1,324 matches
-
mă caută din priviri. Din păcate, mă reperează iute. Comandă și el o cafea. Mă-ntreabă ce beau și ce fumez. Îi răspund, mîndru, că m-am lăsat. Da de gagiti nu te lătași, fi-ai al dacu! Apoi, mă chestionează interesat, ca director erudit ce era: Bă Bodane (unde erau două silabe, sacrifica una), te mai ziti? (la el, c-ul devenea t). Nimic deosebit, am venit să-mi văd colegii de facultate... Îmhî! Aia pe care venisi t-o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
stăpâni îl avertizează sau îl sprijină în alegerea făcută. An drei vi zi tiul, venit de la Timișoara la București, întreabă în mahalaua biserica cu Brad despre Sofica care i-a propus să se căsătorească. Cum nu află mare lucru, îi chestionează și pe stăpânii sus-numitei, fiind interesat „ce fel de femee este și în ce chip s-au purtat“. Spre surprinderea lui, aceștia refuză să-i oferă vreo informație, sfătuindu-l să facă cum va ști „că dumnealor nu se bagă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se stabilise la țarigrad unde ținea o prăvălie. Informațiile îi sunt oferite de Gheorghe croitorul, vecin de prăvălie cu sus-numitul timp de șapte luni, acolo la țarigrad. Odată venit în București și stabilit în mahalaua Lucaci, Gheorghe este căutat și chestionat de soția părăsită. Radu negustorul din mahalaua Olari completeazăză, povestindu-i soției cum l-a văzut pe Mihai cu șalvari, turban și în tovărășia unor turci la Crâm (în Crimeea), într-o cârciumă, atunci când a făcut popas împreună cu alținegustori. Ce
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
se stabilește la Rădeni, sat probabil în apropierea Iașului. După ceva timp, pleacă și de aici într-un alt sat, Florești, unde se îndrăgostește de Neaga cu care hotărăște să se cunune. Pentru prima dată în drumul său, Bunea este chestionat cu privire la identitatea sa de către protopopul locului care refuză să-i dea răvaș de cununie. Pus în această situație, Bunea nu se poate abține să nu se laude că și el face parte din cinul preoțesc și-i arată protopopului cartea
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Alte exe cu ții au loc pe parcursul secolului următor, chiar dacă unii filozofi iluminiști au încercat să pledeze „în favoarea indife ren ței gu ver nu lui și a societății față de o greșeală privată“. La spo ve da nie, creștinii ar trebuie chestionați asupra sexualității lor. Preoții sunt sfătuiți să insiste și să ceară mărturisirea „devierilor sexuale“ și a secretelor trupului ascunse de ochii curioși ai lumii înconjurătoare. Prima întrebare pusă unui eno riaș se referă la masturbare: „spune-mi fiule, au doară
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
numai acestora. La nivelul clasei boierești rămâne doar mănăstirea ca formă de pedeapsă și pentru boieri, și pentru boieroaice. sentința Arbitrajul și voința judecătorilor joacă un rol important în pronunțarea unei sentințe. Fiecare amănunt este pus în balanță, cântărit, analizat, chestionat: sexul, vârsta și constituția fizică, originea socială, averea, refuzul de a coopera sau de a participa la descâlcirea intrigii conjugale. Toate acestea vor hotărî împăcarea, separarea de corp, divorțul, dreptul de recăsătorire, întemnițarea, bătaia. Legea este deseori invocată ca autoritate
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
viața pune mereu întrebări. Le-am putea defini pe amândouă prin seriile interogative la care sunt silite a da răspuns. Studiosul și cititorul se apropie de ele cu propriile interogații, care sunt ale prezentului, marcate însă de subiectivismul celui care chestionează. Astfel înțeleasă, istoria nu e doar un efort de restituție a trecutului "așa cum a fost", pe cât posibil, ci totodată prilej benefic de confruntare cu sine. Alexandru ZUB I. MERSUL REVOLUȚIEI CHEMAREA ISTORIEI, CHEMAREA VIEȚII A sunat ceasul și o țară
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
ales prin generațiile tinere: cum a fost posibil? Toată lumea admite, firește, că istoria nu e un bulevard răsărit impecabil de sub triunghiul demiurgului, ci e un complex de fenomene suscitând prea adesea perplexitatea noastră. Nu demult, istoricii germani au fost drastic chestionați cu privire la ororile nazismului. Cum de a fost cu putință genocidul practicat de acesta în lagăre și închisori? De ce nu s-a opus o rezistență eficace? Unde erau elitele care aveau datoria să deschidă ochii lumii asupra situației? "Cearta istoricilor", cum
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Mai toate fascismele de pe continent au fost supuse interogației stupefiate a celor veniți după, nu fără un vag sentiment de culpabilitate transmis de la o generație la alta. Tot astfel, dezvăluirile privitoare la genocidul stalinist au făcut pe mulți tineri să chestioneze incomod pe cei mai în vârstă. Unde erau când noul imperiu, care trebuia să fie al libertății și egalitarismului, a fost presărat cu lagăre ale morții, transformându-se într-o imensă închisoare? Secolul nostru a avut tragica neșansă de a
