1,163 matches
-
controlat de mass-media, însă nu pentru a-l scoate din funcțiune, ci pentru a-l reconverti și a-l folosi în sens opus. Câtă vreme operează, în mare parte, în rețeaua spațiului virtual, tactical media își crează propriile canale de chestionare a ierarhiilor puterii și a strategiilor de control. Chestionând în permanență sistemul în care operează, proiectele de media tactică iau aparența unui amestec de artă și activism, fiind influențate de modalitățile de manifestare a diferitor mișcări artistice. Concepute chiar ca
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
critice a culturii vizuale devine un obiectiv central al educației artistice, reformată ca proces al (inter)medierii în vederea edificării indivizilor și acțiunii colective. Ca proces al dezvoltării individuale și sociale, edificarea presupune nu doar efortul cultivării în practica analitică a chestionării canoanelor "culturii înalte" și a expresiilor culturii materiale și vizuale a vieții cotidiene, ci și exercițiul comuniunii care ar determina (in)formarea comportamentului, respectiv condițiile luării unor decizii și efectuării unor acțiuni. Având în vedere faptul că (inter)medierea presupune
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
actele de vorbire întrebare vorbitorul îi solicită ascultătorului să furnizeze un răspuns care să-i umple un gol cognitiv (de diverse tipuri; real sau pretins): La ce oră te întorci?/La ora 10. Există diverse subclase de acte-întrebare: întrebare, interogare, chestionare, informare etc. Prin actele de vorbire comisive (promisive) vorbitorul își ia angajamentul să realizeze acțiunea specificată de conținutul propozițional al actului de vorbire: Promit să nu mai întârzii (vorbitorul își ia angajamentul în fața interlocutorului „de a nu mai întârzia”). Vorbitorul
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
fidele și adesea constrângătoare a mesajului propus și nu informării pasagere, dezinteresate, el traduce pe înțelesul tuturor memoria istorică a unei comunități. Prezentarea nu este explicată, ci doar confirmată prin invocarea dovezilor istorice convenabile, însoțite, la rândul lor, de o chestionare rituală, care trimite la același enunț din textul principal 61. Simbolurile sunt propuse ca adevăruri verificate, nefiind analizate ca metafore sau coagulări identitare, patrimoniale 62. Manualul structurează gândirea utilizatorilor 63 prin chiar maniera derulării textuale și vizuale a informațiilor pe
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
picioarele sale45. Cu aceste omisiuni din perioada postbelică, ilustrația propusă de Costin Petrescu 46 a trecut cu bine prin zeci de manuale. Întrebările de verificare a celor învățate la lecție solicitau insistent rememorarea realizărilor domnitorului, încheindu-se optimist, cu surprinzătoarea chestionare: "care sunt cei trei domnitori români care l-au înfrânt pe Mohamed Cuceritorul?" Întrebarea sugera un răspuns entuziast și nu întru totul cinstit, căci din logica povestirilor anterioare, cei vizați nu puteau fi alții decât Iancu de Hunedoara (care nu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
se aud aplauze. Înregistrarea începe cu imnul țării, continuă cu prezentarea evenimentului aniversat de către un profesor 5 și cu texte în același ton, citite destul de poticnit de câțiva elevi. Urmează un număr de poezii și cântece patriotice, agrementate cu o chestionare pe teme de istorie națională, secvență care trimite mai curând la exersarea unui catehism școlar: începe cu datarea corectă a unirii realizată de Mihai Viteazul! Atmosfera nu reușește să fie festivă. Copiii par să fi învățat pe de rost doar
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
în Est a fost altfel structurată. Manualele vestice au detensionat mult povestirea, în primul rând pentru că uzajele didactice actuale nu mai permit o reconstituire rigidă, exclusivistă, sobră sau chiar tragică. Aici, textul a fost redimensionat în favoarea imaginii, a invitațiilor la chestionări și revizitări ale subiectului cândva principal. Manualul german este deosebit de relevant pentru acest aspect, trebuind să își asume o descriere complexă, pe mai multe voci, a regimului comunist. A reușit acest lucru luând în serios nevoia de a înțelege funcționarea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
opțiune era, deci, cu atât mai atractivă "în libertate". 3 În mod tradițional, în cadrul unei discipline școlare nu se vehiculează decât "cunoștințe reputate a fi conforme cu realitatea trecută și prezentă, dovedite academic, consensuale, extrase [din sfera] opțiunilor sau a chestionărilor politice". Vezi Nicole Tutiaux-Guillon, Is there a Basis for European Consciousness among French Students? The Results of Three Empirical Studies, în Joke van der Leeuw-Roord (ed.), History for Today and Tomorrow. What Does Europe Mean for School History?, Edition Körber-Stiftung
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
