăsprezece noaptea...! Octav
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
om viu... Cearceafurile astea numai a mantie de fantomă nu mai arată... Putrede, om viu, putrede... Octav: Poate vreți niște blugi... Toate: Daaaa! Om viu, că vine iarna și nu mai putem lucra noaptea... (două dintre "fantome" trec spre laturile cavoului și încep să fure de toate, ascunzîndu-le în niște saci, sub pelerină; F1 îl ține de vorbă pe Octav) Vai, om viu, n-ai o țigară? Octav: Da fantomele fumează?! F1: Da, om viu... viciu din timpul vieții... Eu m-
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
dezlănțuit, intră preotul și dascălul; par destul de iritați... dar, bine-nțeles, se stăpînesc) Preotul: Și zgomotul ăsta se cheamă muzică. Octav:...Hard... Preotul:...Aici s-ar potrivi o muzică bisericească... ești, totuși, în cimitir... aici e un sfînt mormînt... un cavou... Octav: Dar e și bar, părinte... și bazar... Credeți că s-ar potrivi o muzică bisericească cu chiloții ăștia...! Preotul: Cu tine, băiete, e greu să se-nțeleagă omul... Octav: Sînt și eu, părinte, o oaie rătăcită... Preotul: Și cît
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Hai că merge! Groparule, facem un duet. Groparul: Eu mai am puțin de dormit... Marieta: (aparte) Halal ce viață mai duce și ăsta... Matei: Așa că la treabă! Că dacă merge treaba bine, poate ne extindem puțin... Octav: Mai ciupim un cavou... două... trei? Matei: Nu... În biserică... (toți rămîn încremeniți) În holul bisericii... Octav:...Da eu zic că mai bine-ar fi în altar...! Matei:...În occident se dau concerte în biserici... Urlă și se zbănțuie ăia... și dimineața popii adună
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se oprește în fața groparului care fumează...; pleacă spre aceeași direcție ca Ovidiu...) Groparul:..Adevărul e că e greu să trăiești numai pe jumătate... Dar și mai greu e să mori pe jumătate... (se ridică, privește lucrurile împrăștiate, se îndreaptă spre cavou...; se cațără spre crucea centrală să ia sticla de Coca-Cola, dar nu reușește; pleacă prin una din laterale; lumina crește, concentrată pe sticlă; de pe banda sonoră se va auzi finalul reclamei "Always Coca-Cola" "Întotdeauna Coca-Cola") "gheorghe popescu" de gheorghe popescu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
adică poate mori ep scenă... Vax! Gh. P. unu: Ei, uite, îți promit că am să mor în fotoliu..., sau în baie..., sau în tramvai... Gh. P. doi: (privind cu atenție scena, cu cortina trasă) Zău că are ceva de cavou...; uite, dacă-i pui colea o cruce... și doi îngerași pe laterale... Exact ce trebuie! Gh. P. unu: Păi nu toate scenele sînt niște morminte? Mai abitir decît albumele alea soioase?! Ia zi-i! Păi nu-s toate scenele niște
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
de ce nu te uiți în dosar? Gh. P. unu: N-am chef..., nu mă interesează... Gh. P. doi: Pe dracu nu te interesează...! Nu te uiți pentru că dosarele astea, ca și albumele, sînt tot niște morminte... cum spui tu..., niște cavouri secrete..., în care trăiește celălalt mort al nostru..., și întrebarea e dacă mortul acela a murit cu adevărat..., sau dacă nu cumva mai trăiește... Și de aici tot deranjul ăsta... care ne face rău..., care ne face bine... Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să nu vă pomeniți și voi cu mormîntul vandalizat! Fiecare din aceste mese este un viitor mormînt... Sursa dublă:... adică noi stăm aici ca într-un viitor cimitir... Plutonierul: Dom'le, eu mă transfer de aici, eu mi-am făcut cavou... am locul meu... Trimisul lui Dumnezeu: Tu n-ai loc nicăieri! În iad e locul tău! Plutonierul: Da, dar pînă acolo, cînd o să mă întîlnesc cu Dumnezeu, am să-l rog să mă ierte... și El o să mă ierte... că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
TABLOUL V 9 TABLOUL VI Al doilea avertisment 9 TABLOUL VII 9 TABLOUL VIII Omagiu lui Bulat Okudjava 9 TABLOUL IX 9 TABLOUL X Al treilea avertisment 9 TABLOUL XI 9 TABLOUL XII 9 TABLOUL XIII 9 TABLOUL XIV 9 Cavou bar Măștile absurdului 9 Păreri și păreri... 9 PARTEA ÎNTÎI 9 PARTEA A DOUA 9 PARTEA A TREIA 9 "gheorghe popescu" de gheorghe popescu Un spectacol oglindă 9 Frica naște frică... 9 Blînda tiranie a trecutului 9 Obsesia ca sursă
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
