1,265 matches
-
sau, mai exact, ceea ce în vocabularul pășunist revalorificat de propaganda național-comunistă se cheamă Ființa Națională). În contrast, pseudo-emanații revoluției veghează la păstrarea integrității reale și simbolice amenințate. E important de remarcat însă că, în vreme ce aceste amenințări erau denunțate de propaganda ceaușistă ca venind din toate zările din vest cel mai adesea, supralicitând iredentismul maghiar, dar și, episodic, dinspre Bulgaria, și, în subtext, dar tocmai de aceea cu o forță cu atât mai mare, dinspre răsărit -, acum singura direcție incriminată este Occidentul
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o eroare. Nici pînă astăzi nu "s-a putut dovedi implicarea ei în acte armate împotriva manifestanților sau a armatei trecute de partea demonstranților" (M. Ungheanu, op. cit., p.12). Cel de-al doilea nu numai că neagă categoric implicarea Securității ceaușiste, dar o scoate pe aceasta din urmă drept o victimă neprihănită a manipulării mass media. În Occident s-ar fi mediatizat imaginea securiștilor-teroriști care i-au supus pe intelectuali și maghiari unor suplicii și atrocități greu egalabile. Or, de fapt
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
unei cărți mari, unică prin configurația ei artistică și prin tratarea unui subiect, unde mulți au eșuat în descriptivism oral sau în realism socialist. Nicolae Ariton, repet, îmbină fantasticul cu suprarealismul, se preface că nu are nimic cu societatea marxist ceaușistă și creează un monument de imagine istorică, o imagine modernă, originală, a unui sat oarecare, reușind să redea mai bine ca oricine ,,generalul,, dramei țărănești, prin prisma dictonului: să ne despărțim de trecut râzând. Ma declar mândru, că de pe meleagurile
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93041]
-
de asemenea pe mistica originii daco-romane a poporului român și pe exaltarea calităților sale eroice. Propaganda în acest sens a fost intensă și a lăsat urme 232 adinei în conștiința abisală a populației. Curentul intelectual al "protocronismului" a servit ideologiei ceaușiste, susținând în mod de multe ori grandoman și ridicol primatul românesc în toate domeniile vieții științifice și culturale mondiale, de la presupusa descoperire a insulinei la presupusa inventare a ciberneticii de către diverși savanți români. Prizonieri în propria țară timp de decenii
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
Extrema dreaptă nu a pierit în România după instaurarea 234 comunismului. Mulți legionari au îngroșat rândurile partidului comunist, după zicala "pătlăgeaua verde, când se coace, devine roșie" (legionarii purtau uniforme verzi). Filonul naționalist și reacționar a fost reînviat în perioada ceaușistă, în care, deși oficial de stânga, guvernarea despotică a dictatorului român a avut puternice trăsături de extremă dreaptă: șovinism, antisemitism, naționalism exaltat etc. Deși croatul Iosif Broz Tito a reușit, printr-o politică abilă, să înghețe pentru câteva decenii naționalismul
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
folosită ca o rangă de metal rece pentru demolarea unor edificii culturale ridicate cu trudă și inteligență. Pentru că în acest moment nu există în România o putere capabilă 296 să se opună noului vandalism, echivalent al demolării bisericilor în epoca ceaușistă, singura soluție pentru stoparea nesăbuinței și cinismului actual de partid și de stat este semnalarea acestor abuzuri organismelor internaționale ce au datoria să testeze sinceritatea guvernului în angajarea sa pe drumul valorilor europene. Acest lucru îl pot face intelectualii, dincolo de
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
ar fi trebuit însoțită de alte măsuri de politică economică în vederea activării acestei forțe de muncă... Soluții "Experiența comunistă" a însemnat un anumit efort de "resorbție" a sărăciei. Condițiile de viață ale românilor s-au deteriorat pe măsura eșecului "modelului ceaușist". "Tranziția postcomunistă" a fost însoțită de creșterea sărăciei și excluderii unora care nu au dus-o bine nici în trecut... Lor li s-au adăugat alți sărăciți, "perdanții tranziției". Concomitent a avut loc îmbogățirea masivă a altora 228. În 1998
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
campanii bine orchestrate), dar foarte puțini sînt cei care să înoate contra curentului (nici decidenții politici și nici măcar istoricii) și să condamne comunismul. O tempora, o mores! Și în România post-decembristă se vorbește și se scrie ad nauseam despre comunismul ceaușist și încă prea puțin despre comunismul dejist din perioada stalinistă și post-stalinistă. Cît privește fiabilitatea sondajelor de opinie, trebuie să facem două remarci: primo, răspunsurile pot fi (și chiar sînt de cele mai multe ori) induse de modul în care sînt formulate
Istoria civilizației britanice by ADRIAN NICOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
