249,666 matches
-
p. 81). Nici poetul teribil al anilor ’80, Mircea Dinescu nu scapă de biciul ironiei lui Constantin Țoiu. Prozatorul își amintește o întîmplare aproape neverosimilă petrecută în biroul lui D.R. Popescu de la Uniunea Scriitorilor în anul (N.B!) 1988, în centrul căreia se află cunoscutul disident. În birou se aflau D.R.P., Țoiu și nea Victor, „reprezentantul securității, un om potolit”. În încăpere năvălește Dinescu. Voia să plece la Londra. Cum treaba cu Londra era destul de încurcată la vremea respectivă (repet anul
Caietele lui Țoiu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13233_a_14558]
-
se face, că dintr-un institut de talie europeană, plin de succes și susținut financiar pe măsura strădaniei, deci susținut cu prisosință, investit cu puterea de a-și decide singur viața științifică, publicațiile, relațiile, colaborările, întrunirile, a rezultat un jalnic centru de cercetare înghițit de capii unui institut al Academiei, Institutul de Arheologie din București, pe care îi vom numi și pe ei, pentru a intra într-o relație de cunoaștere, Alexandru Vulpe, Alexandru Suceveanu (directori, profesori) și care și-au
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
conduc, este de arheologie și nu unul interdisciplinar. Vor fi curând împroprietăriți cu ordinatoare noi, cu mașină, cu bibliotecă, cu fond de carte. Și dat fiind că variațiunea e meșteșugită, tema distrugerii se arată bine ascunsă sub comicăria unui sărac centru de tracologie, o secție într-un alt institut formată din 5-6 posturi de arheologi, care se vor sau nu tracologi, o întoarcere ab initio. O țară care nu poate ieși din tema cu variațiuni, care nu exersează contrapunctul și nu
Tema distrugerii (cu variațiuni) by Saviana Diamandi () [Corola-journal/Journalistic/13231_a_14556]
-
îți trebuie cel puțin trei luni); * am văzut „La Joconde” câteva secunde, în trecere, înaintând prin muzeu într-o coadă de sute de persoane și printre răcnetele gardienilor: „Passez, s’îl vous plait!”, „Pas des photos!”; * la Atelierul Brâncuși, de lângă Centrul Pompidou, nu este specificat niciunde originea sculptorului; * pe panoul de la intrarea în Cimitirul Père Lachaise, unde sunt enumerate toate celebritățile îngropate acolo, de la Abelard și Héloïse până la Merleau-Ponty, numele lui Enesco și al Bibeștilor nu apar; de altfel, nici al
Parisul by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13243_a_14568]
-
Politica”, „România Mare”, „Republica” sau, culmea!, „Democrația” (aceasta din urmă o efemerită girată de același Eugen Florescu, astăzi senator, și el, de „România Mare”) n-are rost să mai scriu. Nu țin minte, însă, ca în vreuna din ocazii vreun „centru de monitorizare” să-mi fi întins mâna. Nu vreau să afirm prin asta c-aș fi fost dizident (n-am fost!) sau că articolele scrise de mine au cine știe ce valoare. Probabil că n-au. Vreau doar să spun că în
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
cu întrebarea insidioasă: „Dar dacă știu?” Într-adevăr: dar dacă acești domni știu la perfecție să apese clapele a ceva ce noi credem că e pian, dar în realitate e o mașinărie infernală?! Înțeleg obligația unor organizații cum e și „Centrul de Monitorizare și Combatere a Antisemitismului în România” (MCA Romania) de-a face, periodic, rapoarte pentru cei care-i finanțează. Nimic rău în asta. Înțeleg de asemenea că sponsorii așteaptă rezultate. În cazul de față, liste cu nume și întâmplări
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
cât de cât civilizate. Ba, din când în când, ororile din care și-a făcut scut și paloș sunt valorizate pozitiv de instituții a căror misiune ar trebui să fie tocmai denunțarea comportamentului vadimian. Astfel, o organizație ce-și spune «Centrul pentru Monitorizarea și Combaterea Antisemitismului în România» îl descrie, în raportul ei pe anul 2002, pe Vadim Tudor drept «un intelectual foarte elocvent, care nu scapă nici un prilej pentru a-și demonstra vasta capacitate intelectuală»”. Încerc să ghicesc de ce domnii
Monitorizare sau defăimare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13275_a_14600]
-
mai rău? - Ar trebui să ne oprim asupra relației dintre norme și valori, pe de o parte, și contranorme și contravalori, pe de altă parte. Între acești doi poli, se află un continuum de fenomene. Un „coridor de devianță” dinspre centrul puterilor normative înspre margine. Pe acest coridor se petrec o mulțime de fenomene interesante. Pentru că, atunci cînd te afli într-un interval de ceea ce eu numesc „sunete liminale”, eul tău e prins într-un fel de structură dublă, pe care
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
