841 matches
-
534; 26 Bl. 533; 28 Bl. 533; 30 Bl. 533 Str. Cantacuzino Dumitrașcu Std. Caprelor Str. Caprelor Str. Caraiman Bl. D. Carol I Str. Cașin Str. Cazărmilor Str. Călugăreni Str. Căpșunelor Str. Cerchez Ale. Cimitirul Evreesc Str. Cișmeaua Butuc Str. Cișmeaua Păcurari Std. Cîrlig Str. Cloșca 3; 15; 17; 19; 23; 25; 2; 12; 12A; 12B; 12C; 14; 16; 16A; 26; 28; 30; 32 Str. Cloșca 4; 6; 8; 10 Bl. C3 Fdt. Cocoarei Cpx. Codrescu căminele: C10, C11, C12, C13
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
Teilor Comuna Văcăreni Sat: Văcăreni Colegiul uninominal pentru alegerea Camerei Deputaților nr. 4 Orașul BABADAG Localitate componentă: Babadag Comuna Baia Sate: Baia, Camena, Caugagia, Ceamurlia de Sus, Panduru Comuna Beidaud Sate: Beidaud, Neatârnarea, Sarighiol de Deal Comuna Casimcea Sate: Casimcea, Cișmeaua Nouă, Corugea, Haidar, Rahman, Războieni, Stânca Comuna Ceamurlia de Jos Sate: Ceamurlia de Jos, Lunca Comuna Ciucurova Sate: Ciucurova, Atmagea, Fântâna Mare Comuna Dăeni Sat: Dăeni Comuna Dorobanțu Sate: Dorobanțu, Ardealu, Cârjelari, Fântâna Oilor, Meșteru Comuna Frecăței Sate: Frecăței, Cataloi
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
79 Str. Cetatea de Baltă - nr. 24 - 56 Str. Cetatea de Baltă - nr. 58 - 126; 81 - 155 Ale. Cetățuia - nr. 6 - 12 Ale. Cetățuia - nr. 2 - 4 Ale. Cetățuia - nr. 1 Str. Cetățuia - nr. 2 - 6 Str. Cheile Orzei Int. Cișmelei Int. Colaborării Str. Compasului Str. Costin Nenițescu Int. Crenguței Str. Crișul Repede Str. Cupolei - nr. 1 - 3 Str. Cupolei - nr. 5 Str. Cupolei - nr. 2 - 8 și 7 - 19 Str. Cupolei - nr. 10 - 12 Str. Dâmbovița Int. Dâmboviței Str. Dealul
HOTĂRÂRE nr. 2 din 16 februarie 2012 pentru aprobarea actualizării delimitării colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
va avea următorul cuprins: "Sediu exploatare - 1 buc., conductă de aducțiune - 1 buc., puțuri forate - 3 buc., rețea distribuție apă - 1 buc., stație tratare și înmagazinare apă - 1 buc., stație de pompare apă - 1 buc., cămine de vane - 42 buc., cișmea stradală - 86 buc., contor apă - 4 buc., convertizor - 1 buc., echipamente și dotări pentru exploatare - 1 buc., electropompă centrifugă - 1 buc., electropompă Epuisment - 1 buc., electropompă submersibilă - 3 buc., electropompă submersibilă tip 16 GS 40T - 1 buc., electropompă submersibilă tip
HOTĂRÂRE nr. 811 din 31 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/244501_a_245830]
-
Beuca - comuna Beuca, județul Teleorman", coloana 3 va avea următorul cuprins: "situată în satul Beuca, în CV 1, parcela 7, nr. puțuri 2, lungime rețea - 16,266 km, stație de tratare + pompare a apei + punct exploatare, rezervor înmagazinare - 300 mc, cișmele stradale - 35, hidranți incendiu - 3, suprafața - 5.096 m²., vecinătăți: N - consiliul local, S - consiliul local, E - consiliul local, V - consiliul local", coloana 4 va avea următorul cuprins: "2011", coloana 5 va avea următorul cuprins: "3.042.990 lei", iar
HOTĂRÂRE nr. 904 din 1 septembrie 2012 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 1.358/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Teleorman, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Teleorman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/245022_a_246351]
-
proiect și cele provenite de la pavilionul administrativ al unităților 3 și 4. Apele uzate menajere sunt transportate gravitațional la stația de pompare ape menajere amplasată între unitățile U3 și U4, iar de aici este pompată către stația de pompare "Valea Cișmelei" a orașului Cernavodă și sunt preluate de către stația de epurare a orașului Cernavodă. Canalizarea apelor pluviale asigură evacuarea apei de ploaie, a apei rezultate de la spălarea filtrelor mecanice (cu nisip) din stația de tratare chimică a apei, a apei din
