1,182 matches
-
soldați, doi „Mitru Moț”, se întorc de pe front cu gândul să „facă ordine” în satul Hotarele. Sunt îndrumați și sprijiniți de trimisul partidului, muncitorul comunist Bujor (Ardeleanu în Setea). Iubita lui Grigore crezându-l mort, s-a luat cu primarul chiabur Onofrei ; în Setea, Iuliana, femeia lui Mitru Moț, e fiica chiaburului Găvrilă - lupta de clasă face imposibilă concretizarea iubirii. Un erou al bătăliei pentru împărțirea pământurilor moși erești este ucis mișelește, din ordinul boieroaicei interpretate remarcabil de Olga Tudorache. Hotărâți
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
facă ordine” în satul Hotarele. Sunt îndrumați și sprijiniți de trimisul partidului, muncitorul comunist Bujor (Ardeleanu în Setea). Iubita lui Grigore crezându-l mort, s-a luat cu primarul chiabur Onofrei ; în Setea, Iuliana, femeia lui Mitru Moț, e fiica chiaburului Găvrilă - lupta de clasă face imposibilă concretizarea iubirii. Un erou al bătăliei pentru împărțirea pământurilor moși erești este ucis mișelește, din ordinul boieroaicei interpretate remarcabil de Olga Tudorache. Hotărâți, țăranii intră cu plugurile în moșia Hotarele. Aidoma regizorilor Mihu și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
romance. Și totuși, el este în primul rând un film de propagandă. Teza scenaristică este clar formulată și nu-i lasă eroului Făniță nici o șansă de a se sustrage. În 1962, colectivizarea agriculturii era oficial încheiată. Ultimul film în care chiaburii se opuneau înființării CAP- ului și își primeau pedeapsa capitală pentru asta fusese Setea (1961). De-acum, gospodăria colectivă era un fapt împlinit. Chiaburii erau lichidați cu toții. Nu mai puteau exista decât rătăciți, mai degrabă amuzanți, ca Făniță, care nu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
șansă de a se sustrage. În 1962, colectivizarea agriculturii era oficial încheiată. Ultimul film în care chiaburii se opuneau înființării CAP- ului și își primeau pedeapsa capitală pentru asta fusese Setea (1961). De-acum, gospodăria colectivă era un fapt împlinit. Chiaburii erau lichidați cu toții. Nu mai puteau exista decât rătăciți, mai degrabă amuzanți, ca Făniță, care nu înțeleg mersul istoriei. După ce a câștigat niște bani buni ca oier (zonă necooperativizată), Făniță revine în satul lui pus pe afaceri. Tânărul e isteț
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
o va căpăta înainte de a se termina filmul, prin contactul cu comuniști experimentați. Imposibila iubire dintre Mitru și fiica de bogătan Iuliana o regăsim în aceiași termeni, sângele de clasă apă nu se face, între Andrei și Sonia. Personajul patriarhului chiabur Găvrilă e costumat, cu actorul George Calboreanu cu tot, în senatorul Varga, care are și el un fiu nevolnic ce va muri „din prostie”. În fine, liderul comunist Ardeleanu (Colea Răutu) devine Jurcă (Gheorghe Dinică), deținut politic și mentorul activistic
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
uteciste ilegaliste, e chipul fragil al Frumuseții Drepte ce va fi strivită inexorabil de Brute. De fapt, Lucian Pintilie redescoperă în Duminică la ora 6 atitudinea artistică a lui S.M. Eisenstein din Lunca Bejinului (1937). O tragedie familială, tatăl, culac (chiabur), își ucide fiul care a trecut de partea colhoznicilor. Acest caz (real) de luptă de clasă este transfigurat de Eisenstein prin mijloacele sale subiective de a filma - unghiuri neobișnuite ale camerei, atmosfere luminate straniu, stop-cadre, compoziții bizare în cadru, măști