devine astfel autor. Respectarea literei e însoțită prin rescriere de o torsionare completă a spiritului textului datorită diferenței timpului istoric scurs invariabil între cele două acte scripturale. Catalogul nu este câtuși de puțin „o entitate închisă”, ci un extraordinar (total?) „centru de nenumărate relații”. Catalogul e o carte alcătuită din cărți deja existente. Mai mult decât oricare altă carte, catalogul e inepuizabil prin preluarea automată a câmpului de posibile relații ale fiecărei scrieri pe care o menționează între aceleași coperte. Așadar
Creatorul în oglinda lui Borges by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13289_a_14614]
-
Cronicar La sfîrșit de anu Caietele botoșănene Hyperion consacră numărul 4 aniversării dnei Monica Lovinescu. Cîteva superbe fotografii, de la toate vîrstele, ilustrează coperta; în centru, firește, dna Monica Lovinescu între microfoanele „Europei libere”. Semnează Gellu Dorian, Daniel Corbu (care i-a luat dnei Lovinescu un interviu în septembrie 1993, cu ocazia vizitei la mănăstirile din Neamț), Adrian Alui Gheorghe (care reproduce și un fragment din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
Cristian Teodorescu Jurnaliștii independenți din Timișoara au făcut un marș de solidaritate cu un coleg de-al lor, Ino Ardelean, care a fost bătut mafiotic pe stradă, în centrul orașului. Cu acest prilej, participanții au protestat împotriva reprezentanților locali ai PSD care recurg la amenințări și la alte încercări de intimidare împotriva ziariștilor care le investighează afacerile dubioase. Cum a reacționat PSD-ul timișorean după acest marș ? A dat
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13314_a_14639]
-
dintre baronii locali se mulțumeau cu amenințări, de cîteva luni încoace au trecut la fapte. Nu se poate demonstra nimic deocamndată împotriva lor. Carmen Cosman, corespondenta din Petroșani a ziarului România liberă a încasat o bătaie soră cu moartea, în centrul orașului, în plină zi, în luna septembrie. Poliția n-a dat nici pînă azi de urma bătăușilor. Aceștia au atacat-o fără să-i spună nimic, pur și simplu au doborât-o la pămînt și au lovit-o cu picioarele
“Despre cărți, numai de bine” cu N.C. Munteanu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13314_a_14639]
-
vreme deasupra orașului nostru/ plutește o duhoare pestilențială// greu se descompune duhul tiranului!” (Banală). Așadar „desuetudinea”, „demodarea”, „perimarea” pe care le cultivă cu un zîmbet subțire nu-l împiedică pe Petre Stoica a ținti cu mînă fermă și ochiul ager centrul corupției în curs, „multilateral dezvoltate”, centru pe care cu toții îl vedem, dar pe care surprinzător de mulți dintre noi afectează a nu-l vedea: „duhul tiranului” ce nu s-a descompus încă.
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
duhoare pestilențială// greu se descompune duhul tiranului!” (Banală). Așadar „desuetudinea”, „demodarea”, „perimarea” pe care le cultivă cu un zîmbet subțire nu-l împiedică pe Petre Stoica a ținti cu mînă fermă și ochiul ager centrul corupției în curs, „multilateral dezvoltate”, centru pe care cu toții îl vedem, dar pe care surprinzător de mulți dintre noi afectează a nu-l vedea: „duhul tiranului” ce nu s-a descompus încă.
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
unde se aduce în discuție, pe muzică, problema spinoasă a prețului Lansarile se fac, la Gaudeamus, în spațiul central, în sala de conferințe și, poate cel mai bine, în Sala de marmură, perfect izolată fonic, dar fără vad. Lansările din centru și din cam dosnica sală de conferințe sînt copios bruiate de diverse muzici. De ce o lansare la Genocidul comunist (Albatros), unde au participat la un talk show improvizat, extrem de pasionant, domnii Boldur-Lățescu, Filip Iorga, C-tin Ticu Dumitrescu și Neagu
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
bogăție din „O mie și una de nopți”. Dar e sigur că măcar întreținerea și hrana pe-un an de zile a căminelor de bătrâni se evaporă pe diurnele grase ale sepepiștilor și-ale inevitabilelor sugative ce roiesc în jurul oricărui centru de putere. Că banii irosiți doar pentru a ne arăta ce frumos și deștept prezident avem ar putea să meargă în sănătate sau în cultură nu pare să frământe pe nimeni. Important e ca „Șeful” să fie fericit, indiferent dacă
Concorde la Cotrocensk by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13334_a_14659]
-
emigranți (în contrast cu situația de la Paris). Cîțiva din cei mai apropiați au fost un afro-american (Charles Long), cîțiva evrei (Edward Levi, Jonathan Smith, Saul Bellow etc.), un episcop japonez (Joseph Kitagawa), romano-catolici și protestanți (din toate confesiunile). A locuit în apropierea „Centrului Studenților Catolici” și biroul său era în „Meadville Theological School”, o instituție unitariană. El a obținut cetățenia americană, chiar dacă asta a fost mai mult de conveniență, ca să-și înlesnească ieșirile în lume. Aprilie 2003
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
