7,087 matches
-
Târgul Mărțișoarelor de la Muzeul Țăranului Român. Realizează mărțișoare din ceramică, afirmând că „Încercăm să arătăm că ceramica este frumoasă și merită susținută, în România ceramica a avut un moment de picaj și acum este în resuscitare”. Are un atelier de ceramică împreună cu colegele Cristina Ciobanu,Turcu Iuliana, Maria Militaru. Lucrează din gresie, porțelan, pastă ceramică, pe care le arde în cuptor la temperatură de 1150-1250 grade. Drept culori se folosesc oxizi și pigmenți. Mărțișoarele sunt sub formă de becuri, discuri de
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
duduiță!”, „Banii, viața sau nevasta!,” „Martie în casă,/ Puricii afară!”, „Vai, nu trebuia!”, „Sunt drăguță!,” „Ce faci mâine?” Adina Cioran (București), artist plastic și sculptor realizează bijuterii din argint, colecție inspirată din vegetație, modele „stone pack,” coliere, medalioane, broșe din ceramică pictată și imprimată, mărțișoare din ceramică reprezentând broșe, animăluțe, clopoței, ghiocei, lalele, trifoi. Thea Cristescu (București), specialist în decorațiuni interioare, are ca hobby confecționarea de mărțișoare. Expune cercei din pastă polimerică, pictați manual, flori textile cu pene, flori de hârtie
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
în casă,/ Puricii afară!”, „Vai, nu trebuia!”, „Sunt drăguță!,” „Ce faci mâine?” Adina Cioran (București), artist plastic și sculptor realizează bijuterii din argint, colecție inspirată din vegetație, modele „stone pack,” coliere, medalioane, broșe din ceramică pictată și imprimată, mărțișoare din ceramică reprezentând broșe, animăluțe, clopoței, ghiocei, lalele, trifoi. Thea Cristescu (București), specialist în decorațiuni interioare, are ca hobby confecționarea de mărțișoare. Expune cercei din pastă polimerică, pictați manual, flori textile cu pene, flori de hârtie realizate din pagini pictate, ace de
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
maci, ghiocei, ciupercuțe, balerine. Câmpeanu Andreea (București), artist plastic, confecționează și expune mărțișoare reprezentând oițe din lână naturală, de diverse culori, predominând mov și alb. Capul de oaie este făcut din lână, fața din coajă de fistic vopsit, piciorușele din ceramică. Mirea Mihaela (București), artist plastic, are ca domenii: mărțișoare, pictură pe pânză ce prezintă peisaje și natură statică. Participă pentru a doua oară la Târgul Mărțișoarelor de la Muzeul Țăranului Român. Realizează mărțișoare pictate pe piele în acril și tempera, reprezentând
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
fel de fir, bumbac, acril, mohair. Sunt simple sau au formă de buchet de trandafir. Cerceii sunt realizați în tehnica peyote, broderii din mărgeluțe. Natalia Radu (Florești-Prahova), artist plastic, absolvent al Facultății de Arte Decorative, secția Design, are atelier de ceramică, e la prima participare la Târgul de Mărțișoare. Expune ulcele în miniatură, modelate manual, folosind tehnica specifică vaselor de lut și mărțișoare verzi, constând într-o ulcică în care au fost cultivate fire de grâu, ținute la germinat o săptămână
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
i-au adus inovații: gravură în piatră scumpă cu portrete de doamne. Folosesc materiale reciclabile: fetru, dantelă, pastă ceramică (bănuți) pe care le lucrează în combinații proprii. De exemplu pe bucata de fetru se aplică dantela, în mijloc bănuțul din ceramică pe care sunt pictate chipuri umane, îngerași, păsări. Șnurul este material pufos, lucios din mătase sau lână, de culoare roșie, albă și neagră. Mărțișoarele au formă de gărgărițe din fetru pentru copii de grădiniță, bănuți, deoarece primul mărțișor a fost
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
