4,731 matches
-
subiective, care reflectă stadiul de dezvoltare al unei societăți, dar și opțiunile, valorile la nivelul conștiinței sociale. În faza finală de "construire" a lor, drepturile omului se operaționalizează, "se pozitivează", transformându-se în drepturi cetățenești; în ceea ce privește natura juridică a drepturilor cetățenești, pot fi evidențiate următoarele teorii: teoria teocratică; teoria dreptului natural; teoria individualistă; teoria drepturilor reflexe și a autolimitării statului; teoria situației juridice a cetățeanului și a obligațiilor statului; teoria statutului juridic; teoria capacității juridice; teoria drepturilor subiective. Deși fiecare dintre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
teoria individualistă; teoria drepturilor reflexe și a autolimitării statului; teoria situației juridice a cetățeanului și a obligațiilor statului; teoria statutului juridic; teoria capacității juridice; teoria drepturilor subiective. Deși fiecare dintre ele conține elemente viabile, apreciem că aceea care consideră drepturile cetățenești a fi o categorie a drepturilor subiective calchiază cel mai bine realitatea. Alături de fundamentul extrajuridic, axiologic, drepturile omului capătă, deci, în momentul recunoașterii sau consacrării lor prin reglementările interne ale statelor, și o natură juridică distinctă aceea de drepturi subiective
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de principii și de norme. Ele nu pot contraveni însă anumitor principii din alte domenii care au o importanță deosebită și în această materie: principiul nediscriminării 26, principiul egalității 27, care vizează și ele sistemul protecției drepturilor omului, deci drepturile cetățenești. Este vorba, în definitiv, de asumarea de către state a unor obligații internaționale privind aplicarea națională a acestor principii. Un rol special în cadrul dreptului internațional al drepturilor omului îl are și principiul autodeterminării popoarelor 28. În ultimele decenii s-au cristalizat
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de imaginație ale subiectului, educația fortifică capacitatea de alegere și maturitatea consumatorului. Religia profitului trăiește în plină complicitate cu trista stupiditate a dorințelor individuale. Flatarea instinctelor joase (prin refuzul conceptului de ierarhie și competență) prin cultura divertismentului erodează temeliile virtuților cetățenești (sau politice). Consumerismul este, de la un punct încolo, răspunsul dat anxietăților și fobiilor fundamentale ale subiectului uman și, în primul rând, un mod de a manipula frica de moarte. Socialismul creștin - așa cum îl propune Ruskin - nu se mărginește să clădească
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
cetățenilor și a statului, fundamentată pe prosperitatea economică, legalitate, echilibru și stabilitate socio-politică, exprimată prin ordinea de drept și asigurată prin acțiuni de natură economică, politică, socială, juridică, militară, informațională și diplomatice, în scopul exercitării neîngrădite a drepturilor și libertăților cetățenești, manifestare deplină a libertății de decizie și de acțiune a statului, a atributelor sale fundamentale și a calității de subiect de drept internațional"28. Securitatea națională a României cuprinde două dimensiuni: internă și externă. Dimensiunea internă se referă exclusiv la
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
să apere țara de inamicii din afară. Prin art. 118 se instituia stagiul militar obligatoriu: „Tot românul face parte sau din armata regulată sau din miliții sau din garda națională”. Ulterior, prin Legea din 18 martie a fost înființată Garda Cetățenească sau Națională care contribuia la menținerea ordinii sociale, lege ce se completa cu Legea Comunală din 1864 (care acorda primăriilor dreptul de a avea o poliție comunală în frunte cu primarul, iar orașelor cu peste 3.000 de locuitori dreptul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și eliberarea din funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari. Totodată, Consiliul Superior al Magistraturii dispune cu privire la promovarea, transferarea, suspendarea din funcție a magistraților; validează examenele de capacitate ale magistraților; dă avize la solicitarea ministrului justiției și libertăților cetățenești în probleme privind administrarea justiției. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanță de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
că o implicare publică în adevăratul înțeles al cuvântului nu este ușor de obținut. Implicarea presupune participarea fiecărei persoane, în funcție de cunoștințele și abilitățile fiecăruia, la rezolvarea problemelor comunității din care face parte. Acest lucru se poate realiza prin grupuri consultative cetățenești, partici parea cu idei sau implicarea în proiectele de dezvoltare a comunității. Principiul deconcentrării Prin deconcentrare administrativă se înțelege redistribuirea de compe tențe administrative și financiare de ministere și celelalte organe de specialitate ale administrației publice centrale către propriile structuri
