1,453 matches
-
pe austerul, Soluția pentru luni de miere S-a dovedit că-i adulterul. Iubire = love De-un timp încoace, vezi pe unii Cuprinși de focul pasiunii, Că n-ar mai fi îndrăgostiți Ci sunt...”loviți”! Dezamăgire Spre cordul ei, o cetățuie, Vrea să-și croiască blândul bard O jinduită cărăruie, Dar a văzut că-i bulevard. Dualitate Să am amantă și soție, Dualitate ce-o prefer, Deși în coduri se înscrie Sub denumirea adulter. Femeile și ținuta sumară Ținuta mai sumară
CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA by CONSTANTIN IURA?CU-TATAIA () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83927_a_85252]
-
O asemenea purtare ar fi se-nțelege patriotică, națională, măreață; ea ne-ar duce cu vremea, nu la împărțirea muncii, ci la munca împărțirii, adică la comunism și la republica universală cu împărat neogrecesc. Copii, a mai rămas Plevna internă, cetățuia reacției. Dați năvala bărbătește, căci tot se mai află câțiva oameni în țara aceasta cari au moșiile lor străbune, știu carte și răsar deasupra mulțimii. Dați copii și scurtați-i c-un cap ca să fie toți de-o potrivă la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Iași Iași 73 (1) 71 (2) - - - 1. Udișteanu Sabina Elena 2. Gherasim Adriana- Elena Andrieșeni - - (2) - - - - Aroneanu - - (2) - - - - Bârnova - - (2) - - - - Bivolari - - (2) - - - - Bosia (în prezent Ungheni) - - (2) - - - - Dagâța - - (2) - - - - Dobrovăț - - (2) - - - - Holboca 1 1 - - - - Horlești - - (2) - - - - Lețcani 1 1 - - - - Lunca Cetățuii- Ciurea (în prezent Ciurea) 2 2 - - - - Miroslava 1 1 - - - - Mogoșești - - (2) - - - Podu Iloaiei 1 1 - - - - Popricani 1 1 - - - - Popești - - (2) - - - - Probota - - (2) - - - Rediu 1 1 - - - - Românești - - (2) - - - - Scânteia 1 (1) - (2) - - - 1. Fandache Andreea Schitu Duca - - (2) - - - - Tomești 1 1
ANEXE din 3 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299728]
-
petrecuse cu multe sute de ani înainte. - Dar eu sunt acela, zise el. Nu țineți voi minte că acum cinci sute de ani mă chema Dragomir și mă pusese Mircea Vodă singur în pustietatea aceasta plină de păduri, în mica cetățuie a Dâmboviței, de țineam piept tătarilor pe Ialomița? Și acuma găsesc aci un oraș de două sute de mii de oameni? Dar cine să crează că el e geniul neamului românesc, pururea având în minte trecutul întreg și de aceea neuimindu
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
volumul Iașii. Icoanele. Visătorii, de sursă autobiografică, V. adună „stihurile publicate răzleț în urmă cu douăzeci de ani”. Primul ciclu din cele patru care structurează sumarul, Iașii, evocă peisaje, monumente și locuri din capitala Moldovei și din împrejurimi (Copoul, Mitropolia, Cetățuia, Socola, Galata, grădinile Perjoaia și Trei Sarmale, cimitirul, Tătărașii, „bătrânul Arc distrus”), și mai ales liceul, colegii de școală, elanurile, iluziile adolescentine. Starea sufletească ce se degajă din versuri e duioșia, iar expresia poetică amintește de Mihai Eminescu, George Coșbuc
VEREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
de lei pentru acest serviciu . Administrația comunală a fost preocupată, de asemenea, să niveleze străzile pe care urmau să treacă trăsurile regale, cumpărând, În acest sens, peste 390 m3 de nisip, dar și să organizeze focurile de artificii la Socola, Cetățuia, Galata și În grădina publică . Perechea regală urma să fie transportată de două trăsuri: una, „un preafrumos vehicul cu opt arcuri” , cumpărată de Primărie de la Iancu Zarifopol, era trăsura de gală, care urma să Îi ducă pe rege și regină
