800 matches
-
secolului XXI. Ne-am fi putut aștepta ca industria mediatică să inventeze noi plăceri, să stimuleze noi părți ale psihicului nostru. Mass-media fac apel cel mai adesea la un vechi fond de mecanisme psihologice și de instincte umane. De exemplu, cetim presa people (și o disprețuim) pentru că creierul nostru simte o nevoie viscerală de a împânzi zvonurile, de a povesti întâmplări fără prea mare interes unui anumit număr de persoane. De ce? Ei bine, psihologii ne explică că odinioară erau modalitatea prin
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
întregime, răspândind jur mister și respect nemărginit. În unele variante cosmogonice populare, cartea constituia esența Creației. Dumnezeu însuși a consultat-o atunci când a creat lumea: "Într-o chilie De tămâie, Cu ușă de alămâie, Îmi ședea Și-mi socotea Și cetea Vanghelia: Cum să facă munți înalți Munți înalți și văi adânci"298. Mentalul popular tradițional conferă cărții statutul de principiu prim al tuturor lucrurilor. Astfel se justifică o serie de înțelesuri actuale ale cărții, fapt ce trimite la natura sa
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
divinatorii la începutul secolului trecut. "Sunt încă oameni care duc oamenii pătimași de cutare boală ori necaz spre a le da în pravilă și preotul le deschidea o carte bisericească, de obicei Evanghelia, așa, la întâmplare, și unde se deschidea cetește și se leagă de cutare cuvânt care i se pare nimerit și-l potrivește spuind omului pricina boalei, sfârșitul ce-l așteaptă și câte sărindare să deie și la câți preoți: un fel de oracol! Obișnuit, căutatul în pravilă se
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
ieșea în mijlocul bisericii și punea în psaltire la caftizma (catisma n.n.) a 16-a, cheia bisericii, o cheie mare de un kilogram, o lega bine cu o cordică ca să nu cadă și apoi el lua în mâini altă psaltire de cetea această caftizmă. Cheia o țineau suspendată și fix de o parte și de alta dascălii cu degetul arătător. Și când totul era gata, păgubașul făcea trei mătănii și sărutând cartea cu cheia zicea: pun cheia pe... Și preotul începea a
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
această caftizmă. Cheia o țineau suspendată și fix de o parte și de alta dascălii cu degetul arătător. Și când totul era gata, păgubașul făcea trei mătănii și sărutând cartea cu cheia zicea: pun cheia pe... Și preotul începea a ceti. De se întâmpla ca cel pe care se punea cheia să fie vinovatul, cheia se învârtea de da să cadă jos. De nu era acela vinovatul, cheia nu se învârtea. Însă în cele trei rânduri cînd am văzut acest lucru
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
consta în studierea acestora separat. Se introduce metoda inductivă, care evita o ambiguizare și o pierdere reală de timp. În 1871, împreună cu C. Grigorescu, Gh. Ienăchescu și V. Răceanu, Creangă a tipărit un al doilea manual, Învățătorul copiilor, carte de cetit în clasele primarie cu litere, slove și buchi, cuprinzând învățături morale și instructive. Cartea era complexă, cu noțiuni din diverse sfere ale socialului, casă, școală, științe naturale, istorie, anatomie, igienă, dorindu se o formare totală a școlarilor și sădirea în
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
21 22 : „le dai paiăle” a încuraja pe cineva, a susține acțiunile lui chiar și atunci când alte persoane se împotrivesc; 69 r. 37 38 : „Dacă-i copil, să se joace, dacă-i cal, să tragă, și dacă-i popă, să cetească...” predestinarea unor acțiuni pentru anumite ființe, potrivit statutului lor; firescul inocenței la vârste mici; p. 175, r. 30 33 : „am șterpelit-o de acasă numai cu beșica cea de porc, nu cumva să-mi ieie tata ciubotele și să rămân
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
1870. La 20 octombrie se transferă la Școala primară sucursală nr. 1 (suburbia Sărărie), în locul lui G. Ienăchescu, care, prin „consimțământ”, trece la Școala primară de la „Trei Ierarhi”. 1871. Împreună cu C. Grigorescu și V. Răceanu scoate Învățătorul copiilor. Carte de cetit în clasele primare de ambele sexe, cu litere. slove și buchi, cuprinzând învățături morale și instrucțiune. În toamnă este, însă, „oprit din lucrarea diaconiei” pentru „relele purtări”, între care : „mergerea la teatru probează o văzută desconsiderare a instituțiilor și al
