1,983 matches
-
Îndreptar pătimaș. Din 1992, când revista dobândește un caracter extrem de eclectic, reține atenția doar pagina culturală, unde Ion Dur continuă să publice studii despre Constantin Noica și școala de la Păltiniș, despre Emil Cioran ș.a. Numerele 2-4 din 1991 cuprind un Centenar Aron Cotruș și o convorbire realizată de Vasile Avram cu sora poetului, Silvia Boiu-Cotruș. În C. mai apar comentarii din actualitatea mondenă, numeroase pagini de literatură comercială, articole despre muzică și cinematografie, reclame, ilustrații. Alți colaboratori: Rodica Braga, Titu Popescu
CONTINENT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286394_a_287723]
-
Alexandru George, Ultimul itinerar, JL, 1990, 18; Dimisianu, Repere, 63-82; Negoițescu, Ist. lit., I, 190-192; Lovinescu, Sburătorul, I-VI, passim; Ierunca, Dimpotrivă, 150-156; Lovinescu, Unde scurte, V, 75-80; Dicț. esențial, 175-177; Manolescu, Lista, III, 36-46; Popa, Ist. lit., II, 1089-1090; Centenar Șerban Cioculescu, RL, 2002, 35 (semnează Nicolae Manolescu, C. Rogozanu, Gheorghe Grigurcu, Alex. Ștefănescu, Iordan Datcu, Barbu Cioculescu); Simion, Genurile, 46-55. E.S.
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Scrisori din Franța (10/1980), N. Cârlan aduce precizări legate de debutul lui N. Labiș, găzduit în numărul 8 din 1950 al revistei „Iașul nou”, cu poezia Fii dârz și luptă, semnată Nicolae Fălticeni (10/1982). Numere speciale sunt închinate centenarelor nașterii scriitorilor Tudor Arghezi (5/1980) și Mihail Sadoveanu (10/1980). Alți colaboratori: Zaharia Sângeorzan, Dragoș Vicol, Mircea Radu Iacoban, Florin Mugur, Mircea Muthu, Radu Negru, Aurel Sasu, George Alboiu, Ana Blandiana, Gabriel Mardare, Petre Stoica, Stelian Dumistrăcel. Ediția specială
CONVORBIRI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
Montpellier, 1979; Textes littéraires roumains (în colaborare), Montpellier, 1979; Cunoaștere. Creativitate. Comunicare (în colaborare), Iași, 1981; Constructori ai romanului, București, 1982; Relații româno-polone (în colaborare), Iași, 1995; Actes. Journées de la francophonie (în colaborare), I-II, Iași, 1996-1998; O întâlnire astrală. Centenar Lucian Blaga - Ion Barbu (în colaborare), Iași, 1997; Studia antiqua et archaeologica, Iași, 1998; Auteurs européens du premier XX-e siècle (în colaborare), Bruxelles, 2002; Studii de slavistică (în colaborare), Iași, 2002; Limba și literatura română în spațiul etno-cultural daco-românesc și
CREŢU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286488_a_287817]
-
Repere bibliografice: I. Bratu, Un preot al deșteptării noastre. Andrei Bârseanu. Omul și opera, Sibiu, 1930; George Lăzărescu, Andrei Bârseanu, București, [1940]; Mihail Robea, Andrei Bârseanu folcloristul, LL, 1960, 261-276; Bârlea, Ist. folc., 297-298; Dicț. lit. 1900, 94-95; Adrian Fochi, Centenarul unui act fundamental de cultură: antologia de folclor transilvănean a lui J. U. Jarník și Andrei Bârseanu, REF, 1985, 152-155; Iordan Datcu, O carte a Blajului, T, 1985, 11; S. Fl. Marian și corespondenții săi, București, 1991, 82-84; Țepelea, Rememorări
BARSEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285657_a_286986]
-
România. Este distinsă în 1972 cu un Premiu al Uniunii Scriitorilor pentru traducerea în limba bengali a poeziilor lui Eminescu, iar în 1977 i se decernează, în semn de recunoaștere a serviciilor aduse culturii române, medalia comemorativă emisă cu prilejul centenarului independenței de stat a României. B. este autoarea unor manuale și dicționare de limbă bengali și a mai multor volume de traduceri în limba română din folclorul și literatura bengaleză. În cadrul ediției operelor lui M. Eminescu (vol. XIV, 1985), a
BHOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285717_a_287046]
-