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
plastică în adevărul ei incontestabil, ne-o evocă pe aceea, consonantă, a lui V. Alecsandri: "Tăcerea mormintelor e mai pătrunzătoare decât zgomotul lumii" (Opere IV, 144) Dar aceasta înseamnă că cineva trebuie să le cunoască limba, să știe a le chestiona metodic, pentru a le smulge tainele conținute. "Pământul nostru va fi întrebat în toate părțile și va vorbi", spunea același mare istoric care a fost N. Iorga, îndemnând la refacerea în acest mod a străvechilor culturi locale (Generalități, 1944, 92
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
mai folosită metodă de cercetare datorită flexibilității modalității tehnicilor de chestionare, posibilității vizualizării celui chestionat, obținerii de informații mult mai complete și a posibilității de selectare mult mai atentă a persoanelor chestionate. Chestionarea directă dă ocazia observării tuturor reacțiilor celui chestionat la testarea unui produs sau la vederea unui anumit material publicitar. Tehnicile de chestionare cele mai utilizate sunt: Abordarea programată Chestionare “din ușă în ușă” Chestionarea unui grup special constituit pentru dezbatere Abordarea directă Chestionarea în locuri publice. Chestionarea în
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
angajare către un rol sau o ideologie specifică. Conjugând aceste două elemente vom obține patru stadii ale identității: 1 identitatea În faza de realizare (persoana a traversat o criza și și-a luat angajamente; 2 identitatea În moratoriu: individul se chestionează fară a face un angajament; 3 identitatea depașită: adolescentul s-a angajat fără a-și fi repus În discuție alegerile anterioare; el a adoptat pur și simplu valorile părinților săi; 4 identitatea difuză: adolescentul nu a traversat o perioadă de
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
telespectatorul își fondează o parte din convingeri pe lumea plină de violență. Un experiment a arătat cum doza de televizionare ajustează aceste convingeri... Într-un studiu realizat printre 450 elevi de liceu din New Jersey, psihologul Joseph Dominick i-a chestionat pe copii cu privire la practicile lor audiovizuale, clasându-i, apoi, în două categorii de telespectatori: „frecvent” și „ocazional”. Le-a cerut apoi să își imagineze că merg singuri noaptea printr-un oraș și să descrie ce simt. După cum se aștepta, telespectatorii
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
această constanță sadică le răpește pe Christiane și Annabelle chiar în momentul în care bărbații vieții lor încep "să întrezărească posibilitatea practică a fericirii". E ca și cum, într-un exces de pudoare sufletească sau de groază subită, am alunga perspectiva împlinirii. Chestionat în acest sens, Houellebecq dă un răspuns deconcertant și evaziv, disimulîndu-se în spatele măștii scriitorului manipulat de creația sa: " Pentru că nu știu ce altceva să fac cu personajele simpatice decît să le ucid"! Iat-o deci pe drăgălașa Annabelle, de care Michel este
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Singurul nostru viitor este, oare globalizarea, în sensul războiului economic? Insistînd asupra complexității lumii și a "constrîngerilor realității", conducători și experți ne explică faptul că nu suntem liberi și că refuzul "realismului" și al eficacității ne-ar azvîrli în utopie. Chestionînd noțiunile de "lume", "realitate" și "complexitate", sociologul Andreu Solé critică radical proiectul științelor sociale care fondează această viziune (în Creatori de lumi, Junimea, 2009). Realitatea lumii nu e altceva decît ansamblul posibilelor și imposibilelor pe care oamenii nu încetează să
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
susține că arta trebuie să fie națională dacă nu chiar etnică, spre deosebire de știință care este cosmopolită, teză cu care criticul face din artă un solid argument identitar. Criticul își pune întrebarea legitimă, în ce constă specificul național în artă și chestionează originalitatea în raport cu condiționările sociologismului tainian. Arta nu este "o chestiune de logică pură", reprezentarea nu este "o mecanică obiectivă, ci o fantezie subiectivă", iar artistul nu reprezintă un aparat fotografic în care se reflectă legile naturii. Bachelin utilizează teoria lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
poate se reprezenta pe sine în mijlocul propriilor sale creații insuficient gestate, aflate în stadiul inconsistenței fantasmale, in statu nascendi. Mai există un desen inedit cu himere (vezi planșa 1), care face apropierea de originea ei mitologică, a sfinxului care-l chestionează pe Oedip asupra naturii umanității. Himerele se află cățărate pe stâncile asemeni unor socluri, cea din prim plan are aripile desfăcute, ca și cum s-ar pregăti să zboare. Onirismul frenetic al acestui desen este recuperabil nu numai mitologic, ci și ca
