8,276 matches
-
de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit
PUNTI PESTE VREMURI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362277_a_363606]
-
se așează cele trei ursitori, când sosesc a treia zi, la miezul nopții, pentru a hotărî soarta copilului. În mijlocul mesei se pune o azimă unsă cu miere, inscripționată cu trei cruci, făcută de o fată curată. Se mai pun: trei cepe, busuioc, sare, zahăr, pâine, vin, bani, pânză, lână, ștergar, carte, culori, creion... Pentru cele trei ursitori, sunt diferite interpretări: Cea mare, Ursitoarea, de găsește copilul vesel, înseamnă că are viață lungă.Toarce firul vieții. Ursitoarea mijlocie, Soarta,hotărăște ca tot
BLESTEME PĂRINTEȘTI de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362290_a_363619]
-
despre mine? Vrei să terminăm relația dintr-o prostie a ta? Ce? Am ajuns să-ți dau ție explicații ce fac cu viața mea? - Nu mă poți convinge că nu am auzit bine. Fii atentă că sunt cu ochii cât cepele pe voi. - N-ai decât! Nu tu ai împânzit liceul cu vestea că l-ai văzut pe profesor cu Lepădatu în restaurant? - Bine, bine. Ce are a face cu cine l-am văzut? Eu vreau să știu care-i relația
HORTICULTORUL AMATOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1070 din 05 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362514_a_363843]
-
de bunica Floarea, apoi atașă două canapele făcute din dulapi din lemn de salcâm. Bunica Floarea aduse o pâine cât roata carului, coaptă pe vatră în cuptorul de alături, farfurii din lut ars smălțuit, pline cu caș și brânză proaspătă, ceapă și ce era mai important, o oală mare din argilă arsă, frumos colorată cu motive florale, plină cu zamă de cocoș. Era o ciorbă fierbinte, deasupra căruia pluteau steluțe de grăsime ce-i dădea o aroma și un gust deosebit
POVESTIRI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360991_a_362320]
-
Mult aș mai dori cafea: Curg poeme la cișmea! La tarabe: epitete! Le culeg pe îndelete: Deformație totală: Numai versuri văd în oală! Când tai un cartof în patru, Mă gândesc ls Sosipatru. Furculițe și cuțite: Numai poante ascuțite! Înspre ceapă merg încet... Pe loc fabric un sonet! Ce să spun de epigrame? Sunt curate cablograme! Iese o harababură... C-o dau în literatură! Nu mai fac cumpărături! Pun mai bine murături! P.S. Și moartea m-a inspirat! Dar... o pun
LA PIAŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361111_a_362440]
-
au primit în casă, în camera „a bună”, cum spuneau ei, și i‑au pus pe masă sticla cu țuică de prune și câteva bucăți de brânză de vacă. Ioana a mai adus o azimă făcută repede la țest, câteva cepe, ouă fierte și murături proaspete, scuzându‑se că au fost cu toții la câmp și nu au tăiat nicio orătanie. - Nu‑i nimic, sunt destule pe masă și nu vreau să stau prea mult. Am de mers în multe controale în
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
mâncare. Câinele, adăpostit în cușca lui, latră din când în când. Oițele sunt și ele la adăposturi. Țăranul domnișan, așezat la gura vetrei, își sucește cu dichis o țigară, citind jurnalul. Vinul fiert sau țuica aburindă, șunca afumată, cu o ceapă roșie zdrobită cu pumnul pe masă, mămăliguța răsturnată pe talerul de lemn de fag, cu cașacavalul opărit sau afumat înfipt în ea, sau făcută bulz cu brânza din burduf, îi îndeamnă la ospătare pe ai casei. Sania cu zurgălăi era
OBICEIURI UITATE de ION C. HIRU în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360748_a_362077]
-