HOTĂRÂRE nr. 737 din 25 septembrie 2013 privind emiterea Acordului de mediu pentru proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255330_a_256659]
-
proiect și cele provenite de la pavilionul administrativ al unităților 3 și 4. Apele uzate menajere sunt transportate gravitațional la stația de pompare ape menajere amplasată între unitățile U3 și U4, iar de aici este pompată către stația de pompare "Valea Cișmelei" a orașului Cernavodă și sunt preluate de către stația de epurare a orașului Cernavodă. Canalizarea apelor pluviale asigură evacuarea apei de ploaie, a apei rezultate de la spălarea filtrelor mecanice (cu nisip) din stația de tratare chimică a apei, a apei din
ACORD DE MEDIU din 25 septembrie 2013 privind proiectul "Continuarea lucrărilor de construire şi finalizare a unităţilor 3 şi 4 la C.N.E. Cernavodă". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255331_a_256660]
-
ajutat în sectorul 1 la subsol: primăria, care ne-a dat 3 luni cât am stat acolo ajutor social. Două persoane, un milion două sute. A.S.: Vizavi aici e o biserică. V-au ajutat ei? </b> D.M.: Am cerut apă de la cișmeaua din curte. Și ne-au zis că ei au de plătit facturile și n-am primit nimic. [caption id="attachment 1497" align="aligncenter" width="550"] Arnold Schlachter, Groapă de lângă biserică „Cuibul cu barza”, 2014.[/caption] M.C.: Cum e cu casele goale
Păzirea ruinelor - un articol în două episoade despre gentrificare și anti-squatting () [Corola-website/Science/295768_a_297097]
-
care am copilărit. Ne-au demolat în 1965. Era o casă minunată. Bunica mea a fost croitoreasa pentru armată regală. Mama mea a fost muncitoare și tatăl meu sudor. Proletari, proletari. Stradă Petre Țină era o stradă frumoasă, liniștită, cu cișmele: aveam la noi pe strada trei familii de țigani, două familii de evrei și o familie de unguri. Povestește-ne o întâmplare din copilăria sau din adolescență ta de care te simți foarte legat.</i> În clasa a opta aveam
„A fi gay este un act politic, este o declarație de emancipare eminamente politică.” () [Corola-website/Science/295779_a_297108]
-
o școală rurală mixtă și două școli private. Alimentarea cu apă punea probleme, deoarece râul Râmnicul Sărat care curgea pe lângă oraș avea apă sărată, nepotabilă. Apa de băut era adusă prin conducte de la Răducești și era distribuită prin intermediul a 12 cișmele. Din punct de vedere administrativ, orașul era împărțit în trei culori: Roșu (care ocupa centrul vechi, denumit "Vatra Orașului"), Galben la sud (mahalalele Pităreasca și Erculești) și Albastru la nord (mahalaua Sf. Nicolae). Dintre cele opt biserici ortodoxe consemnate în
Râmnicu Sărat () [Corola-website/Science/296977_a_298306]
-
Transurb S.A. Galați"", care din data de 9 mai 2016 a redevenit operator unic în municipiul Galați, lucru ce încetase din 1994 când în oraș au năpădit maxi-taxi-urile. Linia preorășenească care urmează traseul Biserica Sfântu Mina - Piața Energiei - Combinat - Smârdan - Cișmele este deservită de autobuzele lui Lucian Bute. A fost în trecut traseul 14. Galațiul este unul dintre puținele orașe ale țării noastre în care se mai găsesc toate cele 3 mijloace de transport în comun, clasice: troleibuz, autobuz și tramvai
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