desființat prin dispoziția președintelui actual care doar demolează și nu construiește. Pentru toate funcțiile prestate el a refuzat în mod constant să fie în vreun fel remunerat. Pioasa amintire a familiei Cincu este păstrată mai ales în cel mai frumos cavou din cimitirul orașului Tecuci. Un alt nume de care tecucenii își amintesc cu pioșenie este Smaranda Brăescu, născută în satul Hânțești, comuna Buciumeni, primul pilot și parașutist femeie din țara noastră. Ea a obținut primul record mondial feminin la saltul
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
două linii tematice: Logos și Thanatos, respectiv Eros și Thanatos. Acestea se dezvoltă prin analogie între universul obiectual și cel lăuntric, prin recurența cuvântuluicheie, plumb. Cenușiul sumbru al plumbului se revarsă în lume, devenind dominanta cromatică a „decorului“ bacovian. Imaginea cavou lui în care Dormeau adânc sicriele de plumb // Dormea întors amorul meu de plumb figurează un spațiu poetic ce pune în evidență absurdul lumii în care eul liric trăiește acut sen timentul singurătății și al spaimei de moarte. Motivul somnului
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
două catrene - perfect simetrice la nivelul sintaxei poetice și al tiparului de versificație - dezvoltă, prin analogie, unul dintre planuri. Prima strofă schițează reperele realității exterioare. Întro imagine stilizată, de tablou impresionist, este figurat spațiul simbolic al vidului existențial, al morții. Cavoul, sicriul numesc direct spațiul thanatic ori simbolizează (prin sensuri conotative) spațiul închis al odăiicavou, al târgului de provincie sau al universului - vast cavou - ori, poate, propria făptură în care spiritul este captiv. Toate cuvintele versuluiincipit (cu un tipar sintactic clasic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
realității exterioare. Întro imagine stilizată, de tablou impresionist, este figurat spațiul simbolic al vidului existențial, al morții. Cavoul, sicriul numesc direct spațiul thanatic ori simbolizează (prin sensuri conotative) spațiul închis al odăiicavou, al târgului de provincie sau al universului - vast cavou - ori, poate, propria făptură în care spiritul este captiv. Toate cuvintele versuluiincipit (cu un tipar sintactic clasic: predicat, complement, subiect, atribut) sunt metaforesimbol ale morții, ale căderii în inerția plumbului: Dormeau adânc sicriele de plumb. Determinanții sintactici (complemen tul adânc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
coroanele de plumb), stridente prin pretențiile de a se sustrage timpului și ruinei (Și scârțâiau coroanele de plumb). Între eul liric și această realitate împietrită în tiparele morții se instituie un raport fragil și nesigur, mereu torturant: Stam singur în cavou... și era vânt... Vântul, simbol obsesiv în poe tica bacoviană, este o entitate enigmatică, semnificând efemerul și inconsistența existenței sau neliniștea spiritului captiv în trupulcavou. Ca suflu cosmic, el poate simboliza o precară manifestare a transcendentului care face să rezoneze
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
temele poeziei Plumb, ci și noutatea viziunii bacoviene, în ruptură cu idealismul romantic. Din punctul meu de vedere, această viziune stranie este generată de supralicitarea realului, de o percepție halucinantă a materialității inerte și a frigului distructiv care invadează vastul cavou al lumii și teritoriile „sufletului ars“ de neiubire. Astfel, imaginea unui univers căzut în inerția dezolantă a plumbului este construită prin aglomerarea simbolurilor thanatice (cavou, sicriu, funerar veșmânt etc.). Mai mult chiar, ființa însăși, luată în stăpânire de un frig
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
realului, de o percepție halucinantă a materialității inerte și a frigului distructiv care invadează vastul cavou al lumii și teritoriile „sufletului ars“ de neiubire. Astfel, imaginea unui univers căzut în inerția dezolantă a plumbului este construită prin aglomerarea simbolurilor thanatice (cavou, sicriu, funerar veșmânt etc.). Mai mult chiar, ființa însăși, luată în stăpânire de un frig lăuntric - substitut al neantului -, încearcă zadarnic să opună morții solilocviul, cuvântul, Logosul, care eșuează însă în strigăt (expresionist), în zbor invers. ÎNCHEIERE Rezultă, așadar, un
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
de la strigătul eului liric (țipătul expresionist? angoasa, nevroza simboliștilor?) ajungem la cuvântul poetic, amorul ce dormea întors în șpalturisicrie, cu florile de plumb ale literelor inversate, cu aripile de plumb ale conștiinței că, odată tipărită, opera încremenește pe veci în cavoul literaturii. Mai mult chiar, este imperios necesar să aplicăm discursului poetic o grilă de semnificare construită pe baza unor noțiuni de limbă și stil, deoarece textul literar însumează toate nivelurile de producere a mesajului, poezia fiind „o știință la fel de exactă
