1,084 matches
-
copaci... spuse Coltuc, fără să clipească. — De unde copaci ? Și, ca să se scuze în fața cârciumarului, care ridicase din sprânceană în timp ce-i punea berea în față : Băiatul ăsta vede copaci. — Deasupra asfaltului, continuă Coltuc. Văd copacii care au fost tăiați... I-auzi, Chiorule ! se întoarse Costică mirat. — Nu contați pe mine la discuția asta, i-o întoarse Fane. Hai, noroc ! îngădui Ologu. Gâlgâi pe îndelete berea care, din pricina lipsei dinților, i se scurgea de minune pe gâtlej. Când văzu sticla neatinsă din dreptul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
apoi : Dacă stau bine și mă gândesc, suntem o gașcă nu chiar de colea. Nu-ți sare banul din buzunar la olog, dai de ciung. Și încă ce ciung, a-ntâia ! Nu-ți place nici de ciung, îți pune capac chiorul. Avem pentru toate gusturile. Semnele prevesteau, într-adevăr, o zi bună. Orbul și Ologu își deșertară de mai multe ori farfurioarele în buzunare, lăsând doar câte un ban, de sămânță. Coltuc primi și câte ceva de mâncare, dat fiind că tolba
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
glas dogit, care nu mișcă buzele chipului pe care-l privea, de parcă cineva ar fi vorbit din spatele unei măști. — Auzi, ciovico, mai bine mi-ai da mie o mână de ajutor, spuse cu voce stinsă Ologu. Și dă-i și chiorului ăstuia ciomagul, să nu mai umble în patru labe și cu limba scoasă. Panselia nu se încumetă să-l lase așa pe Coltuc, își sumese fustele colorate, netezi o margine, o muie în gură și îi șterse flăcăului sângele uscat
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ziduri. Făcu două salturi ce se dovediră prea puțin inspirate, căci scândura pe care nimeri împroșcă în cele patru zări stropi de noroi amestecat cu var. Holul avea o lumină bolnăvicioasă, ce mirosea a ou clocit, venind dintr-un bec chior, atârnat de două fire verzi, împletite. Duhoarea se îngălbenea pe măsură ce te apropiai de casa scărilor ; undeva, în subsol, vremurile vechi putrezeau în stive amestecate, de cartofi și de morcovi, pe care nimeni nu le mai răscolea, să le aerisească. Simți
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Nu avea în casă nimic care să merite furat. Condiția libertății absolute. Ba nu, uite niște votcă pe un fund de sticlă. Măsură din cinci pași garsoniera și se aplecă pe fereastră. Întunericul creștea, parcă, din smârcurile de pe stradă, becurile chioare abia dacă izbuteau să lumineze ferestrele, cum nu sufla nici vântul, întunericul și lumina se țineau deoparte, fiecare cu un sentiment de nemulțumire. Aici era cartierul Bahne, nu se știe cine și de ce îi dăduse numele ăsta. Blocurile nu erau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
asta ? — De la Polixenia, răspunse fata, oarecum mândră. — Frumos nume, hârâi bătrânul. Cine ți l-a pus a fost inspirat. Maca își mușcă buzele, întrebându-se dacă bătrânul mai avea ciorapul tras pe cap, cu vârful atârnându-i între sprâncene. Becul chior agățat pe hol, în spatele lui, îi lăsa umbra să cadă prin ușa întredeschisă. Cei dinăuntru nu observară prezența, între ei, a umbrei. — Eu mi l-am pus, șopti fata. — Cum asta ? Nu-l ai de când te-ai născut ? — Ba da
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Șt. Mihăileanu, Carada etc. etc. in infinitum și din ce în ce mai ad absurdum. De piese originale tot de categoria asta foiește apoi provincia. Acolo-și duc strălucita lor existență, coronate cu hârtie aurită, umbrele trecutului: Mihaii Viteji, Ștefanii cei Mari, Bogdanii cei Chiori, apoi un repertoriu comic minunat, d. e.: Lumea ca nelumea sau Domnia asupra stelelor, Balamucul sau înțelepții și nebunii, Contrabanda de la Giurgiu (respective Galați, Brăila, Turnu), apoi drame ca Tudor cu caucul de doi coți, Manole sârbul etc. etc. 6 Venim
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna angelicata: „cuminte și înțeleaptă cum era”181, „mai aleasă întru deprinderi și mai frumoasă decât și-o închipuise vreodată”182, iar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cuvântului de duh ce salvează onoarea unei femei renumite: „câtă putere ascunde o vorbă înțeleaptă și bine ticluită”179. Marchiza de Monfferato, „frumoasă și vrednică ca nimeni alta în lume”180, este râvnită pentru calitățile ei de regele Filip cel Chior al Franței (aluzie poate la cecitatea bărbaților în privința unor subtilități feminine), care deslușește în această femeie însușirile unei donna angelicata: „cuminte și înțeleaptă cum era”181, „mai aleasă întru deprinderi și mai frumoasă decât și-o închipuise vreodată”182, iar
