6,191 matches
-
Medawar 162 primește Premiul Nobel pentru descoperirea imunotoleranței dobândite, fapt care permite acceptarea de donații de organe neconcordante. Azi sunt efectuate curent transplaturi de ficat, pancreas, plămâni, rinichi, inimă și intestine. 13) Spira biochimică a medicinei Antoine-Laurent de Lavoisier (1743-1794), chimist, biolog, astronom, botanist, matematician, este un nobil francez, adept al Iluminismului. Este descoperitorul legii conservării materiei, fiind considerat părintele chimiei moderne. Demonstrează inconsistența teoriei lui Johann Joachim Becher 163, care domina de un secol, despre combustie (ardere) ca eliberare a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
era considerat. Împreună cu Pierre Simon Laplace 164, conferă oxigenului rolul său (respirator) în lumea plantelor și animalelor. Definește apa ca o combinație de hidrogen cu oxigen, pentru a explica respirația peștilor. În determinarea componenților aerului (oxigen și hidrogen) colaborează cu chimiștii francezi Claude-Louis Berthollet 165, Antoine Fourcroy 166 și Guyton de Morveau 167, care rămân în spirala umbrei. Lavoisier stabilește metoda nomenclaturii chimice (Méthode de nomenclature chimique, publicată în 1787). El demonstrează că diamantul este un carbon. Realizează prima hartă geologică
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
republicii, judecat de Marea Adunare condusă de Robespierre 172 în 1794, condamnat la moarte și executat prin ghilotinare. La apelul făcut în scopul de a fi lăsat să continue experiențele științifice, judecătorul a decis: "Republica nu are nevoie nici de chimiști, nici de oameni de știință; aplicarea dreptății nu poate fi amânată". Lavoisier a fost executat la vârsta de 50 de ani. Matematicianul Joseph-Louis Lagrange 173 scria: "A fost nevoie doar de o secundă pentru a i se tăia capul, dar
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
la Universitatea din Göttingen și devine membru al Academiei Regale de Științe a Suediei. Friedrich Wöhler Este pentru prima oară în istorie când o substanță organică (produsă de organismul uman) este sintetizată, fapt care marchează un moment istoric. Wöhler, medic chimist, sintetizează ureea din cianat de amoniu, în anul 1828 și "învinge" vitalismul, concepție până la el general acceptată, care afirma existența unei diferențe fundamentale între substanțele organice (produse de organism), "însuflețite", posesoare de "scânteie" vitală, sau "elan" vital, și substanțele anorganice
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
sintetizare a ureei demistifică vitalismul, precum și teoria "magnetismului animal" a lui Franz Anton Mesmer 174, care susținea că există o forță planetară și cosmică care animă animalele, oamenii și substanțele organice. Tot la începutul secolului al XIX-lea, un ilustru chimist, Jöns Jakob Berzelius 175, susținea credința într-o forță regulatoare care caracterizează substanțele organice, susținând dualismul cartezian aplicat substanțelor chimice. Chiar și Oscar Hertwig 74 era adept al neovitalismului. Secolul XX renunță definitiv la tendințele vitaliste și neovitaliste. Wöhler contribuie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
care are tangențe cu vitalismul, i se opun Richard Owen60, Charles Lyell 58 și Wöhler. Darwinismul (selecția naturală) este "groparul" tuturor concepțiilor oculte despre nașterea spontană, transmutarea speciilor sau despre vitalismul forțelor cosmice ale magnetismului animal. Dmitri Ivanovici Mendeleev (1834-1907), chimist rus, a creat primul tabel periodic al elementelor, bazat pe greutatea lor atomică. Fiu de preot, născut într-un sat din Siberia, absolvă seminarul teologic, după care, la vârsta de 16 ani, începe studiile la Institutul Pedagogic din Petersburg. Studiază
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
