1,028 matches
-
rinichi poate conține unul sau mai mulți chiști. Termenul de rinichi chistic este rezervat pentru rinichiul cu trei sau mai mulți chiști (6). Localizarea chiștilor multipli poate fi unilaterală (ex. boala multichistică congenitală) sau bilaterală (ex. ADPKD), regională (ex. boala chistică medulară) sau difuză (ex. ARPKD sau ADPKD). Unii chiști pot fi mici și staționari (nu se măresc), iar clinic nu sunt importanți, deoarece nu afectează funcția renală și nu determină complicații. Alți chiști pot crește progresiv, pot determina complicații (hematurie
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
și nu determină complicații. Alți chiști pot crește progresiv, pot determina complicații (hematurie, infecții etc.) și/sau pot afecta semnificativ funcția renală (până la IRCT). Chiștii renali se întâlnesc în diferite afecțiuni genetice, displazice sau câștigate (tabelul 1.1); unele boli chistice sunt limitate la rinichi, altele sunt multisistemice. Termenul de boală polichistică renală (PKD) a fost rezervat pentru două boli de origine genetică, cu implicare difuză a ambilor rinichi (măriți de volum), dar diferite ca perioadă de debut și transmisie ereditară
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
din punct de vedere prognostic (pentru copilul afectat), cât și pentru evaluarea exactă a riscului de recurență la alți copii sau interpretarea corectă a posibilelor complicații renale și/sau manifestări extrarenale pe care aceștia ar putea să le prezinte. Boala chistică renală dobândită, în IRC avansată și la pacienții dializați O definiție a ADPKD, cât mai completă dar sintetică, ar caracteriza această boală ca o afecțiune ereditară, multisistemică, caracterizată prin dezvoltarea progresivă și difuză de chiști renali multipli, bilaterali, în toate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
cu IRC terminală (7, 33). Diagnosticul pozitiv este de obicei ușor la adult: rinichi mari (bilateral) cu chiști multipli, anamneza familială pozitivă și sugestivă pentru o transmitere autosomal dominantă, prezența chiștilor în ficat. Există însă o mare varietate de boli chistice renale (9, 17) genetice sau negenetice care impune un diagnostic diferențial atent, mai ales în două situații: copil cu boală chistică renală, situație în care, pentru a stabili dacă este vorba de ADPKD sau ARPKD, se va determina prezența sau
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pozitivă și sugestivă pentru o transmitere autosomal dominantă, prezența chiștilor în ficat. Există însă o mare varietate de boli chistice renale (9, 17) genetice sau negenetice care impune un diagnostic diferențial atent, mai ales în două situații: copil cu boală chistică renală, situație în care, pentru a stabili dacă este vorba de ADPKD sau ARPKD, se va determina prezența sau absența bolii la unul dintre părinți (38); alte boli renale chistice cu transmitere autosomal dominantă, cum ar fi boala renală glomerulochistică
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
diferențial atent, mai ales în două situații: copil cu boală chistică renală, situație în care, pentru a stabili dacă este vorba de ADPKD sau ARPKD, se va determina prezența sau absența bolii la unul dintre părinți (38); alte boli renale chistice cu transmitere autosomal dominantă, cum ar fi boala renală glomerulochistică sau scleroza tuberoasă (26). 1. Definiția completă a ADPKD și comentariile necesare înțelegerii caracteristicilor generale ale acestei boli sunt prezentate în capitolul 1. Unul dintre caracterele esențiale ale ADPKD este
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
constituie îngrijirea bolnavului cu ADPKD acest lucru este deseori ignorat (14); se uită prea ușor responsabilitățile dictonului de aur al medicinei moderne, nu există boli, ci familii de bolnavi. Marii specialiști nefrologi care scriu în tratate capitolul referitor la bolile chistice renale sunt unanim de acord că sfatul genetic este o componentă de rutină a îngrijirii pacienților cu ADPKD (Pirson et al., 1998). în plus, în contextul actual al medicinei moleculare, înțelegerea funcției genelor implicate în ADPKD reprezintă cheia descifrării patogeniei
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fraților bolnavi (II-3 și II-6). Persoanele II-5 și II-8 au peste 30 de ani, nu au chiști și testarea genetică arată că sunt cert sănătoși. Diagnosticul presimptomatic (la III-1, III-2) la persoane cu risc de 50% și fără imagini renale chistice, ca și diagnosticul prenatal la sarcina III-3 permit stabilirea celor care au moștenit gena de boală: III-1, ceilalți (III-2, III-3) fiind indemni. 10. Markerii genetici folosiți pentru diagnosticul ADPKD sunt reprezentați de microsateliții (CA)n: D16S291, KG8, D16S663 pentru gena
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
nu poate evidenția totdeauna chiștii); în funcție de rezultat, ei pot lua o decizie informată asupra planingului lor familial; (2) la persoanele care au în familie anevrisme intracraniene; (3) evaluarea unui donator sănătos înrudit cu pacientul care va fi transplantat. PATOGENIA BOLII CHISTICE RENALE AUTOSOMAL DOMINANTE (ADPKD) Irina Mititiuc și Mircea Covic în ADPKD, formarea chiștilor poate începe încă din viața fetală, în orice segment al nefronilor și tubilor colectori. Inițial, se produce o dilatație locală a tubului renal, care apoi se mărește