serios întrebările, parodiind imaginea domnitorului prin integrarea lui în lumea adolescenților de azi și a jocurilor (virtuale) preferate de ei. În viziunea lor, virtuțile războinice ale voievodului pot fi transpuse cu ușurință în registrul vast al violențelor lumii de azi. Chestionarea a avut loc în zilele de 6-8 ianuarie 2004, fiind intermediată de profesoara lor de istorie. 198 Un astfel de eșec școlar se poate confirma oricând, iar răspunsurile colectate pot fi oricât de aiuritoare. Un sondaj de stradă printre elevii
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fac documentări individuale (proiecte, referate, mape de lucru etc.). Dar cele mai importante testări scrise (tezele, examenele naționale, concursurile școlare etc.) continuă să solicite memorizarea unei cantități impresionante de informație istorică, proces care solicită, la rândul său, explicația, repetiția și chestionarea ca procedee didactice de bază. Din același motiv, asistența oferită elevului de un adult (profesor, părinte, preparator) este la fel de necesară acum ca și altă dată, în special atunci când se dorește un rezultat cât mai bun la astfel de examinări. Este
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
fie implicați în viața organizațiilor special destinate educării lor politice ("Șoimii Patriei", "Pionierii", Uniunea Tineretului Comunist) și care stimulau cultul familiei Ceaușescu inițiindu-i în toate conformismele publice ale vremii. 3 În acei ani au existat și alte inițiative de chestionare a copiilor pe tema amintirilor din perioada comunistă. S-au selectat însă răspunsuri apropiate de discursul oficial, al blamării necondiționate a regimului. În urma unei astfel de întreprinderi o selecție pentru școala de vară de la Sighet, care solicita răspunsuri la întrebarea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
medierea relațiilor dintre familie și școalăă; implicarea părinților în activități de obținere de fonduri sau activități directe îzugrăvire, reparații, etc.Ă; organizarea de activități distractive și implicarea lor în luarea unor decizii în cadrul școlii sau al clasei; aplicarea periodică de chestionare privind diferite teme de interes pentru învățător; derularea de parteneriate educaționale. Activitățile care pot fi propuse părinților trebuie să fie multiple, variate și să corespundă nevoilor și posibilităților lor. În fața unui eșec sau a unei slabe participări, trebuie identificați factorii
Caleidoscop by Adriana Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93237]
-
are În vedere tot realitățile din Transilvania, deoarece nici la noi, vrea să spună Bariț, nu lipsesc asemenea atacuri naționale, prin care românii sunt incriminați În termeni similari. O opinie apropiată de cea a lui Bariț XE "Bariț" , În aceeași chestionare a relației dintre problemele social-politice și trăsăturile de caracter ale irlandezilor, Întâlnim și la un alt intelectual ardelean, profesorul blăjean Ioan Rusu XE "Rusu" . În manualul său de geografie, Icoana pământului, apărut În 1842, acesta afirmă: În caracterul irlandezilor se
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
beneficiari 6.1 Care sunt rezultatele evaluării satisfacției cetățenilor/clienți? OBSERVAȚII FAVORABILE OBSERVAȚII NEFAVORABILE Din interacțiunea directă cu cetățenii, s-a constatat că aceștia sunt, în general, mulțumiți de serviciile oferite de IP. Nu au fost realizate anchete (sondaje, analiza chestionare) pentru a evalua satisfacția beneficiarilor. CĂI DE ACȚIUNE: Analiza chestionarelor distribuite pentru evaluarea satisfacției cetățenilor/clienți. 6.2 Care sunt indicatorii utilizați pentru măsurarea rezultatelor privind gradul de satisfacție a cetățenilor/clienți? OBSERVAȚII FAVORABILE OBSERVAȚII NEFAVORABILE Indicatorii utilizațti sunt următorii
by Doina MUREŞAN [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
Fan Club, Stan Lee este chemat să țină cuvântări, depășindu-l în audiență la Bard College pe nimeni altul decât pe fostul președinte Eisenhower.658 A urmări aventurile lui Spiderman devenise pentru studenții americani un act de militantism social, de chestionare a ordinii stabilite, de eliberare de normele impuse fără a fi explicate. Eroul marginal era, în anii '60, cea mai celebrată figură în cultura de masă a tinerilor, personaje precum Hulk și Spiderman fiind asociate altor figuri revoluționare ale vremii
by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
această concluzie E2 este dată ca o co-concluzie a lui E2 și a co-enunțătorului ei. (2001: 141-142) În explicație, combinația prezentativului și a interogativului DE CE conduce la construcția finală a unei credințe împărtășite care înlocuiește diferența de cunoștințe de la începutul chestionării inițiale. Explicația se încheie cu un consens cu privire la faptele observate și la cauzalitatea care le leagă. IATĂ pune accentul (focus-ul) pe consecință. Consensualitatea construită de (ACEASTA) ESTE și de IATĂ se sprijină pe argumentul major al persuasiunii. Aserțiunea propozițiilor p
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
de frumoasă? / Pentru că stăpînul meu mă spală. Numeroși cercetători sînt de acord să reia nucleul modelului lui Grize pentru a adăuga un element la dreapta. Se ajunge astfel la un model ternar al secvenței de bază (Coltier 1986: 8): Faza chestionării + Faza rezolvării + faza concluzivă Regăsim aceeași structură în trei faze în lucrările lui M.-M. de Gaulmyn (1986) și ale lui E. Gülich (1990), care reiau "side sequences" ale lui Jefferson (1972). Gülich numește "secvențele laterale" "secvențe conversaționale explicative" care