realizează pictură religioasă, pictură naivă, icoane pe sticlă, buchete de flori din pănuși de porumb, obiecte din fetru, linguri, flori. Pentru a da o utilitate de durată mai mare unui obiect oferit cuiva de 1 Martie creează mărțișoare permanente pe ceramică cu imagini și broșe din fetru. Pictura naivă realizată de dumneaei oferă în miniatură imaginea satului românesc și a naturii înconjurătoare, cuprinzând un spațiu vast, plin de viață, vesel și luminos. Casele au grădină cu flori, pomul vieții, fântână, căruță
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
pictate și pe căușe de lemn. Bunescu Viorica (Pitești), absolventă a Școlii Generale de Arte Plastice și a Școlii Populare de Artă, Secția Pictură, clasa profesorilor: Florica Steriade, Ion Braneamțu, Szitar Iosif, creează o diversitate de mărțișoare lucrate pe etamină, ceramică sau din flori naturale. Pe mărțișoarele cusute de dumneaei pot fi admirate: flori, buburuze, cocoșei de Horezu, puișori, motive naționale lucrate în cruciulițe, musculițe și flori din zona Alimpești, județul Gorj, motive naționale preluate de pe costume populare din zona Horezu
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
se pretează la obiecte vestimentare. De asemenea creează din porțelan produse unicat sub formă de căsuțe, bufnițe, fluturași, pisicuțe, buburuze, copăcei, crenguțe și câmpuri înflorite, toate în culori vii. Tărcatu Veronica (Brașov), studentă la Arhitectură în București, expune mărțișoare din ceramică pictată, pe fond alb, realizate după procedeul ceramicii din pastă turnată, reușind să îmbine tradiționalul cu modernul. Mărțișoarele sunt în formă de lacrimă și inimioară, iar pictura are ca modele: arbori, ghivece cu flori, prăjiturele, păsări, peisaje, colivii cu sau
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
din porțelan produse unicat sub formă de căsuțe, bufnițe, fluturași, pisicuțe, buburuze, copăcei, crenguțe și câmpuri înflorite, toate în culori vii. Tărcatu Veronica (Brașov), studentă la Arhitectură în București, expune mărțișoare din ceramică pictată, pe fond alb, realizate după procedeul ceramicii din pastă turnată, reușind să îmbine tradiționalul cu modernul. Mărțișoarele sunt în formă de lacrimă și inimioară, iar pictura are ca modele: arbori, ghivece cu flori, prăjiturele, păsări, peisaje, colivii cu sau fără păsări, flori și copaci stilizați. Cromatica este
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
și copaci stilizați. Cromatica este pastelată, de bază fiind verdele (green-lime „lămâia verde”) care sugerează primăvara. Boeriu Andreea (Brașov), programator informatician contabilitate, artist plastic, face bijuterii, săpunuri naturale, torturi fantezii, rochii unicat. Bijuteriile sunt din sârmă placată cu argint și ceramică pe care sunt pictate floricele de primăvară și modele abstracte. Mărțișoarele sunt în formă de cheia sol, pisicuțe, melci, libelule, fluturași, flori, copăcei etc. pe care sunt aplicate pietre semiprețioase. Târgul de Mărțișoare de la Muzeul Țăranului Român s-a dovedit
TÂRGUL MĂRŢIŞOARELOR de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353530_a_354859]
-
o expoziție documentară în care există piese de civilizație din perioada geto-dacică până în Evul Mediu. Cei dornici pot găsi aici un fond documentar foarte bogat alcătuit din aproximativ 6000 de unelte, arme, podoabe, monede, peste 100 000 de obiecte de ceramică și obiecte de etnografie. O vizită în satul Butuceni ne-a ajutat să cunoaștem forme tradiționale de viață, prelungite într-un prezent sincer și original. Străzile sunt neasfaltate, casele au garduri masive de piatră, ce ne amintesc de localități din
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
