1,498 matches
-
informației și în "arta de a eficientiza acțiunea"45. Henri Laborit și Jacques Sauvan îndeosebi erau interesați de cibernetică și au reușit să-i facă pe ceilalți membrii ai grupului să le împărtășească entuziasmul. Jacques Robin a analizat le-găturile dintre cibernetică și politică 46 în fața Societății naționale de cibernetică. Efectul retroactiv și echilibrul erau prezentate drept elementele principale ale ciberneticii, iar Jacques Robin sco-tea în evidență o orientare majoră, arătînd că: "factorii produc efecte legate între ele, printr-o logică ce
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
45. Henri Laborit și Jacques Sauvan îndeosebi erau interesați de cibernetică și au reușit să-i facă pe ceilalți membrii ai grupului să le împărtășească entuziasmul. Jacques Robin a analizat le-găturile dintre cibernetică și politică 46 în fața Societății naționale de cibernetică. Efectul retroactiv și echilibrul erau prezentate drept elementele principale ale ciberneticii, iar Jacques Robin sco-tea în evidență o orientare majoră, arătînd că: "factorii produc efecte legate între ele, printr-o logică ce stabilește relațiile funcționale ale acestor efecte și probabilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și au reușit să-i facă pe ceilalți membrii ai grupului să le împărtășească entuziasmul. Jacques Robin a analizat le-găturile dintre cibernetică și politică 46 în fața Societății naționale de cibernetică. Efectul retroactiv și echilibrul erau prezentate drept elementele principale ale ciberneticii, iar Jacques Robin sco-tea în evidență o orientare majoră, arătînd că: "factorii produc efecte legate între ele, printr-o logică ce stabilește relațiile funcționale ale acestor efecte și probabilitatea îmbinării lor". Cibernetica era concepută ca un instrument prospectiv și ca
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și echilibrul erau prezentate drept elementele principale ale ciberneticii, iar Jacques Robin sco-tea în evidență o orientare majoră, arătînd că: "factorii produc efecte legate între ele, printr-o logică ce stabilește relațiile funcționale ale acestor efecte și probabilitatea îmbinării lor". Cibernetica era concepută ca un instrument prospectiv și ca un mijloc eficace de a realiza aplicații practice: căci ea nu se mulțumea doar cu perspectivele teoretice, dimpotrivă, conducea la construcția de mecanisme și de mașini, la automatizarea uzinelor și la mașini
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
puțin cîte puțin nu să-l înlocuiască ci să satisfacă cererea din domeniile de acțiune în care structura umană nu ne permite să mergem destul de repede, nici să realizăm operațiunile necesare cunoașterii mediului și adaptării sale". "Invadarea domeniului viului de către cibernetică" îl făcea să concluzioneze astfel: "Conceptele ciberneticii se află chiar la baza tuturor pro-ceselor non-viului și ale viului", și să dorească apropierea dintre ființele artificiale și procesele vii. Ca și în cazul ciberneticienilor de la conferințele Macy, cibernetica reprezenta pentru Jacques
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ci să satisfacă cererea din domeniile de acțiune în care structura umană nu ne permite să mergem destul de repede, nici să realizăm operațiunile necesare cunoașterii mediului și adaptării sale". "Invadarea domeniului viului de către cibernetică" îl făcea să concluzioneze astfel: "Conceptele ciberneticii se află chiar la baza tuturor pro-ceselor non-viului și ale viului", și să dorească apropierea dintre ființele artificiale și procesele vii. Ca și în cazul ciberneticienilor de la conferințele Macy, cibernetica reprezenta pentru Jacques Robin o perspectivă valabilă în același timp
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
domeniului viului de către cibernetică" îl făcea să concluzioneze astfel: "Conceptele ciberneticii se află chiar la baza tuturor pro-ceselor non-viului și ale viului", și să dorească apropierea dintre ființele artificiale și procesele vii. Ca și în cazul ciberneticienilor de la conferințele Macy, cibernetica reprezenta pentru Jacques Robin o perspectivă valabilă în același timp pentru viu și pentru inanimat și îi permitea să întrevadă posibilitatea de a înțelege omul, societatea, universul. Cea mai bună perspectivă ce putea fi adoptată părea să fie pentru el
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
el căutarea a ceea ce putea fi valabil pentru orice sistem, a ceea ce părea universal, și ignorarea voluntară a particularităților ce nu produceau decît confuzie. Jacques Robin a abordat apoi politica pen-tru a exprima opinia conform căreia "oamenii fa-miliarizați cu conceptele ciberneticii ar fi cei mai apți și mai calificați să construiască aceste noi legături între știință și politică" și descria "trei categorii de constatări" care, după el, "arată cum cibernetica poate fi integrată în numeroase activități politice": 1. "Fenomenele economice, sociale