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Astfel, conceptul de „responsabilitate socială a corporațiilor” este un un mod de a numi eficacitatea folosit În societățile contemporane, care reclamă Încorporarea anumitor elemente standardizate și raționale ce, În concepția societății, asigură acțiunea responsabilă a corporațiilor: managementul democratic, extensia drepturilor „cetățenești” de participare și non-discriminare În relațiile de muncă, preocupările privind dezvoltarea resurselor umane, protecția mediului etc. Eficacitatea unei companii constructoare de mașini depinde de performanța acesteia pe criterii social definite: standardizarea produsului final pe criterii de siguranță, protecția mediului În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
responsabilități și datorii, trăiește în slujba comunității, și nu a propriilor sale interese. Această retorică nu a lipsit deloc în România, și a atins apogeul de extremă stângă în comunismxe "„comunism". Doar cei aflați în slujba binelui comun exercitau virtuți cetățenești 10. Efortul mișcării feministexe "„feminist" s-a îndreptat spre reașezarea sensurilor conceptului de virtute, încât la capătul unei astfel de reașezări, să aibă un loc și femeile. Maria Bucurxe "„Bucur,Maria" atrage atenția asupra locului deosebit de important pe care îl
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
orice profil rațional, i.e. preferințe complete și tranzitive. Cea de-a doua condiție este cea Pareto slabă<footnote În versiunea originală a teoremei (1950, 1951), Arrow nu a folosit această condiție, ci alte două, pe care le-a numit suveranitate cetățenească și asociere pozitivă. Prima este o cerință de nonimpunere care spune că preferința socială nu trebuie impusă din afară fără a ține seama de preferințele membrilor comunității, iar a doua este o condiție slabă de monotonie care cere un răspuns
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
soluție rezolvă paradoxul pentru toate cazurile discutate în secțiunea anterioară și recurge la ierarhizarea etică pe care am considerat-o specifică libert arianismului: vocea puternică, dar locală, a drepturilor individuale este mai puternică decât vocea slabă, dar generală, a drepturilor cetățenești. 6.2. Criterii pentru admisibilitatea soluțiilor paradoxului Sen În cele ce urmează voi a) defini două tipuri de proprietăți pe care o soluție a paradoxului lui Sen ar trebui să le aibă; b) analiza soluțiile prezentate folosind aceste proprietăți. Cele
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Noțiunea de handicap descrie rolul social atribuit persoanei cu deficiență sau dizabilitate, prin care aceasta este plasată pe o poziție dezavantajată comparativ cu persoanele obișnuite. Excluziunea socială poate fi descrisă ca „o situație de eșec a realizării depline a drepturilor cetățenești.” (Preda, 2002, p.98Ă În acest context, excluziunea socială a persoanelor cu handicap nu înseamnă doar un nivel redus al resurselor materiale, ci, mai ales, dificultățile sau imposibilitatea persoanelor cu handicap de a participa în mod efectiv la viața economică
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
autorităților administrației publice locale; * elaborarea unui ghid privind planurile investițiilor de capital ca parte componentă a planificării strategice de dezvoltare a localității, în cooperare cu Ministerul Finanțelor și asociațiile reprezentative ale autorităților administrației publice locale; * elaborarea unui ghid privind participarea cetățeneasca în faza de elaborare a bugetului local; * reglementarea obligativității de publicare a execuției bugetelor locale, cel putin o dată la 6 luni, iar în cazul emiterii de obligațiuni, cel putin o dată la 3 luni; * clarificarea legală a întregului sistem de subvenții
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
lucru locuri privilegiate de edificare, apar cu atât mai tensionate cu cât panopliile identitare ale întreprinderii par ele însele profund demodate și susceptibile a fi înlocuite cu un afișaj autoreferențial și impasibil al maximizării profiturilor. Astfel, imaginea efemeră a "întreprinderii cetățenești" nu mai este astăzi convingătoare în fața întreprinderilor mondiale, necăutând nicio justificare etico-socială în compensarea obiectivelor de expansiune. În paralel, trebuie făcută desigur distincția între două orientări posibile în repunerea în cauză a raporturilor dintre muncă și producerea legăturii sociale. Cea
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
expertiză și competențe științifice), dar, totodată, statul se deresponsabilizează. Urfalino și Vilkas descriu această atitudine de delegare a judecății, asimilată câteodată unei dezangajări. De asemenea, prin impulsul dat unor operațiuni de mecenat (votarea unei legi și defiscalizarea parțială a întreprinderilor "cetățenești"), statul înțelege să se dezangajeze; tehnicile de bugetizare: se aliniază, se alătură, se acumulează direcții bugetare prin "cuceriri succesive și convergente", după cuvintele lui Mesnard, fără să se acorde prea multă atenție calității bunurilor și serviciilor care rezultă; astfel, se
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