șopron, nici vreun salcăm mai umbros sub care s-o vâre. În fundul curții se vedea un fel de gard mic, din nuiele care despărțea casa și bătătura de o grădină la fel de mică în care Vasile Boțoghină avea câteva straturi de ceapă și usturoi. În grădină și curte, omul făcuse un grajd pentru cai.” O altă înfățișare exprimă casa lui Isosică, femeia lui fiind ,,prima gospodină din sat care făcu rost pe-acolo, pe la raion, de o butelie de aragaz și se
SATUL MOROMETILOR de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360826_a_362155]
-
Am citit cu interes. Era hartă globului și din câteva zone ale lumii erau niște săgeți care duceau la niște explicații. Din România o singură săgeată roșie mă anunță: George Aaron- România- Podoleni-Neamț- Marele premiu Am holbat niște ochi cât cepele. Mai jos urmau alte date. Studii: liceu de arte plastice, facultatea de belle arte; Profesie: artist în artă grafică; Pasiuni: poezia, chiar avea câteva poezii trecute acolo. Lucrarea premiată, o țin și acum minte, se numea “Fructele râului”, un copac
DESTIN de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360887_a_362216]
-
care stăteau așezați precum peștii, iar din când în când vedeai albul cățeilor de usturoi ce le da un gust deosebit. Bucătăria comunica cu salonul hanului printr-o ferestruică mică de unde te îmbiau mirosurile sarmalelor cu praz în compoziție, în loc de ceapă, ce le da o dulceață anume, ale pastramei nesărate, ciorbei de burtă și tuslamalei numai din mura stomacului de junincă. Deseori la comandă puteai degusta specificul domnișan: bulzul ciobănesc cu mămăliguță pripită și brânză de burduf din abundență. Nelipsiții gogoșari
DOMNEŞTIUL OAMENILOR SIMPLI de ION C. HIRU în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360867_a_362196]
-
elegiac. Această monotonie e fragmentată însă de episoade ironice care dinamizează și „ dinamitează “ limbajul, mai ales in poezia Delta : „ serile de iulie / înotau spre mal / țânțari purtau pe brațe / ... / tu / nu / spălai tacâmuri vase / nu / făceai mămăligă ciorbă salată de ceapă / nu / storceai lamai în apă / nu / puneai mentă în ceai “. Ironia și autoironia pot guverna poezii întregi : Negocieri, Stagiatura, Necroza, Ziarul, Delta, Neliniște, sau pot fi episodice : „ rambursați icarul îndrăgostitului și poetului “ ( Am visat ). Cuvintele nu sunt doar instrumente ale
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
chiar și pe câte doi - trei kilometric, dacă nu mai mult. În zona unde mă îndreptam eu, după povestirea făcută de către gazda mea, era o suprafață de vreo două - trei hectare de pământ arabil, cultivată cu flori în straturi precum ceapa pe la noi. Lateral, într-un loc avea un sistem metalic de forma unui paralelogram cu laturile nu prea mari, circa douăzeci și cinci de centimetri și cu o nișă ca la urnele de votare, înalt de vreun metru. Această era o “casă
CALATORIE IN BELGIA AFLATA SUB TEROARE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2159 din 28 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364144_a_365473]
-
cumpere ce-mi trebuie neapărat... Nu vrei o supă cremă de ciuperci și o friptură înăbușită cu garnitură de legume proaspete? - Ba da, nu am avut asemenea bunătăți la țară. Acolo predomina supa de pasăre, borșul de pasăre, tocănița de ceapă cu pasăre, varza și cartofii și așa mai departe. Carnea de porc sau vită se găsește mai rar, nu este măcelărie să te poți aproviziona. Eu mai mergeam la oraș și cumpăram de la hală pește și carne. Bătrânei îi aduceau
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. VI PE FALEZA . de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364136_a_365465]
-