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
unghi de înclinație care o scoate din sfera contingentului, focalizându-se asupra a ceva ce iese din sfera vizibilului. Această privire este oarbă pentru ceea ce se află în jur, Sfinxul lui Paciurea este un simbol al replierii spre propria interioritate, chestionată în tăcere și solitudine. Această privire nu mai este ambiguizată sexual, ci deschide o cale inițiatică către un univers ideatic vast. Privirea sfinxului "înăuntru se deșteaptă", expresie a unei pure și indicibile interiorități. Sfinxul paciurian este intens spiritualizat, separat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
European exercită controlul democratic, principala funcție a oricărei adunări parlamentare. Așa cum am văzut, acest control se exercită și prin întrebările orale adresate Comisiei și/sau Consiliului în cadrul sesiunilor plenare ce se țin o dată pe lună. În acest context, deputații au chestionat Comisia cu privire la posibilitatea de a controla cifrele statistice transmise de statele membre prin Eurostat, serviciul însărcinat cu elaborarea de statistici socio-economice pe baza datelor care îi sunt transmise de statele membre. La fel de animate au fost și dezbaterile cu privire la soluțiile pentru
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
cazul "Roșia Montană" a fost prezentat prin intermediul acestor întrebări adresate Comisiei. În ceea ce privește întrebările care vizează tematici europene, acestea sunt puțin numeroase în rândul deputaților bulgari, preponderente în rândul deputaților români. Primii, independent de comisiile parlamentare din care făceau parte, au chestionat Comisia cu privire la politica consumatorilor, concurență, socială și energetică. Românii s-au arătat preocupați de chestiunile energetice, dar și de respectul drepturilor fundamentale în Uniune, de relațiile externe ale Uniunii Europene și de politica de vecinătate. De exemplu, deputații români au
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Comisia cu privire la politica consumatorilor, concurență, socială și energetică. Românii s-au arătat preocupați de chestiunile energetice, dar și de respectul drepturilor fundamentale în Uniune, de relațiile externe ale Uniunii Europene și de politica de vecinătate. De exemplu, deputații români au chestionat Comisia cu privire la situația românilor din Italia și a măsurilor adoptate de guvernul de la Roma pe care le-au calificat ca fiind "xenofobe și discriminatorii". Deputații români se arată la fel de interesați de chestiunile de politică internațională, mai ales cele care privesc
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
ani. Un Parlament ales în astfel de condiții va avea o legitimitate și mai mică decât cea a Parlamentului actual (...) chiar dacă el va fi ales (...)14". În 1973, întrebați în ce măsură își doresc să voteze pentru Parlamentul European, 54% din cetățenii chestionați în Comunitățile Europene au răspuns favorabil 15. În cele nouă state membre, un procent semnificativ (între 18% și 30%) era reprezentat de cetățenii care au răspuns "nu știu" în timp ce în jur de o treime considera ca "alegerile nu sunt importante
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
următoarele: la sediul Prefecturii s’au prezentat 10 cetățeni din care numai unul, Cataragă Vasile, a cerut repatrierea iar ceilalți 9 au refuzat”. De fapt, acești oameni încercau să profite de o prevedere a articolului 5, care dădea posibilitatea celui chestionat de a refuza repatrierea din diverse motive, sau chiar fără un motiv special. Că în covârșitoarea majoritate a cazurilor nu s-a respectat întrutotul această clauză, este altă poveste. Totuși, prefectura vasluiană a mai încercat o dată varianta mănușilor, înainte de a
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
librărie de fund de țară și a colecta trei rânduri prizărite amabil într-o gazetă locală? Unii autori, e drept, sunt motivați, din păcate, de resentimente: "de ce l-ați transformat pe Cărtărescu într-un brand de țară?", am fost crunt chestionat de cineva, altminteri cât se poate de mulțumit cu fotbalistul Mutu în postura de brand național, ca să nu mai spun de Nadia, Țiriac și Ilie Năstase. Ei da. Cărtărescu nu. Mai degrabă telemeaua, sarmalele și cârnații de Pleșcoi decât Eliade
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
va duce la direcționarea opțiunilor scriiturii mediatice, deci la anularea unei prese libere dorită de jurnaliștii primelor tiraje post-decembriste. O presă democratică, liberă nu trebuie să aștepte ordine, indicații de sus. O presă liberă trebuie să formeze oameni liberi, să chestioneze guvernul 73. Din perspectiva discursului religios, libertatea este și ea prezentată în haina teologică, așa cum poate fi observat din articolul părintelui Alexandru Hotăran, "Libertate și autoritate", din "Adevărul", pagina I a ediției de sâmbătă 24 februarie 1990, din care cităm
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]