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
ADPKD. Apoi celulele cultivate au fost expuse la acțiunea unor factori de creștere, studiindu-se reactivitatea lor. Cele recoltate de la persoane normale au reacționat prin creștere normală, rezultând elemente caracteristice tubilor normali, cu polaritate celulară normală. Celulele provenite din epiteliul chistic s-au înmulțit însă anarhic, fără conturarea de structuri tubulare, iar polaritatea lor a fost anormală. Ambele tipuri de celule au reacționat la stimuli și prin intensificarea producției de macromolecule structurale pentru matricea extracelulară. Au existat însă diferențe în ceea ce privește calitatea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
4.1. Mecanisme patogenice implicate în producerea chiștilor renali . B) CREȘTEREA CHIȘTILOR în formarea și creșterea chiștilor au fost implicate trei procese patogenice (7, 12): proliferarea intensă a celulelor epiteliale care formează suprafața exterioară a chiștilor; acumularea anormală în cavitățile chistice a fluidelor derivate din filtratul glomerular și, mai ales, din secreția transepitelială; sinteza anormală a unor componente ale matricei extracelulare. În plus, chiștii renali produc o serie de factori (citokine, un factor de activare a chiștilor, lactosylceramid compus cu activitate
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
o proliferare activă moderată (comparativ cu celulele renale normale), dar ele nu sunt imortalizate și nu suferă o transformare neoplazică. Mecanismul care determină proliferarea implică sinteza factorilor de creștere epidermal și hepatocitic, care se găsesc în concentrație crescută în fluidul chistic, precum și pierderea mecanismului normal de feed-back negativ al diviziunii celulare prin inhibiție de contact intercelular. Concomitent are loc în celulele epiteliale chistice expresia crescută a receptorilor pentru acești factori de creștere. în felul acesta, factorii de creștere secretați de celulele
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
determină proliferarea implică sinteza factorilor de creștere epidermal și hepatocitic, care se găsesc în concentrație crescută în fluidul chistic, precum și pierderea mecanismului normal de feed-back negativ al diviziunii celulare prin inhibiție de contact intercelular. Concomitent are loc în celulele epiteliale chistice expresia crescută a receptorilor pentru acești factori de creștere. în felul acesta, factorii de creștere secretați de celulele chistice pot activa proliferarea celulelor care i-a produs (mecanism autocrin). Acest proces este inhibat in vitro de taxol, un agent care
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
precum și pierderea mecanismului normal de feed-back negativ al diviziunii celulare prin inhibiție de contact intercelular. Concomitent are loc în celulele epiteliale chistice expresia crescută a receptorilor pentru acești factori de creștere. în felul acesta, factorii de creștere secretați de celulele chistice pot activa proliferarea celulelor care i-a produs (mecanism autocrin). Acest proces este inhibat in vitro de taxol, un agent care interferează funcția microtubulilor și deci formarea fusului de diviziune 1. Sinteza în exces a factorilor de creștere și receptorilor
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este stimulată de o serie de factori de transcripție 2, precum Pax-2 și WT-1. Ei sunt produși în mod normal de rinichiul fetal, având un rol decisiv în organogeneză, dar la adult ei nu sunt sintetizați. în ADPKD, celulele epiteliale chistice produc, în mod anormal, factorii Pax-2 și WT-1, care foarte probabil vor stimula sinteza factorilor de creștere și deci proliferarea celulară (16). Sinteza aberantă a factorilor de transcripție, precum și alte elemente (de ex., localizarea apicală a pompei Na-K-ATP-ază) pledează pentru
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
antioxidante (glutation, catalază etc.) (15). Diferiți cistogeni renali (de ex., acidul nordihidroguaiaretic, diphenylthiazolul, cyclosporina etc.) pot acționa prin scăderea concentrației acestor substanțe. O altă dovadă experimentală: mutația genei bcl-2, care protejează celulele de apoptoza produsă de alterări oxidative, determină boala chistică renală. 2. Acumularea de fluide Teoretic, acumularea intrachistică de lichide poate fi produsă de obstrucția intratubulară și acumularea filtratului glomerular și/sau de secreția transepitelială 1. Experimental, la șoarecii cpk (un model animal de ARPKD), taxolul produce in vivo inhibarea
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
poate produce o localizare greșită sau anormală a proteinelor membranei plasmatice, exprimată în special prin (12): localizarea apicală a Na-K-ATP-azei; poziția anormală a cotransportorului Na+-K+-2Cl la polul bazal; expresia cystic fibrosis transmembranar conducatance reglator (CFTR) de către celulele epiteliale chistice la polul lor luminal. Unii chiști din PKD au pompa Na-K-ATP-ază localizată la polul apical 3, spre cavitatea chistică, în locul poziției bazolaterale normale prin care mediază reabsorbția 3. Localizarea apicală a pompei de sodiu a fost găsită numai în 25