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Sia. Ea intră cu înșelătoarea credință a Trubadurului că peregrinările au atins cuibul matern pentru totdeauna, refuzat fetei la naștere în antecamera morții. Simetria înfățișează, cum se știe, pe Lenora intrată în palatul morții ei apropiate, pe Maxențiu în palatul cavou de marmore albe, casa Razu. O singură "jertfă" fericită în zidirea simbolică, identificarea destinală cu spațiul locuirii sau al edificiului emblemă: Mini. Euforia ei nelimitată o transportă spre îmbrățișarea arhetipului: Își asemui sufletul cu soția Meșterului Manole, cu picioare mici
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
la distanță, cu domiciliile "aderente" ale cunoscuților lui Lică (Concert din muzică de Bach): "...Era procesul nou de locațiune, ce azvîrlea epave, disloca blocuri, premenea nisipul mărunt al chiriașilor, pornea melcii cu scoica lor în spinare." "PALAT DE NUNTĂ ȘI CAVOU..." Victimele "procesului de locațiune"prin care averile și casele trec altor proprietari apar ele însele în stadii anterioare, similare, ale imposturii și posesiunii vinovate. Expirînd monstruos-narcisist de o boală a secolului, prințul Maxențiu este beneficiarul înnobilat al unei mezalianțe scandaloase
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
palat care a fost și va rămîne "prețul" unor tranzacții lubrice, transferă lui Walter, o dată cu sanatoriul, un stigmat public. Prin ultima căsătorie suprema ironie a destinului Lenora își "cîștigă" contractual locul în "sanatoriul-muzeu", pentru ea însă..."palat de nuntă și cavou", cu o metaforă a lui Ion Barbu. Spre simetria de artă a jocului între personaje, generat de tentația stăpînirii locului, Cocăi-Aimée îi revine, după moștenirea "rușinoasă" a lui Walter, o moștenire consensuală marcată de stadiul cvasiincestual, ducînd la ultimele consecințe
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
o reacomodare la cursul vieții. Nu vom uita că autorul o "împrumută" de la personajul care-și exprimă compătimirea pentru pierderea suferită de Ioanide. În ordinea evenimentelor, aceasta trădează măcar o dată ironia traseului: coincidența, fatalitatea, "conspirația detaliilor". Proiectat de Ioanide, fostul cavou al familiei Hagienuș devine la propriu mormîntul Picăi. Simetric, "biserica lui Ioanide" impune acceptarea paradigmei sacrificiale: "severă, este pentru mine un fel de Curte -de -Argeș în care am zidit umbra a doi copii. Sînt un Meșter Manole dublu". Aparent
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
ÎN ORIZONTUL ROMANULUI 8 REALISM VS. "ROMANESC" 16 NOTE 20 ROMANUL IMATURITĂȚII 21 NOTE 38 UN REFLECTOR PE SCENA SUPLICIULUI 39 IMAGINARUL SCENIC ÎN ROMANELE HORTENSIEI PAPADAT-BENGESCU 42 CASE DE STICLĂ 42 SPRE SCENA ORAȘULUI 49 "PALAT DE NUNTĂ ȘI CAVOU..." 56 CASA DE ZID ȘI CASA DE SIMȚIRE 68 MOARTEA LENOREI 76 FASCINAȚIA ASCUNSULUI 81 NOTE 85 "...CAMIL CITEȘTE LA DAME AUX CAMÉLIAS..." 86 RE-SCRIEREA INTERTEXTUALĂ. LA DAME AUX CAMÉLIAS 99 NOTE 101 SCENA ȘI IRONIA. CU UN INTERMEZZO DESPRE
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
iar parte dintre ei pregătindu-se pentru profesiuni de stat, au renunțat la moșie, vînzînd-o. Moșia din Lupoaia ce le fusese dată de la Început de zestre, au cumpărat-o mostenitorii vechilor proprietari Săvoii. Ciocazanilor lea rămas În Lupoaia, doar cavoul ce este lîngă biserică. Lupoaia a rămas Întreagă pînă la Împroprietărirea făcută după primul război mondial, cînd o parte din ea a fost Împărțită demobilizaților, iar restul a rămas proprietarilor, pînă În 1946, cînd restul de moșie a fost Împărțită
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
asemenea oraș, poetul proletar este "un monstru" și reacția lui poate fi înțeleasă din poeziile de protest social: Cu voi..., Proză, Amurg, Cogito. Peisajul interiorizat, monocrom, este sfâșietor de trist. În poezia Plumb, cuvântul "plumb" sugerează apăsarea grea, telurică; în cavou doarme "amorul" "întors", "cu aripi de plumb". În Lacustră, lumea concretă dispare, și rămâne în loc "un gol istoric" și o locuință lacustră, în care poetul trăiește teroarea umidității și singurătății: "De-atâtea nopți aud plouând.../ Tot tresărind, tot așteptând.../ Sunt
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]