985 matches
-
alba-nea-gra de la noi, și să boiască pliscul la cioară, pretinzînd că este privighetoare. Oare adevărul nu are și el dreptul să se răspîndească printre oameni, ast-fel ca să nu mai trăim după făcăturile sataniștilor ivriți? Suetoniu(75-169 e.n.), în Viețile cezarilor. Doisprezece cezari, în cartea a treia despre împăratul Tiberius (14-37 e.n.) spune că: ,,A interzis religiile străine, cultele egiptene și iudaice, constrîngîndu-i pe adepții superstițiilor egiptene să-și ardă hai-nele și obiectele sacre. A răspîndit în provinciile cu climă aspră
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
noi, și să boiască pliscul la cioară, pretinzînd că este privighetoare. Oare adevărul nu are și el dreptul să se răspîndească printre oameni, ast-fel ca să nu mai trăim după făcăturile sataniștilor ivriți? Suetoniu(75-169 e.n.), în Viețile cezarilor. Doisprezece cezari, în cartea a treia despre împăratul Tiberius (14-37 e.n.) spune că: ,,A interzis religiile străine, cultele egiptene și iudaice, constrîngîndu-i pe adepții superstițiilor egiptene să-și ardă hai-nele și obiectele sacre. A răspîndit în provinciile cu climă aspră neamul iudeu
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
uită adesea acest lucru, alți gânditori ce i-au succedat (Montesquieu, Rousseau, Constant ș.a.) având "presă mai bună". Într-un astfel de context, o lucrare precum Dreptatea ca libertate. Locke și problema dreptului natural are și rolul de a da Cezarului ce e al Cezarului. Continuă și astăzi disputa pe seama consecințelor nefaste ale implicării intelectualilor în politică, invocându-se mereu sintagma "trădarea intelectualilor". Mă întreb ce s-ar fi întâmplat dacă Hobbes s-ar fi ocupat doar de studiul matematicilor, iar
Dreptatea ca libertate: Locke și problema dreptului natural by Gabriela Rățulea () [Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
alta-se înfruntă în numele dreptului de a trăi, în numele proprietății. Nu poți trăi fără politică iar politica este convenție, este supunerea în fața unor reguli arbitrare, profund nedrepte dar asumate. Religia transcende politica, este dincolo de politică, dar nu o sfidează. „Dați Cezarului ce este al Cezarului” - acesta a fost mesajul lui Hristos. Hristos nu este un uzurpator al lumii acesteia, ci un supus al ei. Cele două mulțimi - turme după Nietzsche - ajung să se confrunte pentru proprietate. Unul din personajele cele mai
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
dreptului de a trăi, în numele proprietății. Nu poți trăi fără politică iar politica este convenție, este supunerea în fața unor reguli arbitrare, profund nedrepte dar asumate. Religia transcende politica, este dincolo de politică, dar nu o sfidează. „Dați Cezarului ce este al Cezarului” - acesta a fost mesajul lui Hristos. Hristos nu este un uzurpator al lumii acesteia, ci un supus al ei. Cele două mulțimi - turme după Nietzsche - ajung să se confrunte pentru proprietate. Unul din personajele cele mai bogate ale comunității, fiul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
care atinge lumea nu doar la nivelul obiectelor manipulabile, ci și la nivelul pe care Husserl îl desemna prin expresia de Lebenswelt și Heidegger prin cea de ființare-în-lume" (Paul Ricœur, Eseuri de hermeneutică, Editura Humanitas, București, 1995, p. 105). 2 Cezar Baltag, op. cit., p. 9. 3 Ibidem, pp. 10, 22. Cf. Paul Ricœur, Metafora vie, Editura Univers, București, 1984, p. 382; idem, Eseuri de hermeneutică, ed. cit., p. 31. 4 Transfer ce privește totodată modul în care lucrurile sunt asimilate și
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vorba ca metafora să apară, în sfera exclusivă a imaginii. Imaginea trebuie să elimine mai multe din trăsăturile ei componente pentru ca să devină posibilă asimilarea ei cu un alt lucru" (Tudor Vianu, Opere, 4, Editura Minerva, București, 1975, p. 244). 5 Cezar Baltag, op. cit., pp. 22-23. 6 Ibidem, p. 9. 7 Este "lumea în care transferul de sens, adică meta-ferența, a intrat într-un proces de radicalizare, în care antinomia și paradoxia (în sens blagian) s-au amplificat" (ibidem, p. 23). 8
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Baltag, op. cit., pp. 22-23. 6 Ibidem, p. 9. 7 Este "lumea în care transferul de sens, adică meta-ferența, a intrat într-un proces de radicalizare, în care antinomia și paradoxia (în sens blagian) s-au amplificat" (ibidem, p. 23). 8 Cezar Baltag, Unicorn în oglindă, Editura Eminescu, București, 1975, pp. 22-23. 9 Saltul "în paradisul lui ca și cum" (Odihnă în țipăt, Editura Tineretului, București, 1969, p. 29), într-o "lume/ pe care n-o știe nimeni" (Tăcere, în Unicorn în oglindă, ed.