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și literați”, gustul pentru literatură în rândul românilor din Țara Bârsei. Dovadă în acest sens stă hotărârea ca în zilele de marți, vineri și duminică după-amiaza, vreme de o oră, „unul din membrii societății, mai ales profesori și literați, să cetească în auzul tuturor cele mai trebuincioase și folositoare materiale din gazetele abonate și cărți [...] căci societatea în chipul acesta înaintând în cultură își va purta numele cu onoare...”, acesta fiind „scopul cel mai de căpetenie”. În a doua parte a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286134_a_287463]
-
cu suplimentul editorial „Biblioteca religioasă-morală”. A redactat, când n-a adaptat sau tradus, manuale pentru seminariile teologice sau pentru învățământul laic elementar, ca, de pildă, Biblioteca tinerilor începători sau Culegere de întâile cunoștințe trebuincioase pentru învățătura copiilor ce încep a ceti (1838). Tot o carte didactică este și traducerea din franceză, intitulată Imnuri în proză pentru copiii care încep a ceti (1858). Pentru educația morală a învățăceilor, el alcătuiește Principii generale de înțelepciune și datoriile tinerilor (1871). Un manual de omiletică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
laic elementar, ca, de pildă, Biblioteca tinerilor începători sau Culegere de întâile cunoștințe trebuincioase pentru învățătura copiilor ce încep a ceti (1838). Tot o carte didactică este și traducerea din franceză, intitulată Imnuri în proză pentru copiii care încep a ceti (1858). Pentru educația morală a învățăceilor, el alcătuiește Principii generale de înțelepciune și datoriile tinerilor (1871). Un manual de omiletică poate fi considerată lucrarea sa teoretică Principii de retorica și elocuința amvonului (I-II, 1859). Mare predicator al vremii - avea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
Iași, 1859; Chateaubriand, Geniul hristianismului, I-II, București, 1850-1851; Din confesiile Sfântului Augustin, I, București, 1851; Din meditațiile Sfântului Augustin, I-III, București, 1851; Proverbele lui Solomon, București, 1852; Ecclisiastul, București, 1852; Imnuri în proză pentru copiii care încep a ceti, Iași, 1858; ed. Buzău, 1869. Repere bibliografice: Melchisedec, Biografia prea sânțitului Dionisie Romano episcopul de Buzău, București, 1882; Gh. Popescu, Viața și activitatea lui Dionisie Romano, episcop de Buzău. 1859-1873, București, 1898; Iorga, Ist. bis., II, 271-272; Onisifor Ghibu, Ziaristica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286790_a_288119]
-
se datorează și unor experiențe ce i-au traumatizat brutal adolescența și tinerețea aceste oaze ale nemăsuratului orgoliu; una din ele a fost o primă întîlnire cu I. L. Caragiale dramaturgul avea 42 de ani, Iorga doar 23: "...am îndrăznit să cetesc dintr-un cutezător manuscris de roman prin care încercam, în anumite seri la Paris, să schițez viața botoșăneană a copilăriei mele cu unele tipuri ce-mi rămăseseră în minte. Da, un roman, un roman contemporan de vreo 200 de pagini
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de adversități atât din partea bisericii ortodoxe române cât și din partea altor biserici ortodoxe. Antiromânismul unor ierarhi ortodocși se vede și din atitudinea Patriarhului Ierusalimului care atunci când l-a hirotonit episcop pe Atanasie, i-a cerut „cu tot dinadinsul să se cetească slujba bisericească în slavonește sau elinește - iar nu în românește”. Pecetluirea definitivă a unirii s-a făcut la Alba Iulia în 1700 într- o grandioasă adunare a clerului și poporului român din Ardeal, Bihor, Sătmar și Maramureș. Cei mai înverșunați
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
prin care bărbații își ascundeau de fapt temerile cele mai intime, Jankin preferă „terfelogul” în locul consoartei sale reale, înlocuind plăcerea oferită de relația conjugală cu cea a lecturii. Târgoveața observă că soțul se delectează mai mult cu tainele literelor, „Mereu cetea în el spre desfătare” 396 , decât cu persoana ei, de aceea va distruge instrumentul 390 Ibidem. 391 Ibidem, p. 288. 392 Ibidem, p. 293. 393 Charles W. M. Hehebry, art. cit., p. 148. 394 Geoffrey Chaucer, op. cit., p. 293. 395
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
bolnavi care se uitau la noi sau chiar se amestecau în vorbă. Puteam să fac comparații, și am făcut; rezultatul a fost convingerea deplină că Meșterul era sănătos și n-avea ce căuta în str. Plantelor. — Adă-mi ceva de cetit, îmi zise Eminescu la plecare. Mă distrez studiind ticurile colegilor (și apăsă asupra cuvântului) de aici; dar tot mă plictisesc. — Ai cetit Corespondența lui Jules de Goncourt? — Nu. — Atunci ți-o aduc. — Și ceva gazete. Chiar pe toate dacă poți
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