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Apus, adesea „foști” ai vechiului regim, aflați acum în solda imperialiștilor. - Închiaburirea, îmburghezirea unor membri ai noilor conduceri, stopată la timp de comuniști cinstiți și responsabili. Teme tranzitorii, care au suferit modificări în timp : - Colectivizarea agriculturii, căreia i se opun chiaburii, moșierii și „cozile lor de topor”, se transformă, după 1962, în conflicte între elemente înaintate și elemente înapoiate ale satului, în care binele învinge. - Decadența orânduirii burghezo-moșierești. Tema dispare, practic, după 1970. - Individualismul, sortit eșecului în fața vieții și muncii în
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
să ceară autonomia și Înstrăinarea. Povestea numelui polițmaisterului Babaré nu e lipsită de umor: e moldovan get-beget, coada vacii stilizat În franțuzește de biurocrația rusească, căreia i-ar plăcea aici și chinezi mai bine decît moldoveni. Pe tatăl său, - răzăș chiabur din Costuleni, Îl chema Babă ră În moldoveneasca noastră. Și din cancelariile rusești a ieșit franțuzul Babaré. În memoria colectivă a sătenilor rămînea adesea numele cel vechi, ca În cazul lui Aristide Nicolaevici Brezo, pe care țăranii Îl numeau cu
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
Todosia, într-o zi de duminică. Interesant este modul în care sunt așezați participanții: în centrul adunării sunt jucătorii, lăutarii stau într o parte a horei, iar privitorii în altă parte, fiind gupați în funcție de statutul lor social: fruntașii satului, primarul, chiaburii discută separat de țăranii mijlocași situați pe prispă; fetele nepoftite stau de o parte, privind hora; mamele și babele-în altă parte, vorbind despre treburile casnice; copiii se joacă printre adulți. La horă, țăranul sărac, Ion, este un răzvrătit care dorește
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
pagini ne izbește o realitatea socială complexă, în care rangurile și situațiile s-au precizat și determină întregul mecanism al existenței. Scurta petrecere duminicală, la horă, se desfășoară după anumite norme rezumative pentru viața de fiecare zi. Ștefan Hotnog, “un chiabur cu burta umflată”, pe care și-o mângâie într-una “parcă ar avea junghiuri”, tronează în mijlocul oamenilor vârstnici și-i caută în conversații “clenciuri” primarului, spre a-și dovedi importanța. Alexandru Glanetașu, “pe de lături,ca un câine la ușa
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
Take Ionescu, Guvernul liberal ș.a.). În 1949, când publică primul volum de povestiri, Movila neagră, V. se află deja printre reprezentanții „exemplari” ai realismului socialist promovat de culturnicii comuniști ai perioadei. Epicul e simplist, de un maniheism categoric: jupâni hapsâni, chiaburi cruzi și lacomi îi exploatează fără milă pe țăranii săraci, dar destoinici și curajoși, muncitori care știu să fie vigilenți când dușmanul lovește ș.a.m.d. Acțiunea are loc în primii ani după instaurarea puterii comuniste, într-un sat, Băltoaca
VORNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290644_a_291973]
-
or acest lucru nu s-a întâmplat. în realitate, teroarea a fost utilizată ca mijloc de guvernare legitim și obișnuit. Ea nu viza numai eliminarea dușmanilor politici, ci și exterminarea unor grupuri sociale - încă din 1918, acesta a fost cazul „chiaburilor”, al țăranilor care refuzau să predea întreaga cantitate de cereale recoltate, iar în 1919, cazul cazacilor de pe Don. Ea prefigura diversele campanii de exterminare (genocid de clasă) ca cele organizate de Stalin (foametea din Ucraina din anii 1932-1933 sau Marea
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