boierilor Filișani nu s-au materializat numai pe plan spiritual, ci și în domeniul social, dovedind grija lor față de oamenii săraci, ctitoriile lor fiind destinate în mare parte acestora. Dintre acestea, cea mai de seamă este Spitalul Filișanilor și două cișmele pentru apă, una în satul Balta, iar alta în Filiași, situată la "Hanul Mare". În anul 1935 învățătorul Nicolae Mitea dă viață unui alt lăcaș de referință din istoria orașului: Biblioteca Poporului, actualmente Biblioteca Orășenească "Anton Pann". O altă importantă
Filiași () [Corola-website/Science/297015_a_298344]
-
era noastră, au existat pe vatra actuală a orașului Drăgănești-Olt mai multe așezări mici, ale populației autohtone, care de-a lungul evului mediu au format satele Peretu, Drăgănești și Comani. Aceste sate erau așezate în poienile codrilor seculari aproape de izvoarele cișmelelor de astăzi. Vetrele unor asemenea sate s-au aflat în următoarele zone: Schitul Vechi Comani, valea Jugăliei, în punctul Săliște, perimetrul străzilor Căpitan Drăgănescu și Morii, așezarea situată între străzile Speranței și Dealului, așezarea din strada Militari punctul Bâzăreni și
Drăgănești-Olt () [Corola-website/Science/297045_a_298374]
-
III-lea-I î.e.n.); necropola din nord-estul acesteia; așezarea din punctul „Șuvița lui Vulpe” (secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n.); și cele două așezări din perioada Latène, una aflată la „cariera de Lut” (500 m est de punctul „Cișmeaua Mare”) și cealaltă aflată la „Șuvița Hotarului”, în via lui Codin Stanca Bănățeanu. Celelalte trei obiective sunt cruci de piatră, clasificate ca monumente memoriale sau funerare, toate aflate în cimitirul vechi: două datând din 1804, respectiv 1897, și una aflată
Comuna Chirnogi, Călărași () [Corola-website/Science/301105_a_302434]
-
PONTICA-7 pg.395-415)). Pe dealul din sud-estul satului, există ruinele unei CETĂȚI (antice (?) - nu știu de ce, nu a interesat pe nimeni, și nici nu este remarcată, amintită în istoria dobrogei), iar satul vecin se numește CETATEA, denumirea veche ASARLAK. Există CIȘMELE de apă, unele probabil de multe de sute de ani, cu inscripții deasupra curnelor, în limba turcă (scrierea veche), care nu au fost traduse de nimeni, rămânând cu această curiozitate. Când eram copii, 1962-1965, juându-ne săpând mici gropi în calcar
Lespezi, Constanța () [Corola-website/Science/301141_a_302470]
-
de multe de sute de ani, cu inscripții deasupra curnelor, în limba turcă (scrierea veche), care nu au fost traduse de nimeni, rămânând cu această curiozitate. Când eram copii, 1962-1965, juându-ne săpând mici gropi în calcar nisipos la baza unei cișmele, în fața ulucelor pentru adăpat oile, am gasit multe schelete umane, mici, foarte vechi, cam 140-150 cm, dar nimeni nu a dat importantă, noi copii alegându-ne cu bătaie de la părinți, interzicânduni-se să mai săpăm, și nimeni nu s-a
Lespezi, Constanța () [Corola-website/Science/301141_a_302470]
-
În prezent este exploatată o sursă de apă subterană din pădurea Buda care asigură alimentarea cu apă a fermei agricole de stat și a zonei de locuit și alta din versantul vestic al dealului Teiul de unde este adusă apă la cișmelele din curtea Ocolului Silvic și în curțile unor cetățeni. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dobrovăț se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,25%). Pentru
Dobrovăț, Iași () [Corola-website/Science/301273_a_302602]
-
pomeninți toți cei care sunt înmormântați, fie în groapa comună, peste care se ridică un monument, fie în mormintele simple din jurul acestuia. Semn al luptelor din zonă, alături de Cimitirul Eroilor, în localitate mai există un monument dedicat aceluiași eveniment, respectiv "Cișmeaua din sat". Ridicat de către Cercul Militar al Subofițerilor reangajați din Bacău, monumentul poartă însemnele lozincilor militare rostite de soldații români, precum " Nici pe aici nu se trece" sau "Învingem, ori murim", lozincă a ostașilor de la Mărăști. Bogdăneștiul este înfrățit cu