a spus cu ce mâncăruri trebuie asociate vinurile albe și cele roșii. Vinul ne-a fost servit cu nuci și prăjituri. Orașul subteran Cricova întrunește calitățile unei crame cu acelea ale unui muzeu de artă, arheologie și etnografie. Vase de ceramică și de lemn ce contribuiau la pregătirea și păstrarea vinului, sculpturi în lemn și vitralii prezintă imagini inspirate din mitologie sau din viața cultivatorilor de viță-de-vie. Am plecat mulțumiți și încântați că am putut vizita această oază de muncă, de
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
luând drumul Cetății de Argint. O poartă masivă din lemn greu sculpat în cruce, ne surâde invitându-ne s-o deschidem. Gazdele nași-Vișan: avocatul creștin Constantin-cumpănit în ale Dreptului, model de boier vechi cu carte, un împătimit al artei vechi, ceramică ori țesătură, doamna doctor Florina-Dănuța, o gospodină de excepție, din viță de preot și profesori, harnică precum furnica și fiica Alexandra-Doctor în Arhitectură-cadru universitar, plăpândă ca o floare, dar aprigă ca un arțar, ne-au răsfățat în Conacul lor argeșean
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
de excepție, din viță de preot și profesori, harnică precum furnica și fiica Alexandra-Doctor în Arhitectură-cadru universitar, plăpândă ca o floare, dar aprigă ca un arțar, ne-au răsfățat în Conacul lor argeșean doldora de artă veche: țesături-tapițerii celebre, faimoasa ceramică dacă de Hurezi, Marginea-Cucuteni și, mai ales, cărți alese. Conacul este ruda modernă a Casei memoriale a Cioculeștilor,-familie de preoți și boieri, cu care împarte și curtea, o adevărată colecție de flori și plante ornamentale ce îmbină perfect bunul
MUNŢII FĂGĂRAŞ – VERSANTUL SUDIC: SUFERINŢĂ – JERTFĂ – MIRACOL DIVIN de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354548_a_355877]
-
în Latium prin intermediul etruscilor sau cartaginezilor. Limbile mediteraneene sunt foarte vag cunoscute cu excepția limbii grecești și a unor limbi semitice (TILR, I, 1965, p. 38). După părerea noastră comparația cu ebraicul rum „înălțime, ridicătură“este elocventă: „Aici s-a descoperit ceramica din secolul II e.n. Pe un vas întâlnim de două ori scris cu cerneală neagră cuvântul rwm, ceea ce poate însemna fie „Roma“, fie „înălțime, ridicătură“ (Amusin, Manuscrisele de la Marea Moartă, B., 1961, p. 59). Într-adevăr, dacă privim harta Italiei
ROMA, LATIUM – DOUA ETIMOLOGII. de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347060_a_348389]
-
pat-canapea acoperit cu cearșafuri și așternuturi tradiționale, perne cu fețe țesute în război, cu motive geometrice, în mijloc, pe un covor se află o măsuță tradițională, rotundă, joasă, cu scaune mici. Pe masă sunt expuse un ulcior și străchini de ceramică. Țesutul, principala ocupație a femeilor, este exemplificat de o roată pentru tors (chekrak), un coș cu diferite obiecte de țesut, femeile macedonene fiind bune torcătoare, țesătoare, tricoteze. Într-o vitrină pot fi admirate costume populare femeiești, aparținând populației din Vardar
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
patru coloane. Pereții exteriori au trei rânduri de nișe boltite suprapuse, deosebite prin mărime și jocul decorativ. Cele din partea de jos sunt cu o deschidere mai mare, sunt mai înalte și se termină cu arcade care au trei rânduri de ceramică, de culoare verde și diferite nuanțe de maro. Cele din mijloc sunt mai scunde și mai înguste și se termină cu arcade din ceramică aplicată, de culoare verde închis și torcoaz care ies în evidență. Cel de-al treilea rând
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
deschidere mai mare, sunt mai înalte și se termină cu arcade care au trei rânduri de ceramică, de culoare verde și diferite nuanțe de maro. Cele din mijloc sunt mai scunde și mai înguste și se termină cu arcade din ceramică aplicată, de culoare verde închis și torcoaz care ies în evidență. Cel de-al treilea rând de nișe dă forma bolților și încadrează ferestrele. Cupola are nișele și arcadele terminate cu șapte rânduri de ceramică verde. În interior nu este