CAROL I ŞI INAUGURAREA PALATULUI UNIVERSITAR DIN IAŞI (1897). In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by I. NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1283]
-
Lupu”, la Trei Ierarhi și Sf. Nicolae Domnesc, la așezămintele Sf. Spiridon, pelerinaj la mormântul lui Mihail Kogălniceanu și dezvelirea statuii acestuia în fața Universității, deschiderea festivă a cursurilor pentru anul universitar 1911/1912. Festivitățile se încheie cu o vizită la Cetățuia, unde se pune piatra fundamentală a 42 noilor construcții de acolo, proiectate de arhitectul N.Ghika Budești și unde „aviatorul român Vlaicu, cu aparatul inventat de dânsul, vine înspre Cetățuia, face mai multe ocoluri în jurul ei și coborându-se din ce în ce mai
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
universitar 1911/1912. Festivitățile se încheie cu o vizită la Cetățuia, unde se pune piatra fundamentală a 42 noilor construcții de acolo, proiectate de arhitectul N.Ghika Budești și unde „aviatorul român Vlaicu, cu aparatul inventat de dânsul, vine înspre Cetățuia, face mai multe ocoluri în jurul ei și coborându-se din ce în ce mai jos și primind multe aplauze...”. Aceeași Fany Șaraga, vegheată din umbră de soțul său Elias, editează încă două medalii - una ce consemnează împlinirea unei jumătăți de veac de la înființarea Universității
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
timp de 21 de ani, până la pacea de la Belgrad (1739). Armatele imperiale au ajuns până la Iași, cu gândul să-l ridice din scaun pe Mihail Racoviță, așa cum făcuse și cu domnitorul Țării Românești, dar luptele purtate în valea Bahluiului, lângă Cetățuia, au fost defavorabile imperialilor care au luat calea întoarsă, prin nordul Moldovei, pe culoarul Gura Humorului - Vama - Câmpulung - Mestecăniș - Dorna - peste munți, la Bistrița. Armata voievodului era însoțită de turcii din cetatea Hotinului și de tătarii din Crimeea care s-
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
contextul războiului austro-otoman dintre anii 1716-1718. zice inscripția: „i-au bătut și i-au risipit, dar și movilă am făcut pe trupurile lor și minunată cruce și cerdac de piatră lângă movilă am făcut, lângă drumul cel mare din josul Cetățuii, unde au fost și războiul” <footnote Procesul verbal din 9 iunie 1923 se află în arhiva personală Dimitrie Tomiuc din Vama. Pentru mai multe amănunte vezi: Ion Cernat, Cu Iorgu G. Toma despre naționalism și verticalitate, Editura PIM, Iași, 2004
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
dus la Sibiu. Iar noi, cu ajutorul lui Dumnezeu, i-am biruit și i-am risipit, dar și movilă am făcut pe trupurile lor și minunată cruce și cerdac de piatră lângă movilă am făcut, lângă drumul cel mare din josul Cetățuii, unde au fost și războiul ... acest stâlpu, și am mers pe muntele ce se cheamă Mestecănișul și pe muntele Suhardul. Pogorându-ne prin codri și ape, am venit în Țara Ungurească, într-un sat anume Rodna. Și de acolo, împreună cu
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
la Sibiiu. Iar noi, cu agiutoriul lui Dumnezeu, i-am biruit și i-am risipit, dar și movilă am făcut pe trupurile lor și minunată cruce și cerdac de piatră lăngă movilă am făcut, lăngă drumul cel mare din josul Cetățuii, unde au fost și războiul.... .... acestu stâlpu, și am mersu pe muntele ca să cheamă Mestecănișul și pe muntele Suhardul. Pogorădu-ne pen codri și ape, am vinit în Tara-Ungurească, într’un sat anume Rodna. Si de acolo, împreună cu Măria sa Sultanul și
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