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
op. cit., p. 34); Ar trebui un prag suspendat/ dincolo de care/ să fie cerul albastru/ deasupra mării" (Plajă pustie, în op. cit., pp. 106-107), o "punte vizibilă/ drum de raze care nu sorb lumină de nicăieri" (Strigare, în op. cit., p. 105). 12 Cezar Baltag, Eseuri, Editura Porto-Franco, Galați, 1992, p. 97. 13 Enn. II, 5, 2, în Plotin, Enneade, I-II, Editura Iri, București, 2003, p. 329. 14 Cezar Baltag, op. cit., p. 100. 15 Ibidem, p. 103. 16 Ibidem. 17 Ibidem, pp. 131-132
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
decădere a Europei după prăbușirea Bizanțului: fărîmițarea Italiei și lipsa de putere a împăraților. Fărîmițarea și războaiele din Italia Patrie a ideii de Imperiu, încarnată succesiv de împărații romani și de papii din Evul Mediu, considerată de către cei mai mari cezari germanici de la Otto al III-lea la Frederic al II-lea, drept cheia de boltă a Imperiului lor, Italia de la începutul secolului al XVI-lea nu mai este decît un mozaic de state mici. Fărîmițarea aceasta face din Italia o
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
norocoși, face din soldații patriei soldații monarhului sau ai generalilor acestuia. În timpurile de tulburări și de dezbinări, șefii armatelor devin arbitrii destinului țării lor și fac să se încline balanța în favoarea partidului din care fac parte. Chiar dacă aceștia sînt Cezari sau Cromwelli, pînă la urmă ei pun mîna pe putere. Dacă sînt însă curteni lipsiți de caracter, ei se întorc să depună puterea la picioarele stăpînului lor și îl ajută să exercite o autoritate arbitrară, cu condiția să fie valeții
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
dușmănie unele cu altele. Se auzea, la un moment dat, că până și Ceaușescu ar fi cochetat cu ideea. Este limpede că limitarea și neproliferarea armelor nucleare nu au fost doar un rezultat al TNP, dar trebuie să-i dăm cezarului ce este al cezarului: fără Tratat problemele ar fi fost mult mai complicate. Azi unii critică TNP și cer revizuirea lui. Această revizuire, poate necesară, este însă cerută, plecând de la deziderate nobile dar prea generale și, ca atare, inaplicabile în
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Se auzea, la un moment dat, că până și Ceaușescu ar fi cochetat cu ideea. Este limpede că limitarea și neproliferarea armelor nucleare nu au fost doar un rezultat al TNP, dar trebuie să-i dăm cezarului ce este al cezarului: fără Tratat problemele ar fi fost mult mai complicate. Azi unii critică TNP și cer revizuirea lui. Această revizuire, poate necesară, este însă cerută, plecând de la deziderate nobile dar prea generale și, ca atare, inaplicabile în realitate. Câțiva "revizioniști" au
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
anume, Iar ca să nu-ți pierzi vremea umblând o-ntreagă zi, Cu cea mai bună grijă te voi călăuzi: Spre forum-ul Minervei, sub ale Păcii-altare, O afli la libertul Secundus, de vânzare.” Marțial 611. „De-ți va cădea, o Cezar, această carte-n mână, Să-ți descrețească fruntea ce-i peste țări stăpână. Ușoară veselie triumful nu-ți jignește, Iar comandantul oastei de-o glumă nu roșește. Așa cum râzi când joacă Latinus sau Thymele, La fel citește, Cezar și versurile
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
scandal pentru iudei și o nebunie pentru păgâni». Și, mai mult decât atât, trebuia să ceară lumii întregi, în numele acestui Răstignit, să-și sacrifice gândirea plurimilenară a trecutului: gândirea socială care îi împărțea pe oameni între sclavi și liberi; gândirea cezarului care făcea din împărat stăpânul trupurilor și al sufletelor; gândirea politică ce consacra dreptul puterii; sistemul etic care îngăduia toate libertățile simțurilor; tradiția familiară care consacra sclavia femeii și a copilului; chiar și prejudecățile naționale ale poporului evreu, pentru care
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
politicului și delimitată de un teritoriu sau de o distincție fizică corporală, au reacționat, deși primiseră botezul, împotriva universalității... Au început lucrarea de mutilare... în locul Bisericii universale au pus biserica particulară... bisericile pământului în locul Bisericii din ceruri, bisericile regilor, ale cezarului în locul Bisericii lui Dumnezeu, a lui Cristos“. Toată această succesiune de mutilări nu s-a petrecut fără un șir de războaie, de lupte, care s-au succedat aproape fără întrerupere. Cele care s-au purtat în aceste timpuri în lume
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
am manifestat ca și critic literar, prezentând cărți, și bănuiesc că și ziua de mâine va începe la fel de greu, pentru că nu sunt semne să se termine încă nici cea de azi... Oricum, nici o zi nu seamănă cu cealaltă. (Iași, 2003) Cezar Ivănescu ... M-am simțit obligat să scriu despre Preda așa cum l-am cunoscut eu, cu toate că știu că o să trezesc anumite antipatii... Fac parte dintr-o generație care de foarte devreme a trebuit să înfrunte niște situații teribile și să se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