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
că-i sparg roțile”. Punctul minim este Nea P... Așa e deci cu „nea”. Când cineva mi se adresează fals afectuos cu „Nea Horică”, știu precis că nu mă stimează. Denumiri istorice devin și ele denumiri generice. Așa este Pazvante Chiorul, personaj real folosit ca simbol al unui timp apus, de mult revolut. Nu știu dacă a existat un Sulea Spătarul, dar se poate să fi fost. El simbolizează pretențiile fără acoperire: se crede Sulea Spătarul. Un caz bizar e mitologicul
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
suc de rostopască. Alifie cu unt sau untdelemn, cu var nestins sau cu cărbune de ciocălăi de porumb, făcuți cenușă. Se mai aplică pe bube pulbere de scaieți arși (pisați) sau aluat fierbinte din făină de porumb. BUBE OARBE (bube chioare, bube mocnite, cârtițe, udme, otme, umflături, broaște, uime, tătărci, scurte, adenite) Termen generic pentru diferite bube mari, fără cap, care se fac sub piele, la Încheieturi, pe ceafă, la gât, la coapse, pe fese, subsiori, la stinghii. Tratamente aplicate: Legători
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
probleme cu tălpile care mi se încinge, de trebe să mă opresc mereu la capu' locului și să le frec cu ceva. Mi-a dat acuma pastile, infiltrații, alte alea cu care să te ungi, dar parcă ar fi apă chioară. Eu cred că e de la muncă și de la nevoi. Am un petic de grădină de 30 de ari, pe care îl sap singurică. Noră-mea zice mereu că ea e frumoasă, nu-i stă bine cu sapa în mână, ea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vreo 300 de milioane ca să-și întemeieze propriul său grup de presă, după ce l-am scos din închisoare; altul, căruia i-am salvat viața , ne-a părăsit chiar în timpul unei emisiuni electorale sărind, pe 37 promisiuni, în barca unui afacerist chior. A rămas o jigodie. Dar au tot venit alții și mereu alții dintre care unii au învățat meserie bună, bună la TV.V, Unison Radio - Meridianul. Din peste 500 de persoane, s-au ales ziariști de mare calitate, de însemnătate
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ca în respectiva mănăstire "să nu fie, nicăieri, nici cadran, nici ornic". Iar dacă la Thomas Morus drumul spre Utopia este deschis doar temerarilor visători și presupune, obligatoriu, călătoria, în cazul de față accederea la mănăstire nu rămâne apanajul "femeilor chioare, șchioape, gheboase, strâmbe, zălude, pocite sau betege" și al "bărbaților ologi din naștere, răpciugoși, nerozi sau trândavi", ci impune o radicală schimbare de optică. Societatea multistratificată și bine organizată, cu sfatul ei de bătrâni înțelepți la care se apelează ca
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
acuzelor de minciună ce i se aduc, chiar în timp ce minte. Și în privința aceasta, mai presus de orice, dresați-l să nege evidențele cu orice preț, chiar dacă obiectul minciunii sale este la vedere și îl vede tot omul, ba chiar și chiorul. - Și în încheiere cel mai important lucru: învățați-l ca el să nu creadă în nimic din ceea ce spune! E un lucru esențial, să înțeleagă clar, imediat ce a deprins vorbirea articulată, că orice om politic, dacă prin absurd, crede ce
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
în timp ce dincoace în România, miile de creștini năvălesc hăulind și scrâșnind, către un butoi plin cu apă de izvor, care cică ar fi tămăduitoare. Pentru ca s-ajungă la tot cartierul se mai și îmbuteliase mii de pet-uri cu apă chioară. Dar asta nu-i potolește, pe creștinii deveniți deodată niște fiare. Cu ochii injectați, fixați pe butoiul cu pricina și pe mâinile celor care împart pet-urile cu apă, se agită, se îmbrâncesc, își dau coate direct în gură sau
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
nemaicunoscut al economiei, cum nu-l avusese și probabil nu-l va mai avea vreodată. Dar să primești deodată de 4-5 ori mai mulți bani, și încă pe gratis, este într-adevăr un mare noroc. Un noroc de-a dreptul chior care trebuie exploatat la maximum. Insă după cum s-a observat, că de fapt noi suntem români, așa că entuziasmul celor de la guvernare și din cercurile apropiate a scăzut brusc, până spre zero, exact din momentul în care s-a aflat, cu