nu au făcut boala. Fewster prezintă, în 1765, la Societatea Medicală din Londra această observație, fără s-o publice (la conferință asistă și Edward Jenner). Aportul lui la descoperirea vaccinului a rămas în spirala umbrei. 42 Antoine Jérôme Balard (1802-1876) chimist francez, descoperitorul elementului "bromină" în apa de mare, împreună cu Carl Jacob Löwig. Îl are ca elev pe Louis Pasteur, care descoperă, în laboratorul său, cu ajutorul cristalelor de acid tartaric, dominanța dreaptă și stângă. 43 Girolamo Fracastoro (1476-1553), medic, poet, matematician
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cultura pură la un animal susceptibil a fi sănătos poate provoca boala; 4 ) agentul microbian izolat de la animalul inoculat este identic cu cel izolat de la bolnav. Primește, pentru aportul său, Premiul Nobel pentru medicină (1905). 48 Friedlieb Ferdinand Runge (1795-1867), chimist german de geniu, mort în sărăcie, fără a i se fi recunoscut meritele științifice. Izolează purina, cafeina, pirolul, chinolina, timolul și atropina, ca și mixtura de coloranți din petrol, dovedită azi a fi cancerigenă. Descoperă efectul midriatic al beladonei și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
împreună cu Felix Vicq d'Azyr, demonstrația disecției "rinocerului lui Ludovic al XV-lea". După moartea sa, catedra este preluată de asistentul său preferat, Georges Cuvier. 98 Jean-Baptiste Pierre Antoine de Monet, Chevalier de Lamarck (1744-1829) sau simplu, Lamarck. Naturalist, zoolog, chimist, meteorolog, geolog și biolog francez de concepție evoluționistă. La începutul carierei, publică trei volume despre flora Franței, Flore française. Devenit șeful catedrei de botanică, ulterior de zoologie, publică cartea Système des animaux sans vertèbres ("Sistemul animalelor fără vertebre") devenită taxonomia
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
printr-un fir izolat de mătase, pe lungi distanțe. Experiențele lui au condus la descoperirea proprietății curentului electric de a putea fi transportat la mari distanțe și a existenței izolatorilor de curent. 104 Charles François de Cisternay du Fay (1698-1739), chimist francez care descoperă existența tipurilor de electricitate (pozitivă și negativă) și atracția dintre ele. Sarcina electrică este o proprietate a anumitor particule subatomice (ca electronii, cu încărcătură electrică negativă, și protonii, cu încărcătură electrică pozitivă) care se atrag când sunt
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
electrolizei. Stabilește efectul magnetului asupra razelor de lumină și inventează instrumentul electromagnetic rotativ, fundamentul tehnologiei motorului electric. Descoperă benzenul și introduce terminologia de anod, catod, electrod și ion în fizica clasică. 107 Alessandro Giuseppe Antonio Anastasio Volta (1745-1827), fizician și chimist italian, descoperitorul metanului, un gaz inflamabil compus dintr-un atom de carbon și patru de hidrogen (CH4), inventator al bateriei electrice. Repetând experiența lui Galvani, se convinge de faptul că contractura mușchilor broaștei moarte este rezultatul curentului realizat între cele
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
radioactivitatea crezând că este fosforescență (adică emiterea de lumină de către o culoare, la expunerea la o lumină de altă culoare). Analizând însă cu atenție, constată că, în lipsa luminii, razele erau emise de sărurile de uraniu. 112 Gerhard Carl Schmidt (1865-1949), chimist german. Cu două luni înainte de Marie Curie, descoperă că elementul thoriu este radioactiv. 113 Françoise Giroud (France Gourdji) (1916-2003), ziaristă, scenaristă, scriitoare și politiciană. Fondează împreună cu Jean-Jacques Servan-Schreiber revista L'Express. Descrie, cu un talent retoric unic, personalitatea Mariei Curie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Mecanica celestă (1799-1825). Volumele pun baza interpretării ecuației Laplace, calculul diferențial Laplace, ipoteza nebulară despre originea sistemului solar, găurile negre și noțiunea de colaps gravitațional i-au atribuit porecla de "Newton al Franței". 165 Claude Louis Berthollet (1748-1822), medic și chimist francez. Îl însoțește pe Napoleon în campania sa din Italia. Cercetările sale asupra natronului și a afinităților lui, precum si concepția sa științifică, au o puternică influență asupra lui Lavoisier, deși au rămas în spirala umbrei. 166 Antoine François, comte de
