29,232 matches
-
spre Constantinopole, în 1634; la turci nu există clopote și nici ceasuri publice cu clopote; ei nu pun mare preț nici pe ceasurile de buzunar; ceasul din Jagodin l-au adus din Kanizsa, când aceasta a fost ocupată“. Credincioșii din Cetate vor avea însă de așteptat, să recunoaștem, alți câțiva ani, chiar după intrarea Timișoarei sub cârmuire creștină, pentru a putea fi chemați la slujba divină altfel decât prin baterea tobei, primele clopote ale bisericii iezuite din Piața Sf. Gheorghe, ridicate
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
de la Viena, dangătul lor auzindu-se abia în 1719, „în preseară de Sf. Andrei“. Poarta cocoșului Istorisirea vestitului călător turc Evliya Čelebi, ce trece prin Banat în anul 1660, cuprinde și amintirea ceasului public, ce decora partea de nord a cetății turcești, care mai apoi avea să fie denumită Poarta Aradului. Neobositul călător avea să vadă „poarta cocoșului cu turnul și ceasul, care a fost foarte frumos“. Era situat în vecinătatea Domului catolic de astăzi, pe lângă podurile ce erau în legătură cu intrarea
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
Domului catolic de astăzi, pe lângă podurile ce erau în legătură cu intrarea vechii porți și ale căror urme, alături de cele ale nelipsitelor fântâni turcești, aveau să fie găsite odată cu săpăturile efectuate în 1858. Poarta cu turn - una dintre cele cinci porți ale cetății - reprezenta capătul de miazănoapte al străzii principale - cearșia - ce era flancată de prăvălii și cafenele și începea de la poarta Azab, din fața Castelului (actualul Muzeu al Banatului). Descrierea lui Evliya Čelebi este una foarte plastică: „Poarta cocoșului a fost o poartă
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
turnul cu ceas, un soi de catren cu versuri scurte „de luare aminte sau deviză“, dedicate, firește, lui Allah, care „cu oamenii săi Hatif și Abidi, au spus versete“, cei doi autori ai inscripției solicitând sprijinul Creatorului pentru a „apăra cetatea de viclenia oamenilor“. Sunt singurele mărturii despre primul ceas public din Timișoara, una din celebritățile orașului, în vremea când „aici a fost o lume străină, cu bazare și pietoni cu turbane și șalvari“. Alegerile și meșterul Klein După capitularea turcilor
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
el funcționa înainte de 1735. Béla Schiff, un cunoscut ziarist timișorean din anii 1940, consemna în lucrarea sa „Timpuri de demult, oameni de demult“, apărută în limba maghiară în 1941: „și înainte de 1735 a existat un ceas public, căci altfel comandantul cetății n-ar fi putut ordona magistraturii orașului atât de categoric ca cetățenii cu drept de vot să se prezinte obligatoriu într-o anumită zi, fix la ora 9, la locuința lui, pentru alegerile anuale ale senatului“. Se pare că au
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
drept de vot să se prezinte obligatoriu într-o anumită zi, fix la ora 9, la locuința lui, pentru alegerile anuale ale senatului“. Se pare că au existat și astfel de timpuri, când magistratura orașului era aleasă în locuința comandantului cetății, domnul Walis. Chiar, vă închipuiți în prezent niște alegeri locale în cadrul cărora consilierii să fie numiți la domiciliul primarului sau prefectului? Se pare, însă, fie că, atunci când meșterul Klein s-a ocupat de „ceasul cel nou“, el nu s-a
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
achitat foarte conștiincios de misia lui, ceasornicul nefuncționând destul de precis, fie că alegătorii nu puneau mare preț pe punctualitate. Cert este că la alegerile senatului din 1738 au întârziat nu mai puțin de 35 de membri ai electoratului. Comandant al cetății, militar deprins cu disciplina, Walis „le-a luat această delăsare în nume de rău și a hotărât să-i învețe minte” - consemnează Béla Schiff -, predându-le o lecție de punctualitate. Toți cei 35 de întârziați aveau să fie amendați cu
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
deși reprezintă unul din simbolurile orașului, ani și ani de zile timișorenii, fie ei tineri îndrăgostiți, maturi cu treabă sau nemuritorii microbiști, dându-și întâlnire „la ceas, la porumbei”. La fel de neinteresant pentru administrație pare să fie o altă emblemă a cetății, una de dată ceva mai recentă de-astă dată. Mândri de ceasul lor floral încă de la punerea sa în funcțiune acum două decenii, timișorenilor nu le rămâne acum decât să-i admire aranjamentele artistice - utilitatea sa publică dispărând de mult
Agenda2004-35-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282802_a_284131]
-