nu este bine să calci, căci are urmări nefaste mai ales asupra sănătății (corespunde cu descrierea "locului" de la Ernest Barnea).Un loc devenit subiect de legendă, din apropierea comunei Țibănești este Dealul Cetatea (sau Măgura). După localnici, aici a existat o cetățuie de pe vremea lui Ș tefan cei Mare, care s-a dărâmat, rămânând un beci cu deschidere în pădure. Acesta ar fi ascuns în spatele unor porți ferecate, comoara din galbeni de aur tăinuită de vechii călugări. Porțile ferecate nu pot fi
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
plantelor (grâu-Triticum monococcum, cânepă și altele), cu creșterea animalelor domestice, cu pregătirea uneltelor de muncă, cu prelucrarea ceramicii. S-a dat o lupta aprigă pădurecurătură. Omul de pe aceste locuri s-a ocupat și de apărare contra intrușilor migratori, a ridicat cetățui de apărare împrejmuite cu valuri de apărare,după cum dovedesc vestigiile arheologice descoperite în zona numită " Între șanțuri" (probabil de la est de Țibana unde se află dealul Ș anțurilor 450 m). O parte a pieselor arheologice se constituie Întrun bun indicator
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
coaliție celto germană, amenințând colonia greacă Olbia). Acest limes lam mai putea numi limesul de câmpie . El era susținut de o serie de cetăți ca cele de la Todirești, Cotnari, Ceplenița etc.. al doilea aliniament, mulat pe formele înalte ("holmuri") sau "cetățui", pe marginile abrupte ale platourilor structurale și pe reliefuri cuestiforme bine Împădurite spre nord, prezintă o diferență de altitudine față de primul de cca. 200m, ajungând astfel să depășească în multe puncte altitudinea absolută de 400 m. El a fost genial
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
zona nordică a Pod. Central-Moldovenesc, sau în porțiunea de sud, înaltă, a jud. Iași, în "spatele" Coastei laș ilor, reprezentând limesul carpodacic al marilor holmuri împădurite sau limesul intern de podiș. Optăm în descrierea respectivă pentru termenul de "holm" sau "cetățui", deoarece sunt atât reprezentativi, cât și frecvenți în zonă și în lucrările de specialitate. Printre caracteristicile limesului de podiș, în afară de amplasarea ingenioasă, se remarcă nerespectarea principiului liniarității (specific limesurilor de câmpie), dar abordarea în schimb a principiilor geostrategiei și înglobarea
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
podiș, în afară de amplasarea ingenioasă, se remarcă nerespectarea principiului liniarității (specific limesurilor de câmpie), dar abordarea în schimb a principiilor geostrategiei și înglobarea într-un amplu sistem defensiv a următoarelor elemente: cetățile geto-dacice din comunele Strunga, Butea și Oțeleni, urmate de "cetățuile" Gârbești, și "Între Șanțuri" (com. Țibana)ultima având o suprafață de cca. 16 ha-, cetatea Marcodava de. la Mogoșești și cele din Șcheia (o cetate mare ș i 24 de cetăți rotunde), Țuțora, Comarna, Răducăneni, Moșna etc; valurile de pământ
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Ștefan Catargiu logofăt; Neculai Milea vornic; Vasile Alecsandri poet național; Iorgu și Ioan Ghica; Sofronie Miclescu și Calinic Miclescu mitropoliți. Biserica Bunei Vestiri din Iași, face parte din valorosul tezaur spiritual al Moldovei și al întregii țări. 11. BISERICA MĂNĂSTIRII CETĂȚUIA Pe vârful unui deal înalt și c-am râpos, ce domină spre miazăzi vederea dinspre Iași, se află o biserică cunoscută sub numele "Cetățuia" și care are hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). Numele de Cetățuia exista înainte de