convingerea deplină că Meșterul era sănătos și n-avea ce căuta în str. Plantelor. — Adă-mi ceva de cetit, îmi zise Eminescu la plecare. Mă distrez studiind ticurile colegilor (și apăsă asupra cuvântului) de aici; dar tot mă plictisesc. — Ai cetit Corespondența lui Jules de Goncourt? — Nu. — Atunci ți-o aduc. — Și ceva gazete. Chiar pe toate dacă poți. Isprăvise de studiat ticurile bolnavilor, distracție groaznică fără îndoială. S-a uitat repede prin ziare. În vremea asta căutai în volum o
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
din cauza boalei îmi lipsește chiar și aceea ce-ași fi putut câștiga umblând în societate cu persoane culte, adică cum zice românul, m-aș fi ros cu o oarecare știință.”, 29 ianuarie 1888, St. doc. lit., IV, p.230; „Când cetește /Mihai/ ce scriu eu, apoi sute de greșeli îmi găsește, însă eu nu mă prea supăr, căci știu bine că orice lucru trebuie să-l înveți, pe când eu singura carte ce am învățat e abecedarul. Cât am învățat, atâta știu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fapt, scrisoarea din 30 ianuarie 1888: „D-lui Titu Maiorescu. Loco, str. Mercur No l. Urmând a pune sub tipar o nouă edițiune a Poesiilor lui Eminescu, Vă rugăm a ne spune dacă să trimitem tot D.Voastre corecturile de cetit și cui vom avea să plătim, la timpul său, honorarul cuvenit.” Pe această scrisoare Titu Maiorescu scrie, la rândul său: „Răspuns la 17 martie. Onorarul firește lui Eminescu (Botoșani), (după scrisoarea lui din 14/26 martie). Corecturile le fac eu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Domnișoară Adela Andrei. (...)Mihai este bine, dar am trebuit să fac multe închinăciuni adoratei lui până mi-a permis să-l văd. Piesa ce a lucrat-o e la mine / el la mine? / și era mai aproape gata, s-a cetit într-un cerc intim și a găsit-o că este bună. S-a luat deciziunea a se juca în sezonul iernei. Eu rămân mulțămită că prin îngrijirea mea i-am redat sănătatea care-i lipsea de cinci ani...” La 27
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Lupu: „Să nu se uite că au scris mână de lut, supusă greșelii!” Acest procedeu Îl Întâlnim și În unele opere literare. Celebrele Povești ale lui Ion Creangă au următoarea „Prefață la poveștile mele”: Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de când ești. Cetește, rogu-te, și ceste și, unde-i vedé că nu-ți vin la socoteală, ié pana În mână și dă și tu altceva mai bun la ivală, căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
se uite că au scris mână de lut, supusă greșelii!” Acest procedeu Îl Întâlnim și În unele opere literare. Celebrele Povești ale lui Ion Creangă au următoarea „Prefață la poveștile mele”: Iubite cetitoriu, Multe prostii ăi fi cetit, de când ești. Cetește, rogu-te, și ceste și, unde-i vedé că nu-ți vin la socoteală, ié pana În mână și dă și tu altceva mai bun la ivală, căci eu atâta m-am priceput și atâta am făcut. Autoriul Cuprinsul (conținutul
[Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
a fost imposant. El se compunea din participarea elevilor tuturor școalelor din orașul nostru, școalele primare, școalele secundare, școala normală cu drapelele lor. Cortegiul a pornit de la locuința decedatului din str. Școalei Centrale spre biserica Sf. Ilie, unde s-a cetit prohodul de către Protoereul județului, Părintele Econom I. Antonovici, înconjurat de clerul acelei biserici. Acolo a vorbit d-l Stroe Belloescu, arătând meritele defunctului și punând în relief viața sa de activitate din momentul când a venit în România și până la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
ca ființă omenească, nu ca regină. În Regina dă o replică celor care nu percepeau în regină omul și care abia după moartea ei îi vor recunoaște dimensiunea firească, care o face asemenea celorlalți: „De ce v-ați pierde vremea voi / cetind ce scriu? Degeaba toate! / Abia când voi fi moartă, poate / Mă veți vedea ce-am fost, spre-a zice: / A fost, aproape, om ca noi / Păcat! A fost regină!” Existentă și mai înainte, poezia maternității (Mamă, Dorință de mamă, Mama
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286113_a_287442]
-
generație a Văcăreștilor este deja instalată în literatură. Vaietul bunicului întemeietor nu se mai aude în poemele sofisticate ale nepotului obosit de prea multă știință. Iancu n-are îndoieli asupra limbajului. N-are îndoieli nici asupra posibilităților lui de a ceti, firea. La Iancu scrierea s-a derobat de complexe, este un profesionist, asistăm la un salt axiologic "de la versuri, cum cu subtilitate remarca eseistul, trece la Poezie, adică la un proiect spiritual". Metaforele rămîn convenționale, prăfuite și rar folosite. Context
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]