și simțul gospodăresc al locuitorilor săi. O dovedește faptul că o dată cu înălțarea caselor, în jurul acestora localnicii au plantat pomi fructiferi, arbori și arbuști decorativi, flori. Călătorind la Timișoara (1660), Evliya Ce- lebi amintește în memorialul său de grădinile din marginea Cetății; vara, însuși pașa își muta reședința în afara orașului, la Mehala, într-o locuință împresurată de grădini cu ecouri orientale. Încă din secolul al XVIII-lea, planurile orașului marcau geometria unor grădini, inclusiv în Cetate. Dacă într-o clădire se creează
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
memorialul său de grădinile din marginea Cetății; vara, însuși pașa își muta reședința în afara orașului, la Mehala, într-o locuință împresurată de grădini cu ecouri orientale. Încă din secolul al XVIII-lea, planurile orașului marcau geometria unor grădini, inclusiv în Cetate. Dacă într-o clădire se creează un decor de bunăvoie limitat, grădina - fie parc sau o grădiniță - tinde să pună locuitorii casei în legătură cu natura, pentru a le mai ostoi dorul după „paradisul pierdut“. Și Grădinile suspendate ale Semiramidei, una dintre
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
dintre cele șapte minuni ale lumii, au fost înălțate de Nabucodonosor sub formă de zigurat („munte-grădină“), pentru a alina dorul de munte al soției sale, originară dintr-o zonă montană. Dar, ascultați: „Eu n-am uitat-o încă, în marginea cetății,/Căsuța noastră albă, sălaș singurătății,/Ferindu-și după ramuri făptura-i dezgolită; Nici soarele, spre seară, în mantie superbă,/ Cum își sfărma pe sticlă a razelor lui jerbă... Când Ch. Baudelaire scria aceste versuri, în Franța, ca și în alte
Agenda2004-19-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282382_a_283711]
-
„Capela Sixtină“ de la Sibiel l Cel mai mare muzeu de icoane pe sticlă din lume Pentru prima dată, Sibielul este menționat în documente la sfârșitul secolulului al XIV-lea (1382), ca aparținând Cetății Salgo din zonă. Cert este că Cetatea a existat, iar o parte a vechilor sale ziduri se mai pot vedea și astăzi. Interesant este faptul că în jurul Cetății s-au țesut de-a lungul veacurilor o seamă de legende: cum
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]
-
„Capela Sixtină“ de la Sibiel l Cel mai mare muzeu de icoane pe sticlă din lume Pentru prima dată, Sibielul este menționat în documente la sfârșitul secolulului al XIV-lea (1382), ca aparținând Cetății Salgo din zonă. Cert este că Cetatea a existat, iar o parte a vechilor sale ziduri se mai pot vedea și astăzi. Interesant este faptul că în jurul Cetății s-au țesut de-a lungul veacurilor o seamă de legende: cum că în Cetate au fost ascunse comorile
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]
-
menționat în documente la sfârșitul secolulului al XIV-lea (1382), ca aparținând Cetății Salgo din zonă. Cert este că Cetatea a existat, iar o parte a vechilor sale ziduri se mai pot vedea și astăzi. Interesant este faptul că în jurul Cetății s-au țesut de-a lungul veacurilor o seamă de legende: cum că în Cetate au fost ascunse comorile lui Decebal, pe care le-ar fi descoperit - după ce mulți căutători au eșuat - un tăietor de lemne, a cărui umbră „bogată
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]
-
zonă. Cert este că Cetatea a existat, iar o parte a vechilor sale ziduri se mai pot vedea și astăzi. Interesant este faptul că în jurul Cetății s-au țesut de-a lungul veacurilor o seamă de legende: cum că în Cetate au fost ascunse comorile lui Decebal, pe care le-ar fi descoperit - după ce mulți căutători au eșuat - un tăietor de lemne, a cărui umbră „bogată“ mai plutește uneori peste coama muntelui. Adevărata comoară a Sibielului este, în realitate, alta, și
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]
-
lui Decebal, pe care le-ar fi descoperit - după ce mulți căutători au eșuat - un tăietor de lemne, a cărui umbră „bogată“ mai plutește uneori peste coama muntelui. Adevărata comoară a Sibielului este, în realitate, alta, și nu tezaurul din adâncurile Cetății. Este comoara de artă populară, obiecte de uz casnic și gospodăresc, la care se adaugă vechile tipărituri din biblioteca bisericii și mai ales icoanele pe sticlă, care au „înscris Sibielul pe harta lumii“. În 1969, părintele paroh Zosim Oancea din
Agenda2004-18-04-turistic () [Corola-journal/Journalistic/282380_a_283709]
-
a șoptit: ,,dormi !” și m-a legănat. Privighetori cântau... Nu fremătați ramuri, Nu alergați nebunește, gazele, Lună, nu arunca săgeți ascuțite, Munți, nu vă mai bateți ¸¸în capete, Să nu treziți dragostea...” 6. VOI BATE DIN PALME Vom merge în cetate. Voi bate din palme și se va ivi o caleașcă. Iat-o, vine într-un nor de fum cu miresme de brad. Alcătuită din coji de alune, Din aripi de fluturi, cu legături din fire de argint răsucit. Abia atinge