tradițiile culinare autohtone, precum și cultul unei austerități alimentare au simplificat gramatica meselor bucătăriei de înaltă clasă, care „a intrat în adormire“, ascunsă în amintirile și cărțile de bucate ale ultimilor boieri. Presa postdecembristă, avidă după informații referitoare la traiul nomenclaturii ceaușiste, a publicat în 1990 meniul servit la masa oficială dată de conducerea de partid și de stat în ziua de 23 august 1989. Gustările cuprindeau salată de vinete, castraveți cu urdă și mărar, rulouri de șuncă, drob de miel, crochete
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
fi un fel de D.O.C., Denumire de Origine Controlată). O asemenea pasăre trebuie crescută în condiții precise: hrană naturală, formată din cereale și produse lactate (fără chimicale și fără celebra făina din oase de pește care metamorfoza puii ceaușiști în minipescăruși), dar și din toate insectuțele și viermișorii găsibili în spațiile verzi, deschise, în care animalele din Bresse se pot mișca libere. Un pui de Bresse nu poate fi tăiat decât după patru luni de viață, iar sacrificarea nu
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
1982 au fost interzise importurile în România, ceea ce a sărăcit și mai mult consumul autohton de bandă desenată.844 Fascinația autorilor francezi față de România se manifestă chiar mai amplu după schimbarea de regim, distrugerea Bucureștiului ca urmare a megalomaniei paranoice ceaușiste impresionându-i pe occidentali, mulți dintre aceștia construind pe baza lui o pleiadă de lumi imaginare: Benoît Peeters (Les Cités Obscures în care apare țara Sodrovno-Volachie), Christian Lax (La fille aux Ibis), Felix Meynet (Tatiana K, un tip de James
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și vizite) și, în fine, transformarea elevilor în "capacități de producție", dovedită principala direcție, care presupunea practica în îndeplinirea unor planuri, modificând modelul sovietic și idealul său proletar stalinist din perioada dejistă, prin inserția ideologiei național-comuniste și a cultului personalității ceaușiste, care favoriza tipul inginerului proiectant, ins "intelectualizat, dar abrutizat ideologic până la robotizare".883 Strategiile majore de manipulare a personalității în direcția asimilării, a acceptării și a perpetuării comunismului ca normalitate biologico-socială au fost, deci, disciplinarea (frica controlată și obediența individuală
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
Istoria benzii desenate românești" și "Dicționarul benzii desenate din România", ambele datorate neobositului entuziast Dodo Niță, însă nu uită să sublinieze că banda desenată reprezintă o activitate oricum marginală în peisajul autohton, un fel de "tichie de mărgăritar" în perioada ceaușistă. Dodo Niță Europa benzilor desenate, coperta IV. O interpretare inabilă ar putea deduce cu ușurință din aceasta că banda desenată poate fi blamată pentru presupusa stare deplorabilă a literaturii "mari" românești. 812 Luminița Roșca, op. cit., p. 141. Pentru sistemul etatizat
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sau locali, colectivi sau individuali, anonimi sau cu nume sonore, reali sau inventați, eroii populari mărșăluiesc în cadență spre paradisul obligatoriu al mitologiei comuniste", patriotismul (dus până la sacrificiu) fiind o condiție absolut necesară a existenței naționale, care constituia esența socialismului ceaușist. Mai mult, istoria PCR a fost falsificată prin confecționarea de martiri și inventarea anacronică de "replici stângiste", istoria devenind o simplă "carte de vizită a comunismului", fără nicio regulă de verosimilitate faptică, plauzibilitate epică sau bun-simț, toate figurile exemplare fiind
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
crede în ceva mai presus de el, de a se devota unei cauze, este astfel satisfăcută, iar cântecul, metafora, afectivitatea și recuzita mitologică constituie "accesoriile menite să confere fundamentalismului patriotic hibridizat acea aură transcendentă aptă să stimuleze sacrificiul", căci "orfismul ceaușist e un cult modern de misterii politice, grefat pe vechi modele de gândire tribală": imaginarul mitic al modernității prometeice este populat de titani, eroi mitologici ai muncii și transformării naturii, și dușmani ai zeilor (împerecherea mitologiei naționaliste, autohtoniste, cu cea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
a influențat într-o măsură uriașă masele prin fals istoric și minciună politică. ibidem, p. 286. Toate acestea dau seama de "suprasaturarea ideologică" în care istoria este întrebuințată ca argument protocronist al național-comunismului, iar patriotismul ca justificare a cultului personalității ceaușiste. ibid., p. 301. 906 Lucian Boia, Istorie și mit în conștiința românească, p. 77. "Dacă istoricii au reușit uneori să se salveze în zone mai puțin expuse sau punându-și în joc subtilitatea profesională, ansamblul populației a fost supus prin
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