156-160; Gala Galaction, Chipuri și popasuri, îngr. și pref. Teodor Vârgolici, București, 1969, 107-110; Iorga, Oameni, III, 436-437; I. Crăciun, Doi bibliografi români. Ioan Bianu și Al. Sadi-Ionescu, Cluj, 1937; Macrea, Contribuții, 156-161; Biblioteca Academiei R. S. România. 1867-1967. Cartea centenarului, București, 1968, passim; Mircea Iosa, „Notele politice” ale lui Ioan Bianu și însemnătatea lor, STD, 1972, 1; Theodorescu, Ist. bibl., 73-99; Brateș, Oameni, 105-118; Bârlea, Ist. folc., 377-379; Scrisori către Ioan Bianu, I-V, îngr. și pref. Marieta Croicu și
BIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285718_a_287047]
-
Primii donatori ai Bibliotecii Academiei Române, SCD, 1965, 3; Șerban Cioculescu, Biblioteca Academiei la o sută de ani, SCD, 1967, 2-3; Ioan Lupu, Biblioteca Academiei, bibliotecă națională deținătoare a fondului românesc de publicații, SCD, 1967, 2-3; Biblioteca Academiei R.S.R. 1867-1967. Cartea centenarului, București, 1968; Gabriel Ștrempel, Biblioteca Academiei Române în viața lui Ioan Bianu, „Memoriile Secției de științe filologice, literatură și arte”, t. VII, 1985. D.N.R.
BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285727_a_287056]
-
au constituit în anii ’80, la Madrid, Fundația Culturală Română, sub auspiciile căreia a prefațat, prin studiul capital Un poet al nedeterminării, o ediție a poeziilor lui Mihai Eminescu, ilustrată de G. Tomaziu. Studiile consacrate poetului în 1989, cu ocazia centenarului morții acestuia, precum cel intitulat Gândirea politică a lui Mihai Eminescu, în care C. a polemizat cu afirmațiile emise de Ion Negoițescu, și nu numai, la postul de radio BBC, au meritul de a restitui o perspectivă critică și istorico-literară
CIORANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286269_a_287598]
-
i se promise sigur că-ndată după începutul campaniei socrul împăratului, regele maghiar Bela III, va trimite pre la Vidin ajutorul de trupe ce i se ceruse. Pentru întreținerea unei oștiri atât de suficiente Isaac Angelos luă din vistierie l5 centenare de aur și preste 60 centenare de argint, purtă de grijă să se strângă tot soiul de unelte de război și de ale bucatelor și astfel, bine armat și c-o resignată hotărâre, porni în cele dintâi zile ale lui
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
după începutul campaniei socrul împăratului, regele maghiar Bela III, va trimite pre la Vidin ajutorul de trupe ce i se ceruse. Pentru întreținerea unei oștiri atât de suficiente Isaac Angelos luă din vistierie l5 centenare de aur și preste 60 centenare de argint, purtă de grijă să se strângă tot soiul de unelte de război și de ale bucatelor și astfel, bine armat și c-o resignată hotărâre, porni în cele dintâi zile ale lui martie în anul 1193 din capitala
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în intenția mea, cu acest mini catalog al celor cinci balauri, să vă las impresia unei demonologii abstracte și prea simplificatoare. Realitatea bruiază cu îndîrjire planurile. Trăim alături de acești monștri și împreună cu ei. Și-mi vine în minte un exemplu: centenarul generalului de Gaulle cade în 1990. Toate eforturile sale ar fi putut fi reduse la lupta permanentă dintre suflet și tehnică, dintre imuabil și pipăibil, luptă în care polul mobil și mecanic joacă rolul negativ. Maniera sa de a percepe
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
din Anglia: 70%. În toate țările lumii, ritualurile supraviețuiesc dogmelor, și partizanii incinerării, în țările catolice, abia pot să se facă auziți. Prima incinerare practicată în Franța s-a petrecut într-un context de fervoare raționalistă și anticlericală, cel al centenarului Revoluției franceze, pe Cîmpul lui Marte, după expoziția universală din 1889. Dacă există obiceiul ca trupurile noastre moarte de atei să fie așezate într-un sicriu și acesta în pămînt, în loc să fie transformate în cenușă, aceasta se întîmplă pentru că cele
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