comunale vor contribui bucuros când este vorba de onoarea sau de siguranța României nu ne-am îndoit nici un moment. Credem chiar că sub rubrica ofertelor spre acest scop nu vom avea de înregistrat decât fapte de dezinteresare și de virtute cetățenească. Între cele dendîi pomenim oferta de 20. 000 ocă pîne făcută armatei de cătră comuna Iași. Cititorii de voiesc a cunoaște modul discutării și votării acestui credit estraordinar sunt rugați a urmări discuțiile respective ale consiliului comunal. [13 aprilie 1877
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
în întreprinderile sau societățile comerciale și bancare. Desigur că nu existau evidențele contabile și birocrația aferentă lor, ci se conta mai mult pe încrederea reciprocă, se mergea pe calea cinstei și dreptății ce credem că domina obștea, astfel de virtuți cetățenești păstrându-se în lumea satelor până foarte târziu, când vor deveni simple naivități, de care vor beneficia profitorii locali sau de aiurea. Apoi, cisla nu credem că trebuie luată și înțeleasă numai cu sensul de „impunere colectivă, de repartizare a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
oamenii mai buni, așa cum se dovedește în viața de zi cu zi și după aceea se exprimă. Trebuie să strecori acestor oameni întrebările corect, trebuie să li se ceară socoteală din partea și pentru asemenea cetățeni, trebuie să existe o mișcare cetățenească capabilă de acțiune. HASI: Trebuie să spunem lucrurilor pe nume, ca să se poată ști în ce situație sunt lucrurile. Un om priceput trebuie să-i poată întreba pe acești oameni ce cred ei neapărat că sunt. Domn' Karli sunteți un
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
autori ca Michel Crozier, în lucrări precum Le Phénomène Bureaucratique și La Société Bloquée accentuaseră faptul că sistemul administrativ și politic era "blocat".13 Apoi, descentralizarea urma să fie un mijloc de "deblocare" a sistemului prin nivelurile îmbunătățite de participare cetățenească dar și prin provocarea modernizării și dezvoltării acestuia. Dar în ce măsură aceste reforme și-au atins scopurile? Se poate argumenta că niciunul dintre aceste scopuri nu a fost atins pe deplin. Principalii beneficiari ai acestor reforme au fost, cel puțin la
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
intermunicipale alese în mod direct; consilii departamentale selectate prin sistem electoral modernizat și cu funcții mai bine definite. Era propusă o nouă repartizare a funcțiilor între diferitele niveluri guvernamentale în funcție de principiul de autonomie. Au fost propuse noi forme de implicare cetățenească, mai ales la nivel municipal. Era de asemenea recomandată o etapă experimentală în cadrul căreia urmau să se testeze aceste propuneri. În final, era vorba de o reformă echilibrată cu privire la fiscalitatea locală al cărei scop era fortificarea autonomiei locale și facilitarea
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cetățeni contribuie la dezvoltarea unor instituții sociale stabile, bine integrate în sistemul politic democratic. Cultura politică a unui cetățean contribuie la edificarea și consolidarea democrației din societatea sa printr-un nivel înalt al informației privind viața social-politică, printr-o participare cetățenească activă la treburile civice și printr-un simț ridicat al responsabilității față de locul și rolul său în societate. 10.1.2. Funcțiile latente ale educației Socializarea copiilor și tinerilor. Școala, care este un agent important al socializării, contribuie la construirea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
care povestesc acest basm se Înșală, căci iau efectul drept cauză. Bestia a sosit aici atrasă de pustietate; nu ea a adus părăsirea ținutului. Mai târziu, când prin voința Zeului Grecia a devenit puternică și s-a acoperit de așezări cetățenești, când ținutul a dobândit o populație bogată, oracolul folosea două preotese care coborau pe rând În subteran 4, ca să nu mai vorbim de o a treia, cu rol de Înlocuitoare. Astăzi, Oracolul nu mai are decât o singură preoteasă, destul
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
modestă, dar intensă. . . Vă urez ÎNAINTE!" „În lupta cu asperitățile vremii, ziarul cade, suprimat de acestea" încheie profesorul Constantin Parfene documentarul său din Vremea nouă, Vaslui, nr.214/1968. Învățătorii de la Înainte au desfășurat o activitate cu o înaltă semnificație cetățenească... * În anul 1968, după 33 de ani de la data când la Tutova activau învățătorii de la ziarul independent „Înainte”, în presa vremii scria cu majuscule și un P. Strat Delatutova, corespondent, la rubrica „Poșta cititorilor" din „Vremea nouă”, 22 octombrie. Să
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
un articol de fond „Hotărâri eroice” scris de George Tutovean u: „Iată pentru 99 ce cred că se cuvine să sprijinim hotărârea ero ică luată de tinerii înmănuncheați în jurul acestui ziar dornici să înțeleagă politica numai ca o deosebită îndatorire cetățenească.” Ștefan Cosma semnează: „Efect și cauză - pe marginea unui proces al generației vechi”, George Nedele a o anchetă cu titlul „Un glas dincolo de mormânt - referitor la starea din agricultură”, o pagină literară care se vrea prezentă o dată pe lună și
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]