petreci un concediu de neuitat în liniștea naturii, fără agitația și zgomotul de la oraș și fără a mai purta grija treburilor zilnice. Pe dealuri cresc diferite plante folositoare pentru ceaiuri, salate sau condimente pentru grătar. De exemplu, întâlnim salvia sau ceapa ursului, care sunt condimente foarte puternice pentru fripturi și ceaiuri, păpădia din ale cărei frunze poți face o salată gustoasă, papucul doamnei, o floare frumos mirositoare care răspândește parfumul nu numai în camerele răcoroase din apartamente, dar și în corturi
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
oameni, sau că lenea e perina diavolului. Tot călugărița i-a dat numele de Cecilia, nume de sfântă, păpușii mele din cârpe, ba i-a și cusut cu mâinile ei palide ochi și gură cu ibrișin vopsit în coji de ceapă uscată. Avea nu știu ce mătușa asta, care atrăgea toți copiii la ea în ogradă, tot țânci unu și unu pe care sigur și i-ar fi dorit să-i fi avut prin rodul pântecelui ei de femeie și nu doar din
EVANGHELIA DUPĂ MELANIA CUCU, CRONICĂ DE JIANU LIVIU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363132_a_364461]
-
strălucitor portret s-a referit la el însuși atunci când notase asemenea cuvinte... Vedeți, cam acesta era stilul lui de exprimare, chiar și în convorbirile banale. Dacă însă ciuleai mai bine urechile la tot ce spunea Nichita, chiar dacă vorbea despre o ceapă sau despre o groapă cu noroi din drum, ai fi observat că monologul ori dialogul său nu formulau altceva decât o neîntreruptă poezie. Ba uneori se exprima direct în versuri cu rime spontane, improvizate pe loc, după care râdea, încât
O AMINTIRE DIN LICEU DESPRE POETUL NICHITA STANESCU de MIHAI MARIN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363242_a_364571]
-
poezia sa. Un copil o interpretează ca pe un basm, un matur ca pe un punct cotidian, un agricultor ca pe un moment din natură, un îndrăgostit ca pe o declarație reușită și, iată poezia care poate fi dezvelită precum ceapa, până în inima ei. Am senzația că sunt trei muze în Irina, care compun poezia. Toți avem mai multe muze de-a lungul vieții, însă pe măsură ce ne maturizăm, ne despărțim de cele tinere, nu și Irina. Ea are o experiență de
VERSUL POETEI IRINA LUCIA MIHALCA de BEN TODICĂ în ediţia nr. 2120 din 20 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368455_a_369784]
-
ne apără Cu prețul poeziilor lui De excesul de Toate minunățiile Conținutului Continuului! Slavă! Și pentru că Domnul Mihai Eminescu Merită Ei bine, Îi voi oferi și eu O farfurie Cu ceva de pomană. De exemplu, O felie de pâine Cu ceapă. Dar, Fiind eu un om Larg la suflet Cu prostia umană - Astea, Numai în stare virtuală... ---------------------------- Liviu JIANU 15 ianuarie 2017 Craiova Referință Bibliografică: Liviu JIANU - ODĂ VREDNICĂ / Liviu Florian Jianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2207, Anul VII
ODĂ VREDNICĂ de LIVIU FLORIAN JIANU în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368476_a_369805]
-
lucru” un organism și un psihic slabe, predispuse la dominare, narcoticele au șanse de izbândă în proporție de 100%, iar în fața transformării omului din ființă rațională în brută și alter-ego al diavolului toate teoriile sociologice nu fac nici cât o ceapă degerată. Pentru degradarea umană uneori există o speranță, calea de mântuire prin Credință, însă de foarte multe ori (și cazul nostru se confruntă cu această situație) nu mai există nimic de făcut. Comentariul lui Donal McIntyre este impresionant și sugestiv
CÂND TURIŞTII TRĂIESC ÎNTR-O LUME PARALELĂ: CAPE TOWN ŞI CRIMINALITATEA TRANSFRONTALIERĂ de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368466_a_369795]
-