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
atacat sau pus în defensivă. În cea mai mare parte a timpului, terapeutul l-a ajutat pe pacient să descopere noi perspective prin explorare dirijată (de exemplu, examinarea dovezilor, considerarea alternativelor, cântărirea avantajelor și dezavantajelor), mai degrabă decât prin dispută. Chestionarea a fost folosită în mod adecvat. Terapeutul a fost deosebit de abil în a utiliza explorarea dirijată pe durata ședinței pentru a evalua problemele și a-l ajuta pe pacient să tragă propriile sale concluzii. Acesta a realizat un echilibru perfect
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
fost folosită în mod adecvat. Terapeutul a fost deosebit de abil în a utiliza explorarea dirijată pe durata ședinței pentru a evalua problemele și a-l ajuta pe pacient să tragă propriile sale concluzii. Acesta a realizat un echilibru perfect între chestionarea cu tact a pacientului și aplicarea altor modalități de intervenție. 8. FOCALIZAREA PE COGNIȚIȘI COMPORTAMENTE-CHEIE Terapeutul nu a încercat să surprindă gânduri, asumpții, imagini, sensuri sau comportamente specifice. Terapeutul a utilizat tehnici corespunzătoare pentru a surprinde cogniții și comportamente; totuși
[Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
elevii au nevoie de ajutor suplimentar și planificarea următorilor pași. 4. Verificarea Înțelegerii și Încurajarea metacogniției ajuta elevii să gândească la ce și cum Învață. Metodele folosite În acest scop pot fi: jurnalele (scrise, foto, video), interviurile structurale și observațiile, chestionarea informală, testele (scrise, orale). 5. Demonstrarea Înțelegerii și a capacităților se face la sfârșitul proiectului fie pe baza unor produse (ceea ce creează elevii) și performanțe (ceea ce fac elevii) fie pe baza portofoliilor (colecții de produse și performanțe create În timp
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Cerasela Ionela GRIGORAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93104]
-
diferență între calitatea pregătirii și cea a performanței este explicabilă și nu relevă un fenomen negativ. Ceea ce este totuși negativ se referă la valoarea submedie (media este 3) a calității pregătirii în general. Deși din răspunsurile date de elevi la chestionare reiese că sunt ușor motivați pentru a învăța, totuși rezultatele obținute de ei sunt net inferioare. Există posibilitatea ca interesul lor să fie totuși ridicat dar să nu fi ajuns elevii la o modalitate optimă de a-l valorifica, de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
cu intelectualii români ardeleni ce se manifestau în diferite cercuri și reuniuni culturale și naționale denotă interesul său pentru cunoașterea realităților cu care se confrunta societatea românească la începutul secolului XX, interes care va sta la baza reconstituirii trecutului prin intermediul chestionării aprofundate și de amănunt a realității trecutului. Se poate concluziona că Alexandru Lapedatu a ales să urmeze filiala umanistă de educație, care a constituit mai târziu o bază solidă pentru o carieră politică. Anii scrierilor istorice Alexandru Lapedatu a jucat
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
dacă această diferență există la adulți, dar nu și la copii, înseamnă că ea apare în... adolescență. Cercetătorii au cerut unui grup de 216 băieți și de 265 de fete, cu vârste între 11 și 16 ani, să completeze câteva chestionare despre frecvența cu care plâng și despre predispoziția lor de a plânge. În toate grupele de vârstă cercetătorii au observat că fetele plâng mai ușor și mai des decât băieții. Diferențele dintre sexe cresc o dată cu vârsta, în primul rând datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
și am început colegiul de institutori imediat după aceea. I: Când te-ai hotărât să devii învățătoare? S: Cred că dintotdeauna, adică de foarte devreme - îmi aduc aminte cum optam pentru meseria asta ori de câte ori trebuia să completăm tot felul de chestionare privind „ce vrei să te devii când vei fi mare”. Cred că a fost o continuare a rolului meu de lider în mișcarea de tineret. Așa că am dat admitere... I: O secundă, înainte de a discuta despre această perioadă, îmi poți
[Corola-publishinghouse/Science/2308_a_3633]
-
de 30 de ani... Remarcabilă este nu numai calitatea sa intelectuală, ci, mai ales, poziția lui de mediator între cultura teologică și tradiția culturală europeană.” Alexandru Matei, Vatra * „Franchețea și entuziasmul genuin al eseistului garantează o lectură alertă și multe chestionări adânci pe tema redescoperirii identității religioase. Preocupat de «restituirea coerenței narative a conceptului de ortodoxie», M. Neamțu face și o schiță a intelighenției teologale de la noi, detașată oarecum datorită îndelungii sale școliri britanice. Cele «câteva rafturi din laboratorul de gestație
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]