Ungaria, este un profund cunoscător al problematicii româno-maghiare, pe care o abordează sub diferite aspecte. Reconstruirea podurilor (Épülö hidak) a apărut la Editura Pont din Budapesta în 2002 și, în același an, la Editura Pontfix din Sfântu Gheorghe, cu concursul Centrului Cultural al Republicii Ungare din București și în tălmăcirea d-nei Anamaria Pop, excelentă și productivă traducătoare din și în maghiară. Însemnările de față nu se vor însă o recenzie a cărții, ci mai curând relevarea câtorva opinii pe care ea
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
se va înfăptui cu ușurință.” Nu se crede nici acum, adăugăm iarăși noi. E o cale de durată și mi se pare semnificativă o opinie exprimată, printre multe altele importante, cu ocazia unei întâlniri dintre intelectuali români și maghiari, la Centrul Cultural Român din Budapesta, pe vremea directoratului d-nei Anamaria Pop. „Chiar dacă politicienii maghiari nu stau de vorbă cu mine - zicea atunci sociologul Hankiss Elemér - i-aș sfătui să conceapă programe educaționale, culturale care, în timp - în douăzeci de ani, să
Un test de neocolit by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/13335_a_14660]
-
ridice bariera.” Hehe, bună glumă! Cum să oprească trenul ca să dea mecanicul jos bariera?! Cine-a mai pomenit așa ceva, pînă și-n România? Ajungem. Văd Pescărușul (în maghiară e Sirály). Adorm, la 4 dimineața. Se face marți. Discuție cu directorul Centrului Cultural, de care ține teatrul. E artist plastic, merge foarte des în Spania; în nord, mai precis. Vorbim despre obiceiul spaniolilor de a traduce numele străine: Julio Verne. Teatrul se cheamă Tomcsa Sándor. Există de patru stagiuni, totuși UNITER-ul
Drumurile noastre toate... by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13387_a_14712]
-
Era o experiență tinerească ce a atras pe mulți dintre studenții de la Litere și Filozofie (la Drăguș au participat în jur de 90): sociologia era materie obligatorie pentru aceștia, așa că la un moment dat fiecare făcea cunoștință cu profesorul Gusti. Centrul de interes al discuțiilor purtate de Zoltán Rostás cu Ernest Bernea (oarecum boicotat și pentru desprinderea de Gusti și fondarea revistei Rînduiala, și pentru aplecarea sa către legionarism), Marcela Focșa (regăsită în mod miraculos, în aceeași casă, la peste 90
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
a unui sat, vorbește despre o experiență personală de cercetare. Inedită prin formulă, cartea s-a născut din impulsul subiectiv de a uita de vechile canoane ale studiului etnologic de teren, în favoarea notației libere. Autoarea, Narcisa Alexandra Știucă, cercetător la Centrul Național de Conservare a Culturii Populare, sosește, în vara anului 2000, la Fundătura, un sat de pe valea Zeletinului, pierdut printre colinele județului Bacău. Descoperă aici cîțiva oameni interesanți și le ascultă poveștile. Transcrie, cu destulă fidelitate, ceea ce banda magnetică înregistrase
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
carte care povestește totul: cum a făcut Dumnezeu lumea, cum a înecat-o în potop, cum autorul ei s-a înrolat voluntar în armată și a ajuns pînă în Caucaz, cum s-a căsătorit apoi și cum a ajuns în centrul de reeducare de la Pitești, cum, în plin comunism, a înființat un muzeu particular pe care l-a deschis publicului larg. Apoi poezii, o istorie a satului, o istorie a țiganilor robi. În fine, povești, snoave și o Mioriță interbelică a
Povestea altor copilării by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13378_a_14703]
-
a fi foarte transparentă în gestionarea banilor (puțini) de la buget și foarte perseverentă în atragerea unor fonduri suplimentare. Dialogul local-național și cel public-privat se numără, deja, printre prioritățile ministerului. Alte decizii supuse dezbaterii au fost cele privind Fondul Cultural și Centrul de Studii și Cercetări în Domeniul Culturii. Problema subvențiilor în cultură a animat discuția. Au existat intervenții "de principiu", privind transparența și neimplicarea ministerului în organizarea internă a instituțiilor de cultură, ca aceea a Speranței Rădulescu, de la M}R. Alte
Prioritățile culturii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12020_a_13345]
-
pe 19 februarie, a avut loc la Muzeul Guggenheim din Veneția vernisajul primei expoziții brâncușiene în Italia, dedicată operei sale fotografice și intitulată L'opera al bianco. Acest eveniment artistic de excepție, avându-le curătoare pe devotată Marielle Tabart de la Centrul Pompidou și pe Paola Molă, cea mai valoroasă specialista în Brâncuși din Italia, va continua până pe 22 mai 2005. În jurul mostrei brâncușiene de la Guggenheim, Institutul Român de Cultură și Cercetare Umanistica din Veneția și-a propus să organizeze o masă
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]