de gradul zero. Vrăjitoarea Primăvara și teroristul Mărțișor au pătruns clandestin în împărăție și fac prăpăd. Urgie, nu alta. Este, Ciorică? - Trăiți, așa este! bătu călcâiele Negru-Cioară. - Și noi benchetuim sau tragem aghioase pe cuptor, ai? Urâciunile făcură ochii cât cepele. Generalul continuă: - Aaa! Păi, nu se poate! Nu se poate, drăguților, că acuși aplic regulamentul pe spinarea voastră! Și altoi pe cocoașă o babă sfrijită din apropiere care urlă de durere. - Trăiți, domn’ general! Ce facem? întrebară câțiva. - Cum, bă
MĂRŢIŞOR-19 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367844_a_369173]
-
acolo, în zona aceea neospitalieră, pe țăranii săraci. O parte dintre aceștia au plecat în America. Cei rămași au "inventat"un sol fertil, aruncând între stânci tonele de alge aduse la țărm de valurile oceanului. Au reușit astfel să cultive ceapă și cartofi și să supraviețuiască. "Ei bine, și cântecele irlandeze au jalea doinelor noastre!"Maestrul Grigore Leșe a descoperit asemănări între horile sale și un cântec din cu totul alt spațiu: cel arabo-persan. "Pe 10 septembrie, în Piața Artelor din
INTERVIU CU ARTISTUL GRIGORE LEŞE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 251 din 08 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367313_a_368642]
-
bogăția, prospețimea și frumusețea produselor etalate pe tarabele aliniate. Prin acoperișul uriaș, lumina soarelui pătrundea pe ici-pe colo. Lume multă, marfă multă, cerere mare, bani puțini! Se căutau produsele românești, fie că era vorba de ridichi de lună, salată verde, ceapă, usturoi, roșii sau rădăcinoase de tot felul, fie că în prim plan erau cartofii, fasolea, fructele autohtone sau de import, varza, ștevia, urzicile și altele numai bune pentru perioada postului mare. Și la sectorul destinat produselor lactate era aceeași situație
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
Cum se apropiau aceștia, cum fugeau grădinarii, gospodarii ori țăranii, cum doriți să le spuneți... - Sărut mâna, tușă Lina! Ajunseși de mult? - Ajunsei, maică, răspunse cu întârziere femeia. Nu te cunoscui după glas... - Îți iei verdețuri? Au adus urzici, lobodă, ceapă... Văzui de toate. Cam scumpă ceapa verde. Trei fire, doi lei! - De, maică! Muncesc oamenii, dar nu au bani... Asta-i viața, ce să facem... Te-am văzut ieri. Treceai pe la poartă și te-am strigat... - N-am auzit, tușă
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
grădinarii, gospodarii ori țăranii, cum doriți să le spuneți... - Sărut mâna, tușă Lina! Ajunseși de mult? - Ajunsei, maică, răspunse cu întârziere femeia. Nu te cunoscui după glas... - Îți iei verdețuri? Au adus urzici, lobodă, ceapă... Văzui de toate. Cam scumpă ceapa verde. Trei fire, doi lei! - De, maică! Muncesc oamenii, dar nu au bani... Asta-i viața, ce să facem... Te-am văzut ieri. Treceai pe la poartă și te-am strigat... - N-am auzit, tușă Lina. Zău! - Da, unde te duceai
ACATISTE...! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 2273 din 22 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/367408_a_368737]
-
tranșeele, arsenalele convenționale ca și ale celor de distrugere în masă. Neîncrederea reciprocă dintre indivizi, grupuri socio-profesionale era atitudinea-pavăză față de orice încercare de „spionită” și care întindea capcane prietenilor, celor de lângă tine și chiar din familie, deci „ochii mari cât cepele”- firește că într-o altă exprimare mai puțin ortodoxă - era îndemnul educatorilor părinților dar și politrucilor. În căutare de țapi ispășitori (pentru cine știe ce lipsuri), până una alta eram buni și noi, ostatici ai propriului teribilism juvenil, ai crasei ignoranțe în
BONGOLA, BONGO-CHA-CHA-CHA CU... CÂNTEC ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366822_a_368151]