Comuna Bogdănești, Bacău () [Corola-website/Science/300659_a_301988]
-
Răchiți este o comună în județul Botoșani, Moldova, România, formată din satele Cișmea, Costești, Răchiți (reședința) și Roșiori. Denumirea satului de reședință vine de la răchitele bătrâne ce au crescut pe malul unui iaz ce a fost pe vremuri lângă sat. Se află așezat în partea de nord-est a municipiului Botoșani, la o distanță
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
și avea reședința la Mănăstirea Popăuți situată la nord-est. În curtea mănăstirii se afla și sediul primăriei. De-a lungul anilor, diferitele reforme administrative au schimbat atât denumirea, cât și componența satelor comunei. Vechea comună era compusă din satele: Luizoaia, Cișmea, Răchiți, Teasc și Roșiori. Mai târziu, în anul 1879, prin trecerea satului Luizoaia în componența orașului Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Vechea comună era compusă din satele: Luizoaia, Cișmea, Răchiți, Teasc și Roșiori. Mai târziu, în anul 1879, prin trecerea satului Luizoaia în componența orașului Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la comună se alipește și satul Costești. În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
componența orașului Botoșani, reședința se mută la Răchiți, purtând aceeași denumire de comuna Popăuți și cuprinzând satele: Răchiți, Cișmea, Teasc și Roșiori. În anul 1906 la comună se alipește și satul Costești. În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni se desprind și rămân la comuna Răchiți numai satele: Cișmea, Costești, Roșiori și Răchiți. În anul 1968 după ultima împărțire administrativă, comuna
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
alipește și satul Costești. În anul 1942 comuna avea următoarea componență: Răchiți, Cișmea, Costești Roșiori, Stăuceni și Tulbureni. În această formație rămâne până la 1 ianuarie 1956 când satele Stăuceni și Tulbureni se desprind și rămân la comuna Răchiți numai satele: Cișmea, Costești, Roșiori și Răchiți. În anul 1968 după ultima împărțire administrativă, comuna Răchiți rămâne cu aceeași componență. În comuna Răchiți, agricultura concentrează cea mai mare parte a forței de muncă și, din acest punct de vedere, a constituit un sector
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
îmbogățeau zilnic atmosfera cu aer proaspăt, iar în trecut, constituiau bune ascunzișuri și puncte de apărare împotriva dușmanilor, asigurau lemnul necesar pentru construcții de locuințe ( bordeeie, colibe, adăposturi etc.) și pentru încălzirea acestora în timpul iernii. Izvoarele care alimentează cu apă cișmelele localităților mai sus numite, râpele din jurul acestor izvoare, care probabil sunt urmele unor adăposturi umane, drumurile și potecile adânc săpate în trupurile dealurilor, denumiri ( încă păstrate de localnici ) ale unor grinduri, pâraie, lacuri, etc. cum sunt: „Grindul Ciorii”, „Limba Ciorii
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
fost construite cu pereți din trestie groasă și acoperite cu stuf. Astfel de biserici au existat în aceste locuri până în a doua parte a secolului al XVIII-lea. În Cioara a existat biserica din trestie alături de izvorul de apă al Cișmelei, până în vremea lui Alexandru Ioan Cuza. Pe locurile prielnice vieții zilnice, unde astăzi se află localitățile: Năvodari (fostă comuna Cioara), Vânători, încă înainte de primul mileniu, au trăit oameni. Acești oameni pentru a-și asigura traiul zilnic, s-au ocupat cu
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]