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
politica pen-tru a exprima opinia conform căreia "oamenii fa-miliarizați cu conceptele ciberneticii ar fi cei mai apți și mai calificați să construiască aceste noi legături între știință și politică" și descria "trei categorii de constatări" care, după el, "arată cum cibernetica poate fi integrată în numeroase activități politice": 1. "Fenomenele economice, sociale, politice sînt rezultanta unor efectori 47 multipli și sînt guvernate de efecte retroactive și de echilibrări." Robin adera la concepția ciberneticianului francez Louis Couffignal, conform căreia o întreprindere era
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
cel mai mare număr de factori posibil și să acționeze asupra lor". 3. Unul dintre fundamentele inegalității dintre oameni fiind pentru Robin împărțirea lor în "muncitori" și "intelectuali", împărțire ce provoa-că neînțelegere, agresivitate, formarea de clanuri și de grupuri sociale, cibernetica îi părea și în acest caz a fi cel mai bun mijloc "pentru a reconcilia ceea ce ține de intelect și ceea ce ține de munca manuală", devreme ce "nu există concept cibernetic care să nu se transforme în mașină și nici
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
partid politic, un sin-dicat muncitoresc, o organizație profesională să nu aibă în preajmă informaticieni și ciberneticieni capabili să clarifice deciziile pe care partidul, sin-dicatul sau organizația sînt chemați să le elaboreze și să le promoveze?", și sugera Societății franceze de cibernetică crearea unei comisii însărcinate să le explice politicienilor principiile de bază ale ciberneticii. Conceptele dezvoltate de ciberneticieni îi păreau, deci, esențiale lui Jacques Robin pentru înțelegerea "neviului și a viului". Mereu în căutarea unor "universalii", Jacques Robin vedea în fenomenele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
informaticieni și ciberneticieni capabili să clarifice deciziile pe care partidul, sin-dicatul sau organizația sînt chemați să le elaboreze și să le promoveze?", și sugera Societății franceze de cibernetică crearea unei comisii însărcinate să le explice politicienilor principiile de bază ale ciberneticii. Conceptele dezvoltate de ciberneticieni îi păreau, deci, esențiale lui Jacques Robin pentru înțelegerea "neviului și a viului". Mereu în căutarea unor "universalii", Jacques Robin vedea în fenomenele de retroacțiune și de echilibru ele-mente de bază ce ghidau raționamentele ciberneticienilor care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
ele-mente de bază ce ghidau raționamentele ciberneticienilor care se puteau aplica, după părerea lui, la fel de bine economiei și politicii și care puteau permite raționalizarea opțiunilor și a deciziilor. Pentru a înțelege mai bine legăturile ce uneau Grupul celor Zece cu cibernetica și felul cum a influențat și orientat aceasta din urmă acțiunile anumitor membri, le-am cerut lui Jacques Sauvan, Jean-François Boissel și Joël de Rosnay să ne vorbească despre experiența pe care au trăit-o în Grupul celor Zece și
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
timp. Să vrei venirea la putere a socialismului, marxismului ori a oricărei alte doctrine coerente mi se pare la fel de derizoriu ca a modifica bicicleta unui ciclist din Turul Franței așa încît să nu poată lua virajele decît la stînga. Această cibernetică nu e bună". Cum gîndește Jacques Sauvan cibernetica și ce amintiri păstrează despre Grupul celor Zece? Întrevederile ce urmează încearcă să răspundă acestor întrebări. INTERVIURI CU JACQUES SAUVAN (1995)48 B.C. Cum ați intrat în Grupul celor Zece? J.S. Am
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
marxismului ori a oricărei alte doctrine coerente mi se pare la fel de derizoriu ca a modifica bicicleta unui ciclist din Turul Franței așa încît să nu poată lua virajele decît la stînga. Această cibernetică nu e bună". Cum gîndește Jacques Sauvan cibernetica și ce amintiri păstrează despre Grupul celor Zece? Întrevederile ce urmează încearcă să răspundă acestor întrebări. INTERVIURI CU JACQUES SAUVAN (1995)48 B.C. Cum ați intrat în Grupul celor Zece? J.S. Am intrat în acest grup la cererea lui Jean-François
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
răspundă acestor întrebări. INTERVIURI CU JACQUES SAUVAN (1995)48 B.C. Cum ați intrat în Grupul celor Zece? J.S. Am intrat în acest grup la cererea lui Jean-François Boissel, care era agentul meu pen-tru brevete pe cînd lucram la departamentul de Cibernetică de la SNECMA, Société d'Étude et de Construction de moteurs d'avion (Societatea națională de studiu și de construcție a motoarelor de avion). L-am regăsit astfel pe Laborit, pe care îl cunoșteam bine de altfel, dar despre care nu
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