clasă, vizează în primul rând făurirea conștiinței de clasă a proletarilor ruși. Ea trebuie să favorizeze, printr-o critică sistematică, subminarea societății capitaliste. Unul din resorturi rezidă în reducerea adversarului, la nevoie, și prin amalgamare, la figura detestabilă a contrarevoluției* - „chiaburul”, social-patriotul, iar, mai târziu, „fascistul” - într-o logică maniheistă care-l opune pe prieten dușmanului. Bolșevicii* ajunși la putere adaugă propagandei lor și apărarea URSS, „construcția socialismului” și emergența „omului nou*”. înainte, ca și după victorie, Partidul trebuia să găsească
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
anii 1932-1933, iar apoi în cel al numeroaselor minorități naționale, în timpul Marii Terori*, și în sfârșit împotriva germanilor de pe Volga și a popoarelor din Caucaz, în timpul Marelui Război pentru Apărarea Patriei*. Acestea sunt victimele deportărilor* în masă „ca popoare”, așa cum „chiaburii” ucrainienii fuseseră „lichidați de clasă”. Dacă criteriile de ierarhizare și de discriminare nu sunt genetice, ele admit totuși caracterul finalmente transmisibil al unor trăsături nefaste pentru „construirea socialismului”: „originea socială nesănătoasă”. Ideologia* de clasă împiedicându-i pe comuniști să perceapă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
satul rus ar putea constitui baze ale socialismului. în noiembrie 1917, Lenin* pune mâna pe putere promițând pământ unei țărănimi care reprezenta mai mult de 80% din populație. Dar, începând cu luna mai a anului 1918 și cu sloganul „moartea chiaburilor”, el creează o „armată a aprovizionării” însărcinată să confiște manu militari recolta și animalele pe care țăranii refuzau să le predea unui stat care n-avea nimic de oferit în contrapartidă. El suscită astfel gigantice răzmerițe ale „verzilor” contra „roșilor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și de efortul colectiv. Ofensiva contra țărănimii este prezentată ca dezvoltarea luptei de clasă la sate, o mișcare spontană care ar porni de jos în sus. în 1929, „țăranii săraci” și muncitorii agricoli sunt incitați să participe activ la spolierea „chiaburilor” - kulaki, pretinșii țărani bogați -, prima etapă a colectivizării. în schimb ei primesc un sfert din cerealele confiscate de la „chiaburi”. Numai că această voință de a diviza țărănimea se lovește de solidaritatea din lumea rurală. „Lichidarea chiaburimii ca clasă” în decembrie
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care ar porni de jos în sus. în 1929, „țăranii săraci” și muncitorii agricoli sunt incitați să participe activ la spolierea „chiaburilor” - kulaki, pretinșii țărani bogați -, prima etapă a colectivizării. în schimb ei primesc un sfert din cerealele confiscate de la „chiaburi”. Numai că această voință de a diviza țărănimea se lovește de solidaritatea din lumea rurală. „Lichidarea chiaburimii ca clasă” în decembrie 1929, dornic să accelereze procesul, Stalin anunță „lichidarea chiaburimii ca clasă”. Acum țăranii nu mai au de ales decât
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
lovește de solidaritatea din lumea rurală. „Lichidarea chiaburimii ca clasă” în decembrie 1929, dornic să accelereze procesul, Stalin anunță „lichidarea chiaburimii ca clasă”. Acum țăranii nu mai au de ales decât între kolhoz și „deschiaburire”. Or, criteriile definindu-l pe „chiabur” sunt elastice: faptul că cineva recurge la mâna de lucru plătită, refuză colectivizarea parcelei sale de pământ, chiar și faptul că este credincios poate fi de-ajuns pentru ca el să fie desemnat drept „chiabur”. în ianuarie 1930, o comisie a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
deschiaburire”. Or, criteriile definindu-l pe „chiabur” sunt elastice: faptul că cineva recurge la mâna de lucru plătită, refuză colectivizarea parcelei sale de pământ, chiar și faptul că este credincios poate fi de-ajuns pentru ca el să fie desemnat drept „chiabur”. în ianuarie 1930, o comisie a biroului Politic condusă de Molotov organizează colectivizarea. Pentru fiecare sat sunt fixate cote de „chiaburi” (iar, în curând, și de simpatizanți ai lor), și o troika formată din secretarul organizației locale de partid, un