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
în campania sa din Italia. Cercetările sale asupra natronului și a afinităților lui, precum si concepția sa științifică, au o puternică influență asupra lui Lavoisier, deși au rămas în spirala umbrei. 166 Antoine François, comte de Fourcroy (1755-1809), medic, entomolog și chimist francez, colaborator al lui Lavoisier în standardizarea nomenclaturii în chimie. De la el a rămas o carte clasică pentru chimie, scrisă în 1801, Système des connaissances chimiques et de leurs applications aux phénomènes de la nature et de l'art. 167 Louis-Bernard
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Lavoisier în standardizarea nomenclaturii în chimie. De la el a rămas o carte clasică pentru chimie, scrisă în 1801, Système des connaissances chimiques et de leurs applications aux phénomènes de la nature et de l'art. 167 Louis-Bernard Guyton de Morveau (1737-1816), chimist, avocat și politician francez, participă la stabilirea nomenclaturii chimice. Descoperitorul curățirii clădirilor prin afumare cu acid muriatic. Colaborează cu Lavoisier, dar rămâne în umbră. 168 Jean Rey (1583-1645), medic și chimist francez, descoperă că greutatea atomică a plumbului și staniului
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de l'art. 167 Louis-Bernard Guyton de Morveau (1737-1816), chimist, avocat și politician francez, participă la stabilirea nomenclaturii chimice. Descoperitorul curățirii clădirilor prin afumare cu acid muriatic. Colaborează cu Lavoisier, dar rămâne în umbră. 168 Jean Rey (1583-1645), medic și chimist francez, descoperă că greutatea atomică a plumbului și staniului crește atunci când aceste elemente sunt calcinate. El atribuie fenomenul greutății atomice a aerului, care devine mai dens când este încălzit (experiențe repetate și confirmate de Lavoisier). El este precursorul lui Lavoisier
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
El atribuie fenomenul greutății atomice a aerului, care devine mai dens când este încălzit (experiențe repetate și confirmate de Lavoisier). El este precursorul lui Lavoisier în dovedirea principiului conservării masei, dar rămâne in spirala umbrei. 169 Mihail Vasilievici Lomonosov (1711-1765), chimist, fizician, naturalist, mineralog și scriitor rus. Descoperă existența atmosferei pe Venus și stabilește, înaintea lui Lavoisier, că materia este compusă din corpusculi și molecule care totalizează o masă stabilă, constantă. 170 Henry Cavendish (1731-1810), filosof, chimist și naturalist englez. Descoperă
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Mihail Vasilievici Lomonosov (1711-1765), chimist, fizician, naturalist, mineralog și scriitor rus. Descoperă existența atmosferei pe Venus și stabilește, înaintea lui Lavoisier, că materia este compusă din corpusculi și molecule care totalizează o masă stabilă, constantă. 170 Henry Cavendish (1731-1810), filosof, chimist și naturalist englez. Descoperă hidrogenul și explică de ce aerul este inflamabil și formează apă prin combustie. Descrie densitatea aerului inflamabil în articolul On Factitious Airs, publicat în 1766. Lavoisier îi reproduce axperiențele și le confirmă. Stabilește, pentru prima dată, compoziția
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Mesmer (1734-1815), fizician și astronom german. A elaborat teoria existenței unei energii cosmice naturale transferabile la animale (care se poate transfera între animale și de la animale la obiecte) numită "magnetism animal" sau "mesmerism". 175 Jöns Jacob Berzelius (1779-1848), medic și chimist suedez. A dezvoltat "principiul stoichiometriei" sau proporția combinațiilor chimice. Descrie forța electrochimică cu risc în descompunerea constituenților chimici. Determină multe ingrediente care sunt opuse electrochimic. Descoperă elementele ceriu și thoriu; elaborează tehnicile analitice de izomerism și catalizare. 176 Julius Lothar