să nu cadă într-o interpretare pur mecanicistă. Edgar Morin a jucat cu siguranță un rol în această evoluție, opunîndu-se simplificării extreme a interpretărilor. B.C. S-au prezentat adesea concepții ci-bernetice în Grupul celor Zece. Nu erau foarte mecaniciste? J.S. Cibernetica însemna pentru mine studiul sistemelor capabile să se elibereze de fenomenele contingente. Un sistem mecanicist avea posibilitatea de a scăpa de constrîngerile întîmplă-toare ce îi puteau modifica finalitatea. Se prezentau modele mecaniciste ale funcțiilor umane, dar nu-mi amintesc să
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
funcții asumate de către un organ putea fi reprodus de un anumit simț mecanic. Am avut aceeași impresie și în Franța și în Belgia, unde se dezvoltase un centru foarte important la Namur. Erau puțini americani acolo. Era vorba de o cibernetică "franco-belgiană". B.C. Cum ați ajuns să vă interesați de cibernetică? J.S. Sînt medic și am fost interesat de ea din momentul în care a apărut în Franța, la începutul anilor `50. Am intrat în contact cu cibernetica în două moduri
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
anumit simț mecanic. Am avut aceeași impresie și în Franța și în Belgia, unde se dezvoltase un centru foarte important la Namur. Erau puțini americani acolo. Era vorba de o cibernetică "franco-belgiană". B.C. Cum ați ajuns să vă interesați de cibernetică? J.S. Sînt medic și am fost interesat de ea din momentul în care a apărut în Franța, la începutul anilor `50. Am intrat în contact cu cibernetica în două moduri. Mai întîi printr-un articol de Paul Cossa din La
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
vorba de o cibernetică "franco-belgiană". B.C. Cum ați ajuns să vă interesați de cibernetică? J.S. Sînt medic și am fost interesat de ea din momentul în care a apărut în Franța, la începutul anilor `50. Am intrat în contact cu cibernetica în două moduri. Mai întîi printr-un articol de Paul Cossa din La Presse médicale (Presa medicală), apoi l-am cunoscut din întîmplare pe Pierre de Latil, jurnalist științific ce a scris Introduction à la cybernétique: la pensée artificielle (Introducere
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
două moduri. Mai întîi printr-un articol de Paul Cossa din La Presse médicale (Presa medicală), apoi l-am cunoscut din întîmplare pe Pierre de Latil, jurnalist științific ce a scris Introduction à la cybernétique: la pensée artificielle (Introducere în cibernetică: gîndirea artificială) în 1953. Cartea a avut succes, mai mulți membri ai Grupului celor Zece au citit-o. Am participat în 1958 la al doilea congres internațional de cibernetică de la Namur. B.C. Ați fost prezent la congresul care a avut
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
a scris Introduction à la cybernétique: la pensée artificielle (Introducere în cibernetică: gîndirea artificială) în 1953. Cartea a avut succes, mai mulți membri ai Grupului celor Zece au citit-o. Am participat în 1958 la al doilea congres internațional de cibernetică de la Namur. B.C. Ați fost prezent la congresul care a avut loc în 1951 pe tema Les machines à calculer et la pensée humaine (Mașinile de calcul și gîn-direa umană)? J.S. Nu. Louis Couffignal a fost prezent acolo, francezul care
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
și gîn-direa umană)? J.S. Nu. Louis Couffignal a fost prezent acolo, francezul care a introdus sistemul binar și care era însărcinat cu fabricarea primei mașini de calcul franceze. Couffignal avea multe calități, dar nu era considerat un personaj central al ciberneticii deoarece nu a fost prospectiv. Era un mate-matician-mecanic, se ocupa de relații cibernetice simple, dar refuza tot ce era prospectiv. B.C. Într-unul din articolele sale, Méthodes et critiques de la cybernétique (Metode și critici ale ciberneticii), Couffignal îl critica pe
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
un personaj central al ciberneticii deoarece nu a fost prospectiv. Era un mate-matician-mecanic, se ocupa de relații cibernetice simple, dar refuza tot ce era prospectiv. B.C. Într-unul din articolele sale, Méthodes et critiques de la cybernétique (Metode și critici ale ciberneticii), Couffignal îl critica pe Norbert Wiener, considerat fondatorul ciberneticii, pentru ideea de a dori să facă mașini capabile să gîndească. J.S. A existat un soi de delir în legătură cu aceste mașini. S-a dorit să se găsească imediat în ele modelul
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
prospectiv. Era un mate-matician-mecanic, se ocupa de relații cibernetice simple, dar refuza tot ce era prospectiv. B.C. Într-unul din articolele sale, Méthodes et critiques de la cybernétique (Metode și critici ale ciberneticii), Couffignal îl critica pe Norbert Wiener, considerat fondatorul ciberneticii, pentru ideea de a dori să facă mașini capabile să gîndească. J.S. A existat un soi de delir în legătură cu aceste mașini. S-a dorit să se găsească imediat în ele modelul precis al funcționării creierului: Louis Couffignal nu era deloc
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]