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
sale de pământ, chiar și faptul că este credincios poate fi de-ajuns pentru ca el să fie desemnat drept „chiabur”. în ianuarie 1930, o comisie a biroului Politic condusă de Molotov organizează colectivizarea. Pentru fiecare sat sunt fixate cote de „chiaburi” (iar, în curând, și de simpatizanți ai lor), și o troika formată din secretarul organizației locale de partid, un membru al sovietului (primăria) și un ofițer GPU nu mai are decât să întocmească listele cuprinzând numele acestor nenorociți. „Chiaburii” sunt
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
iar familiile lor sunt deportate*; alții sunt doar deportați; ultimii, considerați a fi „nedușmănoși”, sunt afectați pe lângă diferite șantiere din regiune. în total, au fost „deschiaburite” un milion de cămine - fie 4% din totalul exploatațiilor agricole. Propaganda îl dezumanizează pe „chiabur”, îl înfățișează ca pe un „băutor de sânge” și un parazit, și suscită o atmosferă de linșaj. „Troicele” și brigăzile de „deschiaburire” se dedau jafului și răfuielilor personale. între 20 și 25% dintre „chiaburi” fug de acasă, se refugiază la
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
exploatațiilor agricole. Propaganda îl dezumanizează pe „chiabur”, îl înfățișează ca pe un „băutor de sânge” și un parazit, și suscită o atmosferă de linșaj. „Troicele” și brigăzile de „deschiaburire” se dedau jafului și răfuielilor personale. între 20 și 25% dintre „chiaburi” fug de acasă, se refugiază la oraș; și, din 1929 până în 1932, 8500000 de foști țărani se angajează în industrie. Dar o mare parte a „chiaburilor” sunt deportați: circa 1800000 în 1930-1931 și, în total, 2600000 până în 1933. în Rusia
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
brigăzile de „deschiaburire” se dedau jafului și răfuielilor personale. între 20 și 25% dintre „chiaburi” fug de acasă, se refugiază la oraș; și, din 1929 până în 1932, 8500000 de foști țărani se angajează în industrie. Dar o mare parte a „chiaburilor” sunt deportați: circa 1800000 în 1930-1931 și, în total, 2600000 până în 1933. în Rusia și în Ucraina, numărul țăranilor care au căzut victimă „deschiaburirii” este estimat între 5 și 6 milioane: spoliați, arestați, deportați, executați chiar, și lăsând în urma lor
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
populație, între 15 și 16 milioane. în afară de aceasta, aproape 20 de milioane au fugit de la sat. Unii istorici consideră că, de fapt, colectivizarea a dus la un genocid de clasă. Catastrofa are și un aspect material. Colectivizarea distruge elita țărănimii - „chiaburii” nefiind adesea decât țăranii cei mai întreprinzători - și agricultura sovietică nu-și va mai reveni: kolhoznicul se dezinteresează de producție, lasă șeptelul animal fără îngrijire, nu întreține tractoarele și mașinile, practică sistematic furtișagul și se sustrage cât poate de la muncă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în 1938: renovarea radicală a PCUS, de jos în sus. într-adevăr, în tot timpul războiului dus de el împotriva țărănimii, Stalin procedează la epurări succesive în interiorul partidului și al poliției politice*, eliminându-i pe cei bănuiți de milă față de „chiaburi” sau a celor care șovăie. Colectivizarea este o ocazie remarcabilă de a-i selecționa „oameni mai duri”, lucru recomandat de Lenin încă din 1918. Stalin constituie astfel un partid format din călăi cu inima împietrită, gata de orice pentru a
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]