Axente Banciu, Primele cărămizi la temelia Academiei Române, Brașov, 1936; 90 de ani de viață academică în țara noastră, București, 1956; Dan Berindei, Societatea Academică Română (1867-1918), STD, 1966, 6; Académie Roumaine. 1866-1966. Bref histoire, București, 1966; Biblioteca Academiei. 1867-1967. Cartea centenarului, București, 1968; Dan Berindei, în Cultura națională română modernă, București, 1986, 183-325; Ștefan Pascu, Istoricul Academiei Române. 125 de ani de la înființare. 1866-1991, București, 1991; Dorina N. Rusu, Istoria Academiei Române în date (1866-1996), București, 1997; Dorina N. Rusu, Membrii Academiei Române. 1866-2003
ACADEMIA ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285146_a_286475]
-
i se alătură Constanța Chiralievskaia, care transpune în foileton romanul lui V. D. Waschirov - De ce se prăbușesc imperiile. Numărul 5/1913 găzduiește necrologul Aurel Vlaicu, iar numărul 26-27/1915 comemorează 25 de ani de la moartea lui V. Alecsandri. Aniversări consemnate: centenarul nașterii lui C. A. Rosetti și 50 de ani de teatru ai maestrului Constantin Nottara. În numărul 25/1915, D. Teleor alcătuiește o scurtă istorie a Societății Scriitorilor Români, N. D. Cocea anunță constituirea Asociației Generale a Presei Române. D.B.
ACTUALITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285170_a_286499]
-
CL, 1884, 4; Morunul, CL, 1885, 6; Note zilnice, LAR, 1899, 8-11. Repere bibliografice: I. Carcalechi și Il. Ch. [Ilarie Chendi], Iancu Alecsandri, fratele poetului, LU, 1905, 11; Il. Chendi, Iancu Alecsandri. Fratele poetului, VLT, 1906, 43; Sever Zotta, La centenarul lui Vasile Alecsandri, Iași, 1921, 24, 26-27, 32-36, 73-84; G. Bogdan-Duică, Ioan Alecsandri, „Națiunea”, 1927, 16-19; R. V. Bossy, Agenția diplomatică a României la Paris, București, 1931, passim; O. Boitoș, Două scrisori ale lui Ion Alecsandri, CL, 1931, iulie-august; Perpessicius
ALECSANDRI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285235_a_286564]
-
E. Lovinescu (1/1974), G. Călinescu (2/1974), N. Iorga, Al. Macedonski, Tudor Arghezi, Camil Petrescu, Ion Barbu, Șerban Cioculescu, Pavel Dan, Liviu Rebreanu. Numărul 1/1977 îi este consacrat lui Eminescu, la fel și numărul 1/1989 (cu ocazia centenarului) și numărul 1/1991, extrem de spectaculos, în care celor douăzeci și patru de inedite propriu-zise le sunt atașate șaisprezece poeme imprimate ca inedite între 1989 și 1990 ocazional, în periodice, precum și douăsprezece reconstituiri și autonomizări, dintre care cinci inedite ca atare, într-
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
și 1990 ocazional, în periodice, precum și douăsprezece reconstituiri și autonomizări, dintre care cinci inedite ca atare, într-un grupaj gândit de Petru Creția. Numărul 4/1980 îi este închinat lui Mihail Sadoveanu, iar tema numărului 1/1986 se centrează pe centenarul Mihail Sorbul. Numărul 2/1990 cuprinde șaizeci de pagini despre avangardism - corespondență de Tristan Tzara, evocări ale lui Tzara și Urmuz făcute de Sașa Pană și Ștefan Roll, corespondență Ilarie Voronca - F. Aderca și un portret B. Fundoianu. Numărul 1-4
MANUSCRIPTUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287999_a_289328]
-
să fie familiară publicului căruia i s-a adresat, motivele și temele folclorice selectate. Este și autorul unor piese de teatru - Sperietoarea veselă (1947), Sfânta Jane (1949) - reprezentate, dar needitate în volum. A scris și câteva scenarii de film documentar: Centenarul Teatrului Național „I.L. Caragiale” (1952), Bogății ascunse (1953), Cantemiriștii (1958). Împreună cu Paul B. Marian a îngrijit o ediție revizuită și amplificată a dicționarului Citate și locuțiuni străine al tatălui lor, Barbu Marian. După modelul acestuia, realizează - prin selecție și traduceri
MARIAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288019_a_289348]
-