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
se termină cu arcade din ceramică aplicată, de culoare verde închis și torcoaz care ies în evidență. Cel de-al treilea rând de nișe dă forma bolților și încadrează ferestrele. Cupola are nișele și arcadele terminate cu șapte rânduri de ceramică verde. În interior nu este pictată, dar găzduiește o expoziție de hărți realizate de-a lungul timpului de mari cartografi europeni: Harta drumurilor romane (Ghid - Itinerarii), secolul al IV-lea, autor anonim, Harta porturilor la Marea Neagră, 1320, autor Petrus Vesconte
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
picturilor sale și să ne creeze impresia unor scene în spatele cărora se ascund secole de existență cu bucuriile și cu suferințele lor. În curtea bisericii se află un adevărat muzeu în aer liber: pietre funerare, cruci, fragmente de coloane, vase ceramică etc. Călătorul poate să petreacă aici câteva clipe de liniște și de lumină. Biserica "Sfântul Ioan Aliturghetos", (Nesfințitul) este siuată pe latura de est a orașului, în apropierea mării. Are formă de cruce, cu trei abside, mai multe intrări, o
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
ce cuprinde pronaosul, o absidă și un altar cu două nișe. Clopotnița se ridică deasupra pronaosului. Biserica este construită din rânduri de piatră care alternează cu rânduri de cărămidă roșie, în culori naturale. Decorarea fațadei se sfârșește cu ornament cu ceramică plastică. La exterior pereții sunt prevăzuți cu nișe boltite care se termină cu arcade. În partea interioară a arcadelor predomină cărămida roșie. Arcada sfârșește cu alternanță de piatră și cărămidă, deasupra având trei șiruri de ceramică aplicată, de culoare maro
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
sfârșește cu ornament cu ceramică plastică. La exterior pereții sunt prevăzuți cu nișe boltite care se termină cu arcade. În partea interioară a arcadelor predomină cărămida roșie. Arcada sfârșește cu alternanță de piatră și cărămidă, deasupra având trei șiruri de ceramică aplicată, de culoare maro și verde. Este mai joasă decât "Iisus Pantocrator" și "Ioan Aliturghetos", având la exterior un singur rând de nișe boltite, între ele și acoperiș fiind perete normal. Biserica "Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril" a fost construită
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
trei abside, cu o cupolă cu clopotniță. Pronaosul are două intrări, la nord și la sud. Exteriorul pereților este împărțit de nișe boltite, zidite din piatră și cărămidă, care se termină cu arcade prevăzute cu trei șiruri de ornamente din ceramică de formă pătrată sau rotundă, de culoare verde închis, roșcat și turcoaz. Interiorul arcadelor se remarcă prin jocul de piatră și cărămidă asemănător tablei de șah. Nișele boltite sunt mai înalte decât la Biserica „Sfânta Parascheva”, ajungând până la baza acoperișului
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Publicat în: Ediția nr. 348 din 14 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului PORTRET SENTIMENTAL NICOLAE (CUCU) URECHE Undeva, în intimitatea orașului Curtea de Argeș, picurându-și viața în caricaturile zilnice din cotidianul „Argeș Expres”, ori în frumosul criptic al lucrărilor sale de ceramică, își vremuiește destinul Nicolae Cucu (Ureche), nepotul popii Nae, din Cicăneștii Argeșului. Fire hazlie, cu inima cât duminicile noastre de sfințenie, maestrul deși ajuns la deplina maturitate, pare un copil teribil ce-și hrănește inteligența nativă cu harul artistic specific
PORTRET SENTIMENTAL de GEORGE BACIU în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357842_a_359171]