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Iași, face parte din valorosul tezaur spiritual al Moldovei și al întregii țări. 11. BISERICA MĂNĂSTIRII CETĂȚUIA Pe vârful unui deal înalt și c-am râpos, ce domină spre miazăzi vederea dinspre Iași, se află o biserică cunoscută sub numele "Cetățuia" și care are hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). Numele de Cetățuia exista înainte de construirea actualului complex de aici. Pe acest loc a existat încă dinainte de secolul al XVII-lea o clădire de la care se pare că i
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
BISERICA MĂNĂSTIRII CETĂȚUIA Pe vârful unui deal înalt și c-am râpos, ce domină spre miazăzi vederea dinspre Iași, se află o biserică cunoscută sub numele "Cetățuia" și care are hramul Sfinților Apostoli Petru și Pavel (29 iunie). Numele de Cetățuia exista înainte de construirea actualului complex de aici. Pe acest loc a existat încă dinainte de secolul al XVII-lea o clădire de la care se pare că i s-a tras numele acestui loc. Ceea ce vedem azi aici este ctitoria începută din
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
un sunet ce se auzea în îndepărtare. Tradiția spune că, acest clopot s-ar fi aflat la un cioban din Dorna, care, după ce i s-a luat clopotul, și-ar fi părăsit turma și, ar fi venit și el la Cetățuia. Auzindu-l sunând, a rămas paralizat. De atuncea i s-a mai spus "Clopotul ciobanului", a fost coborât în curte și n-a mai fost montat ca să i se audă sunetul. În biserică se află reînhumat Duca Vodă, ctitorul ei
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
În biserică se află reînhumat Duca Vodă, ctitorul ei. În această mănăstire a fost instalată, în anul 1682, o tigografie în care se tipăreau cărți în limba greacă și arabă. Multă vreme s-a spus că din curtea domnească de la Cetățuia și până în curtea domnească de la Iași (actualul Palat al Culturii) ar exista un tunel care ar trece pe sub apa Bahluiului. Nu s-a verificat această presupunere. Cetățuia rămâne unul din cele mai interesante monumente de artă din a doua jumătate
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
greacă și arabă. Multă vreme s-a spus că din curtea domnească de la Cetățuia și până în curtea domnească de la Iași (actualul Palat al Culturii) ar exista un tunel care ar trece pe sub apa Bahluiului. Nu s-a verificat această presupunere. Cetățuia rămâne unul din cele mai interesante monumente de artă din a doua jumătate a secolului al XVIIlea, mult apreciat de toți cei care îl vizitează. 12. BISERICA SF. CONSTANTIN ȘI ELENA La capătul dinspre sud-est al străzii Palat, între sala
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
sau Galata din Vale. Pe timpul celei de a doua domnii a lui Petru Șchiopul, în Moldova (1582-1591), curteanul Melentie Balica, distingându se în niște lupte avute împotriva unui pretendent la Scaunul Moldovei, a primit în dar pământ, la poalele dealului Cetățuia. În amintirea acestei victorii și a Înaltului gest domnesc, Melentie Balica a ridicat în anii 15841585 o biserică, cunoscută apoi, sub numele de Biserica lui Balica. După moartea sa, fiul său Isac Balica, cu sprijinul lui Ieremia și al lui
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
primit numele de Biserica Frumoasa sau Mănăstirea Frumoasa, nume păstrat până azi. Hramul i s-a pus (i s-a păstrat) de pomenirea Sfinților Mihail și Gavril (8 noiembrie). Tot Grigore Ghica-Vodă a mai făcut aici, între Mănăstirea Frumoasa, dealul Cetățuia și Manta Roșie un iaz mare, alimentat de apa pârâului Nicolina. Pe el se plimbau cu bărcile și făceau chefuri mari, cu tarafuri de lăutari și meterhanele familiile domnitorului și curtenii. Vremurile care au urmat au făcut să dispară și
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]