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
principiul stoichiometriei" sau proporția combinațiilor chimice. Descrie forța electrochimică cu risc în descompunerea constituenților chimici. Determină multe ingrediente care sunt opuse electrochimic. Descoperă elementele ceriu și thoriu; elaborează tehnicile analitice de izomerism și catalizare. 176 Julius Lothar von Meyer (1830-1895), chimist german, contemporan cu Dmitri Mendeleev. Publică primul tabel periodic al elementelor chimice, bazat pe greutatea atomică (cu șapte ani înaintea lui Mendeleev). Meyer a înțeles că dispunerea acestora în ordinea greutății atomice în grupe conduce la o clasificare pe baza
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
ani înaintea lui Mendeleev). Meyer a înțeles că dispunerea acestora în ordinea greutății atomice în grupe conduce la o clasificare pe baza proprietăților fizico-chimice asemănătoare. Publică tabelul periodic cu 28 de elemente în 1862. 177 John Alexander Reina Newlands (1837-1898), chimist englez contemporan cu Dmitri Mendeleev. Realizează un tablou periodic al elementelor chimice, în 1865, cu patru ani înaintea lui Mendeleev, intitulat "Legea octavelor", în care orice octavă de elemente chimice, cu greutate atomică asemănătoare, prezintă un comportament analog. Prezintă șapte
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
periodic al elementelor chimice, în 1865, cu patru ani înaintea lui Mendeleev, intitulat "Legea octavelor", în care orice octavă de elemente chimice, cu greutate atomică asemănătoare, prezintă un comportament analog. Prezintă șapte elemente pe octavă. 178 Svante August Arrhenius (1859-1927), chimist și fizician suedez, director al Institutului Nobel. Descrie conductivitatea electroliților, afirmând că, într-o soluție, sarea se disociază în particule încărcate electric. Stabilește ecuația care-i poartă numele și care dovedește că este nevoie de o anume cantitate de energie
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cosmice și depistează o particulă necunoscută, de aceeași masă cu electronul, pe care o fotografiază (care este cu încărcătură electrică opusă electronului). Astfel descoperă pozitronul. Pentru această descoperire primește Premiul Nobel pentru fizică în 1936. 207 Johannes Stark (1874-1957), fizician, chimist și matematician german. Descoperă efectul Doppler și despicarea liniilor spectrale în câmpul electric, fenomen cunoscut ca "efectul Stark". Pentru această descoperire i se conferă Premiul Nobel pentru fizică al anului 1919. Simpatizant al regimului hitlerist, scrie un articol în ziarul
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
prin corelațiile dintre propoziții, sunt unite într-un spațiu ontic. Ceea ce este reprezentat nu este doar un dat arătat, ci o serie de extensii ale posibilităților reprezentării sferei ontice uniformice. De exemplu, în cazul unui roman unde este prezentat un chimist care lucrează la anumite formule putem spune că personajul este prezentat în mod real, în timp ce, prin contrast, lumea obiectelor chimice este ideală. Putem spune că o sferă uniformă corespunde unui text uniform literar care depășește sfera a ceea ce este reprezentat
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
, Rodica (6.V.1958, București), eseistă și stilistician. Este fiică a Constanței Zafiu (n. Arbănaș), tehnician chimist, și a lui Ion Zafiu, economist. Învață la București, unde urmează școala generală, Liceul „I. L. Caragiale” (1973-1977) și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1981. Până în 1985 va fi profesoară la Ciorogârla, județul Giurgiu. Ulterior intră în cercetare
ZAFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]