Timișoara, 1965; Începuturile gândirii estetice în gândirea românească, București, 1968; Cornul de la Orăștie, Hunedoara, 1968; Geneza ideilor estetice în cultura românească (secolele XVI-XIX), Timișoara, 1972; Cultura și cărturarii bănățeni în deceniile Independenței, Timișoara, 1977; Curs de estetică generală, Timișoara, 1978; Centenar Eminescu. 1889-1989, București, 1989; Mihail Sorbul (în colaborare cu Doina Iliescu), Timișoara, 1998; Pagini din istoria esteticii românești, Timișoara, 1998; Poetul Aron Cotruș. Întregiri pentru viață și operă, Timișoara, 1999; Portrete Mihai Eminescu, Timișoara, 1999; O istorie deschisă a presei
ILIESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287517_a_288846]
-
semnează Gh. Tomescu (Sărbătorirea d-lui N. Iorga, 2/1931), T. Păunescu-Ulmu (Poezia lui Eminescu, 6/1931), C.S. Nicolăescu-Plopșor (Un monument scitic, Suhastru, Dolj, 3/1932), Radu Rosetti (Câteva amintiri despre regele Ferdinand, 1-3/1934). Numărul 1-3/1934 este închinat centenarului Colegiului Național „Carol I”, între colaboratori figurând D. Gusti, Gh. Țițeica ș.a. Numărul 1-2/1939 este dedicat semicentenarului morții lui Mihai Eminescu, numărul 7/1940, centenarului nașterii lui Titu Maiorescu. După cel de-al doilea război mondial, publicația reflectă schimbările
ION MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287575_a_288904]
-
Radu Rosetti (Câteva amintiri despre regele Ferdinand, 1-3/1934). Numărul 1-3/1934 este închinat centenarului Colegiului Național „Carol I”, între colaboratori figurând D. Gusti, Gh. Țițeica ș.a. Numărul 1-2/1939 este dedicat semicentenarului morții lui Mihai Eminescu, numărul 7/1940, centenarului nașterii lui Titu Maiorescu. După cel de-al doilea război mondial, publicația reflectă schimbările produse în învățământ, Ștefan Voitec îndemnând acum tineretul la muncă intelectuală, la pregătire temeinică. Semnează articole C.D. Papastate (Paul Valéry, 1/1945), I.D. Lăudat (N. Bălcescu
ION MAIORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287575_a_288904]
-
București, 1951; Datoria artei, îngr. și pref. Savin Bratu, București, 1962; Scrieri, îngr. Florica Neagoe, București, 1964; Arta revoluționară, îngr. și introd. Victor Vișinescu, București, 1972. Repere bibliografice: Ibrăileanu, Opere, II, 345-347, V, 544-548, X, 293-295; Piru, Varia, I, 256-258; Centenar Raicu Ionescu-Rion (1872-1895), București, 1973; Dicț. lit. 1900, 453-454; Dicț. scriit. rom., II, 606-608. F.F.
IONESCU-RION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287594_a_288923]
-
Junimea literară”, „La cultura nel mondo”, „La Sicilia del popolo”, „Meridiano di Romă”, „Moldova literară”, „Rassegna storica del Risorgimento”, „Richerche di filologia romena”, „Revista scriitorilor români”, „Română”, „Tribuna” ș.a. După debutul editorial din 1934, cu studiul de istorie literară La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), I. se consacră folcloristicii, devenind unul dintre teoreticienii domeniului. Cercetările premergătoare susținerii tezei de doctorat și teza însăși se opresc asupra folclorului istroroman. Din acest spațiu etnic culege și publică interesante florilegii (Așa cântat! Cântece populare istroromane
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]
-
la lupta, ci că închinare în fața voinței divine, după un energic frământ de apărare”. În Umanesimo romeno (1967) I. se arătă din nou preocupat de circumscrierea coordonatelor spiritualității naționale, încercând o proiectare în perspectiva largă a culturii europene. SCRIERI: La centenarul Al. Odobescu (1834-1934), Suceava, 1934; Cântece populare istroromane, Cernăuți, 1936; Caracterul poeziei populare, Cernăuți, 1937; Critică criticii românești, Cernăuți, 1937; Poezia autentic populară, Iași, 1938; Ionel Teodoreanu, Cernăuți, 1939; Sensul folcloric în poezia lui Eminescu, Cernăuți, 1940; Energie și vitalitate
IROAIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287620_a_288949]