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Na-K-ATP-azei; poziția anormală a cotransportorului Na+-K+-2Cl la polul bazal; expresia cystic fibrosis transmembranar conducatance reglator (CFTR) de către celulele epiteliale chistice la polul lor luminal. Unii chiști din PKD au pompa Na-K-ATP-ază localizată la polul apical 3, spre cavitatea chistică, în locul poziției bazolaterale normale prin care mediază reabsorbția 3. Localizarea apicală a pompei de sodiu a fost găsită numai în 25% din celulele chistice, iar unii autori nici nu au putut-o evidenția, ridicând în discuție realitatea acestui fenomen (1
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
lor luminal. Unii chiști din PKD au pompa Na-K-ATP-ază localizată la polul apical 3, spre cavitatea chistică, în locul poziției bazolaterale normale prin care mediază reabsorbția 3. Localizarea apicală a pompei de sodiu a fost găsită numai în 25% din celulele chistice, iar unii autori nici nu au putut-o evidenția, ridicând în discuție realitatea acestui fenomen (1). tubulară a sodiului (16); repoziționarea precoce a acestei enzime va determina pomparea activă de sodiu și apă în lumenul chistului. Acest transport activ se
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
pompei din ADPKD pot reflecta starea de nediferențiere a celulelor ce limitează chistul 4. Deci modificarea polarității Na-K-ATP-azei este un fenomen secundar, produs probabil de dediferențierea celulară. Poziția apicală a pompei de sodiu a fost observată și în boala renală chistică câștigată, sugerând că localizarea ei anormală poate fi o caracteristică generală a epiteliilor chistice. Expresia CFTR de către celulele renale chistice și localizarea ei la polul apical implică ionul clor în acumularea intrachistică de fluide (3). Fenomenul decurge în două etape
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
Deci modificarea polarității Na-K-ATP-azei este un fenomen secundar, produs probabil de dediferențierea celulară. Poziția apicală a pompei de sodiu a fost observată și în boala renală chistică câștigată, sugerând că localizarea ei anormală poate fi o caracteristică generală a epiteliilor chistice. Expresia CFTR de către celulele renale chistice și localizarea ei la polul apical implică ionul clor în acumularea intrachistică de fluide (3). Fenomenul decurge în două etape: mai întâi, clorul este transportat activ în interiorul celulei datorită unui cotransportor Na+ -K+-2Cl
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
fenomen secundar, produs probabil de dediferențierea celulară. Poziția apicală a pompei de sodiu a fost observată și în boala renală chistică câștigată, sugerând că localizarea ei anormală poate fi o caracteristică generală a epiteliilor chistice. Expresia CFTR de către celulele renale chistice și localizarea ei la polul apical implică ionul clor în acumularea intrachistică de fluide (3). Fenomenul decurge în două etape: mai întâi, clorul este transportat activ în interiorul celulei datorită unui cotransportor Na+ -K+-2Cl situat la polul bazal; din interiorul
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
clor în acumularea intrachistică de fluide (3). Fenomenul decurge în două etape: mai întâi, clorul este transportat activ în interiorul celulei datorită unui cotransportor Na+ -K+-2Cl situat la polul bazal; din interiorul celulei, ionul clor este apoi transportat în cavitatea chistică prin canalul clor (realizt de CFTR) de la polul apical. Ambele canale sunt c-AMP dependente. Pompa de la nivelul bazocelular este stimulată de forskolin și inhibată de oubaină, bumetanid și furosemid; pompa apicală este inhibată de diphenyl-2-carboxylat. în concluzie, secreția transepitelială
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
este mecanismul principal prin care se realizează acumularea de fluide și mărirea de volum a chiștilor. Probabil la aceste niveluri s-ar putea descoperi mijloace terapeutice utile care să stopeze creșterea chiștilor. Pentru ca moleculele de apă să poată traversa peretele chistic, el trebuie să fie permeabil pentru apă. Această proprietate este condiționată de prezența canalelor de apă care permit trecerea apei din interstițiu spre interiorul chistului. în rinichiul normal, porțiunea de tub nefronal la care se întâlnește permeabilitate maximă pentru apă
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]
-
final al insuficienței renale (7). Recent, s-a demonstrat experimental că obstrucția tubulară este o caracteristică a PKD, care produce creșterea chiștilor la șobolanii Han: SPRD. Plecând de aici, mai mulți cercetători au atras atenția asupra asemănărilor dintre patogenia bolii chistice renale și nefropatia obstructivă (fig. 4.3). Aceasta include: creșterea expresiei diferitelor componente ale sistemului renină-angiotensină, a chemochinelor, a TGFb și a PDGF; creșterea producției speciilor oxigen reactive; reducere a expresiei sau generării bradikininei, oxidului nitric, enzimelor antioxidante și EGF
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]