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
au fost legal aprobate la timpul lor de Parlament (e vorba de cel științific) întrunindu-se cvorumul necesar, așa că nu mai pot fi puse la îndoială, fiindcă „unde-i lege, nu-i tocmeală". Deci a conchis el, „Homeopatia e apă chioară" și pentru a-mi demonstra aceasta, a înghițit pe loc vreo optzeci de somnifere homeopate. Mă uit cu groază la el. E roșu tot la față și clipește des. Se îneacă puțin, dar după ce le mestecă mai bine și ia
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
completează de minune. Cel mai curajos și cel mai acerb critic al deciziei Schengen a Uniunii Europene, de a ne trânti ușa în nas, după ce ne-a luat sub aripa sa protectoare în 2007, ca pe-un pui de curcă chior, Teodor Baconschi, declară cu strălucirea-n ochi și cu cei trei trandafiri rituali ai PDL în mână: „Eu, preafrumoasă Elena, sunt extrem bucuros să lucrez cu tine. Ca om prea muritor trebuie să fac eforturi monumentale ca să nu cad sub
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
n-are, ceea n-are, care are, jucătorul nostru își lustruiește chelia și hăhăie pe la Cireșica cu șprițul în nas, explicându-le chelnerilor și țigăncilor din formația de dans, cât de simplu și ușor sunt de fraierit, consumatorii de apă chioară prezidențială, de la București și din întreaga țară. Și acum, vă rog atenție la mine, asta are, asta n-are, care are? Întrebări, întrebări Hei vecine! Te văd că ai toți boii acasă și toate țiglele pe acaret, așa că te rog
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
spadă; El școală casa-n țipat 'nalt și las. Fiul și fiică voastră-au găsit vină Că merită rușinea ce-o îndur. BUFONUL: Iarnă n-a trecut încă, daca gîștele sălbatice zboară într-acolo. Tații zdrențăroși Fac copii ce-s chiori, Tații-n pungă groși Au blînzi copiii lor. Norocul, curva fără leac, Nu deschide la sărac. Și cu toate acestea, vei avea atîtea dureri de la fetele tale, cîte poți să numeri într-un an. LEAR: O, furia-mi spre inima
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
nemaicunoscut al economiei, cum nu-l avusese și probabil nu-l va mai avea vreodată. Dar să primești deodată de 4-5 ori mai mulți bani, și încă pe gratis, este într-adevăr un mare noroc. Un noroc de-a dreptul chior care trebuie exploatat la maximum. Însă după cum s-a observat, că de fapt noi suntem români, așa că entuziasmul celor de la guvernare și din cercurile apropiate a scăzut brusc, până spre zero, exact din momentul în care s-a aflat, cu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
pârâi oasele ca sub șenila tancului! repeta de mai multe ori unul dintre ei. Mai bine puneți pofta-n cui! Îi replică un altul din imediata lui apropiere. Asta nu-i de nasul tău. Ție îți trebuie una șchioapă sau chioară, să nu te vadă cât de sluțit ești! Aia din dreapta mi se potrivește mie ca o mănușă. Mă învoiesc de la căpitan și mă duc s-o cer de nevastă! Glume de acestea, precum și altele mult mai deochiate se făceau cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
școală și înserare nu-mi ajunsese pentru tras cu sania și pentru joacă, iar lecțiile rămăseseră nefăcute. Eram în clasa I și aveam de transcris un text dintr-o lecție al cărei titlu nu mi-l mai amintesc. La lumina chioară a lămpii, pe un capăt de laiță și stând în genunchi m-am apucat de scris. Când am ajuns la propoziția Moșul era mai țanțoș ca un cocoș, am scris cuvintele mai și țanțoș legate între ele. Dându-mi seama
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
fost apreciat la concurs. Situația, departe de a fi fost singulară, era delicată și de neînțeles pentru bietul tată căruia Diplomele de premiu îi dăduseră multe speranțe de reușită pentru fiul său. Să fi fost acest copil un fel de chior în țara orbilor la școala în care a învățat? Întâmplarea relatată în rândurile de mai sus este, în esență, similară cu aceea care se constată la concursurile pentru titularizarea cadrelor didactice pe posturile și catedrele vacante și în suplinire. Absolvenți
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]