mai tinere generații literare. Dar, e drept, nu voiam „mai mult”, adică orizontul meu tematic, de pe la Începuturile tinereții mele active, literare, se „mărginea” la temele unor Înaintași ardeleni sau moldoveni, precum un Slavici sau Hogaș, un Rebreanu sau Teodoreanu, un Cezar Petrescu (care voia și el o „operă!”Ă și, eventual, Camil Petrescu, care mă cucerea cu „pateticul” său, cu febra sa, cu ideile sale psihologice Îmbibate de un fel de sociologie sau radicalitate stendhaliană, În forma stilistică a lui André
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
de lângă Patriarhie). I se spune acum Palatul Parlamentului. Vizitele ghidate — sunt nenumărați turiști care vor să vadă această minune a lumii — fac aproape abstracție de numele lui Ceaușescu, ca și când palatul s-ar fi ridicat de la sine. Câtă ingratitudine! Să dăm cezarului ce e al cezarului: palatul e al lui! Bucureștiul a ieșit din comunism cu o Înfățișare cu totul alta, și mai ales cu alt spirit, cu o altă atmosferă. Orașul acesta, cândva atât de animat, amorțise; oamenii doar se duceau
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
spune acum Palatul Parlamentului. Vizitele ghidate — sunt nenumărați turiști care vor să vadă această minune a lumii — fac aproape abstracție de numele lui Ceaușescu, ca și când palatul s-ar fi ridicat de la sine. Câtă ingratitudine! Să dăm cezarului ce e al cezarului: palatul e al lui! Bucureștiul a ieșit din comunism cu o Înfățișare cu totul alta, și mai ales cu alt spirit, cu o altă atmosferă. Orașul acesta, cândva atât de animat, amorțise; oamenii doar se duceau și se Întorceau de la
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
socialist ilustrându-se în atacurile furibunde la adresa personalităților și artei „burgheze, occidentale”, s-au pomenit „depășiți” de omul politic ce, spre surpriza tuturor, nu mai aplica atât de vehement criteriile dure staliniste în promovarea indivizilor și valorilor. Și astfel, un Cezar Baltag sau un Nichita Stănescu, ca și alții câțiva din orizontul literar, bineînțeles (dar eu îmi rezum exemplele la grupul nostru!Ă, după al doilea și al treilea volum, după câțiva ani în care au trebuit să suporte virulente, perfide
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
refuzul arogant al semănătoristului Iorga! -, ca și inconsecvențele autorilor citați mai sus (Sebastian scriind mai mult teatru, Holban murind de tânăr ca și Gib Mihăiescu, Camil alunecând spre teatru, filozofie etc., nesemnând decât două romane, în timp ce naturaliștii în proză, un Cezar Petrescu, un Rebreanu, Agârbiceanu, Sadoveanu scoteau tom după tom!Ă au făcut ca acest prim val al „prozei de analiză sau psihologică”, cum i se spunea, să rămână cumva în umbră, într-un plan secund în atenția publicului și a
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Saint-Vincent -de-Paul. Harta 5. Orientul Apropiat și fontierele lui / 162 Capitolul III. Prin Siria și Fenicia / 163 1. Mesia metis / 165 2. Frații noștri musulmani / 169 3. Pe drumul Damascului / 178 4. Preafericirile Lor / 191 5. Unde Dumnezeu caută un Cezar / 198 6. Frontiere / 208 7. Unui prieten libanez asasinat / 224 8. Vânt de cruciadă / 230 9. Sionisme / 234 Iordania: Gerasa (Jerash), Amman, lacul Tiberiada, Umm Qais (Gadara), Hammat Gader, cheile de la Yarmouk, Decapolis, Petra, Sephoris, Arbela (Irbid), Deraa, Machoronte. Siria
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
o încăpățânare metodică. Regimurile totalitare, care au tot timpul, ignoră acest du-te-vino, între benign neglect și loviturile neașteptate în plină figură, propriu democrațiilor parlamentare sau plebiscitare, și pe care versatilitatea regimurilor de opinie le accentuează încă și mai mult. Un Cezar domnind în reprize acționează după toane, numai Cezarul pe viață acționează sistematic. * * * Urcuș la patriarhia maronită, pe înălțimile de la Jounieh. Mai aproape de ceruri, dar tot în Țara Sfântă, un om sfânt se ocupă mai mult de pământ decât de cer
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
timpul, ignoră acest du-te-vino, între benign neglect și loviturile neașteptate în plină figură, propriu democrațiilor parlamentare sau plebiscitare, și pe care versatilitatea regimurilor de opinie le accentuează încă și mai mult. Un Cezar domnind în reprize acționează după toane, numai Cezarul pe viață acționează sistematic. * * * Urcuș la patriarhia maronită, pe înălțimile de la Jounieh. Mai aproape de ceruri, dar tot în Țara Sfântă, un om sfânt se ocupă mai mult de pământ decât de cer. Odată expediate salamalecurile, intrăm în subiect: Cu Siria
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]