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
miresme de brad. Alcătuită din coji de alune, Din aripi de fluturi, cu legături din fire de argint răsucit. Abia atinge pământul. Telegarii au aripi la picioare. Au pe frunte stele acoperite cu paftale de argint. Ca gândul zboară spre cetate. Ca nevăzute porțile s-au dat in lături. Caleașca s-a topit Noi stăm în mijlocul mulțimilor. Toți sunt fericiți. Au brațele încărcate, buzele roșii, ochii strălucitori și inima bună... Am cumpărat rodii, faguri albi, și fiere de iederă. Iedera e
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
Dragul meu a cumpărat un leagăn, pentru copil, Un coș pentru zmeură. Și sare. Sare pentru ca dragostea noastră să fie cu gust. M-am îndepărtat și am bătut din palme, Dar vraja dispăruse... Am plecat amândoi, înlănțuiți... Minune ! Afară din cetate ne aștepta rădvanul și caii înșeuați... 7. IUBITA MEA CU OCHI DE FLORI Iubita mea, cu ochi de flori, Brațele tale mă înconjoară în catifeaua bujorilor albi. îmi așez capul pe pieptul tău plin de roua magnoliilor Și mă învălui
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
de la ora 9, cuvintele solemne fiind urmate de un moment muzical susținut de Corala „Carmen Sylva“ dirijată de Mariana Muler. Lucrările seminarului se vor desfășura între orele 11,30-18 ale primei zile, iar de la ora 19,30, la Biserica Ortodoxă Cetate va avea loc un concert susținut de Corul Anastasis, Corul Teologiei, grupul vocal Laudae Cristae și Camerata Timisiensis. Pe lângă lucrările seminarului, destinate specialiștilor, vor mai avea loc evenimente muzicale, la care este invitat publicul. Întreg programul manifestării, atât în secțiunea
Agenda2004-19-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282388_a_283717]
-
Sir Stanley Matthews. Într-o finală de cupă europeană Doi ani au trecut de când echipa feminină de handbal Universitatea Remin Deva, în postură de debutantă în competițiile continentale rezervate formațiilor de club, a câștigat Cupa Challenge. Anul trecut, teamul de sub Cetate a fost eliminat din cupă în optimile de finală, dar în ediția din acest an a reușit din nou să se califice în ultimul act al întrecerii. În semifinale, adversara echipei din Deva a fost formația poloneză M.K.S. Vitaral Jelfa
Agenda2004-18-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282377_a_283706]
-
un nou show room specializat în desfacerea de articole din ceramică, deschis de câteva zile de către firma „Conos Design“ pe Bd. I. Maniu nr. 45. Acesta este cel de-al treilea magazin al societății, primele două fiind amplasate pe Bd. Cetății nr. 39, respectiv în incinta Centrului Comercial „Casă Nova“, stând 07. Aici sunt expuse spre vânzare o mare diversitate de modele de faianța (160 000-350 000 de lei/mp) și gresie (205 000-640 000 de lei/mp) din producție autohtonă
Agenda2004-19-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282387_a_283716]
-
fost construit după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu între 1974-1987 și adăpostește Prefectura, Consiliul Județean, Primăria municipiului și instituții de interes județean), oraș în care nu s-a născut niciun poet român, mă întreb dacă există un loc al poetului în cetate: nu am aflat, prin ani, decât că o seamă de scriitori și-au cheltuit aici viața dăruindu-și ideile și inima, dar ispravnicii locului n-au catadicsit niciodată să parieze pe cultură...” Înțelegem amărăciunea poetului George Vulturescu și suntem solidari
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2823_a_4148]
-
Mic, Comloșu Mare, Lungă, Sânnicolau Mare (p), Voiteni (p), Dolaț, Gad, Grăniceri. VINERI: Timișoara (străzile Izlaz (p), Bujorilor (p), C. Șagului (p), Fratelia (p), Circumvalațiunii nr. 50A, 57, sc. B, Bd. Eroilor (p), Leului (p), Vărădia (p), Gloriei (p), Bd. Cetății (p), Bărăgan (p), Crișan (p), Cloșca (p), Munteniei (p)), Jupani Sat, Jupani ÎI, Gară Traian Vuia, Lungă (p), Sânnicolau Mare (p), Denta, Rovinița Mare, Breștea, Rovinița Mică, Dolaț, Gad, Grăniceri. Citiri de regularizare în perioada 10-14 mai Timișoara. Casieria din
Agenda2004-19-04-util () [Corola-journal/Journalistic/282407_a_283736]
-
moderne, o astfel de rochie având prețul ce poate oscila între 5 000 000 și 20 000 000 de lei. Cei interesați pot obține informații suplimentare la tel. 447 682. Camelia Blada Showroom „Calorex“ l Filială la Timișoara, pe Bulevardul Cetății Luni, 17 mai a.c., „Calorex International Trade“ București va inaugura la Timișoara, pe Bd. Cetății nr. 15, primul magazin propriu de prezentare și desfacere în orașul de pe Bega, „Calorex-Tm“. În calitate de producător de microcentrale „Domina“ (de 24-28 kW) și importator direct
Agenda2004-20-04-comert () [Corola-journal/Journalistic/282413_a_283742]