disidenței: Ion Caraion, exilat în 1981 în Elveția, își afirmă opiniile violent anti-ceaușiste după exilare, opinii adunate în volumul Insectele tovarășului Hitler, publicat la München în 1982; Dorin Tudoran formulează în 1984, din interior, cea mai aspră critică a comunismului ceaușist în eseul Frig sau frică - despre condiția intelectualului român, difuzat întâi de "Europa liberă" și publicat apoi la Paris în revista "Ethos", în timp ce autorul se afla în țară. După chinuitoare hărțuieli ale Securității, interogatorii, greva foamei, memorii, Dorin Tudoran emigrează
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
I. Negoițescu, Emil Hurezeanu, Gh. Săsărman (toți trei, RFG), Ileana Vrancea (Israel); 1984: Dan Cristea (Grecia; din 1985 SUA), Leon Volovici (Israel), Mihail Nasta (Belgia); 1985: Dorin Tudoran (SUA, cel mai important caz de disidență și exil al ultimului deceniu ceaușist), Dumitru Radu Popa, Mircea Săndulescu, Nina Cassian, Andrei Brezianu (toți patru, SUA), Nicolae Balotă, Alexandru Papilian (ambii, Franța), Andrei Băleanu, Ion Constantinescu (aceștia doi, RFG), Victor Ivanovici (Grecia); 1986: Norman Manea (RFG; din 1988 SUA), Lucian Raicu, Maria Mailat (Franța
Cronologia exilului literar postbelic (II) by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8355_a_9680]
-
fi "xenofobismul francez", "suficiența culturală", "penibila autarhie spirituală" a hexagonului. Însingurat, de bună seamă vulnerat prin neputința realizării visului său de glorie transnațional, se lamentează astfel oaspetelui său dintr-o îndepărtată provincie, în termeni ce n-ar fi displăcut regimului ceaușist, tot mai atras de naționalism, dacă ultimul Baconsky ar mai fi fost dispus a-l sluji: "Și Ionescu și Cioran și Beckett sunt de fapt niște tolerați, niște meteci, cum le zice Sartre, care s-a năpustit recent asupra lor
Printre amintiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8354_a_9679]
-
nu numai aici, ci și în bună parte dintre studiile reunite în Simptomele actualității literare. Un eseu cum e Declinul postdecembrist al poeziei, ne-o arată cu asupra de măsură. Pornind de la tirajele și gloria cărților de poezie ale epocii ceaușiste, Ion Simuț conduce demonstrația înspre o concluzie mai degrabă sumbră. Dar nu sunt oare, acele statistici, tocmai un semn de anomalie sociologică ? Să presupunem că nu am dreptate. Atunci de ce în topul celor zece poeți preferați de autorul Simptomelor, primele
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
bombăne. Dacă îl prindeai în toane bune, îți ținea și-o teorie despre precizie și punctualitate. Așa proceda și bunicu’ Vitalian pe vremuri, nu suporta să vii la altă oră, îl apucau pandaliile. Apărea noaptea în ușă, cu pijamaua lui ceaușistă, bicoloră, dungată, în care mai încăpeau vreo doi și mă ținea în prag, nu mă lăsa să intru. Nu-mi păsa, îl ascultam beat și domol, ca un copil cuminte. În timp ce perora, îi studiam elasticul de la pantaloni: cu noduri groase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
altfel. Simțeam nevoia de puțină liniște, care să aducă ordinea, dacă nu și disciplina. Un sfert de cadă de apă călduță, cu dopul la îndemână, era exact ce-mi trebuia. Moștenisem de la bunicu’ Vitalian un dop de-ăla mare, cauciucat, ceaușist. Trăgeai de lanțul lung, de-aluminiu, și zbura cada de sub tine. M-am relaxat. Nu mă pândea nici un pericol, situația se-afla sub control. Apa abia dacă-mi acoperea corpul; capul rămânea la înălțime, ca un periscop pe gâtul telescopic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să dureze o viață) și „pâslarii“ (niște papuci maro-cadrilați în formă de gheată, închiși cu capse negre de plastic; purta și bunicu’ Vitalian o pereche). Se pierduseră pe drum „sufertașele“ (întrebați-vă mătușile ce înseamnă) și „friganelele“ (o invenție culinară ceaușistă: felii groase de pâine înmuiate-n lapte și puse la prăjit); la fel, vinul „16 Țâțe“ (un Jidvei alb, cu opt țărănci dansând pe etichetă), jumările (să ne spună istoricii ce sunt) sau borșul de la subsoluri (turnat cu pâlnia-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
în grabă și, mai ales, în tăcere. Copilăria nu era o soluție. Doar un reper, ca nivelul apei dintr-un recipient. Un depozit neuronal de vidat, o marfă scoasă pe piața de desfacere a memoriei, ca peștele oceanic din conservele ceaușiste. Dacă nu erai atent, te trezeai cu toate amintirile alterate, degajând un miros insuportabil. „V-ați strâns troacele?“, s-a interesat Mihnea, controlând camera, apoi baia. „Haine? Laptop-uri?“, am verificat și eu. „Umbrela.“, ne-a anunțat Lupu, recuperând-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
grafic lucrase corect, pasta fusese aplicată uniform și, pe deasupra, xeroxul mai rău o întinsese. Citisem prin ziare despre metodele prin care „băieții“ îți deschideau corespondența. Se scana plicul ca la doctor, la raze X (cum o fi arătat un scanner ceaușist: ca un televizor mai mic, cu lămpi?), după care intra la presa cu aburi, unde un lucrător poștal îl comprima între două jeturi de aburi. De-acolo, anvelopa era preluată cu o pereche de mănuși, depusă pe-o masă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]