2,820 matches
-
mult decât „nenea” care a plecat. Că „nenea” l-a întrebat când a venit: ai adus ceva, mă, pentru turbații ăștia care urlă așa? Țâncul a gângurit: de unde, nene? Nu înțeleg de ce se bucură atâta? De ce pocnesc așa? Niște nebuni! Cică mă-npușcă pe mine, că nu le-am dat ce au dorit. Și se bucură că ai să le dai tu. Hai, pa, că mă grăbesc, că ăștia aleargă cu pocnitorile după mine! Și eu ce fac nene cu ăștia, că
CAP. 10 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2237 din 14 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383083_a_384412]
-
mi-a tot dat ostentativ peste buze: bir-bir..parcă deseori vrea să-mi facă așa.. aș spune că și acum, dar prea aștepta telefonul lui, prea erau nevorbiți de mult...și când a sunat telefonul, cănd vocea parcă familiară..și, cică dulce “da, de ce nu spui pentru ce m-ai sunat?” se arătă ocupată, preocupată, fără timp ieri, insă totuși interesată, dar nicidecum mutată... Hmm, culmea că ea fuge după unu cu ascunzișuri, ce nu-I accepta măcar o etichetă (ea
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
apere la vremea respectivă...phuuu, inima! “Cea mai tare proba a realității pentru mine este faptul că știu acum sigur că ține la mine..ca vocea mea i s-a părut ei atât de familiară încât să o confunde cu... cică, o alta persoana “dragă”. Culmea că ea zicea și în acel articol de pe blog că ăla îi zice “M-aa, cumva chipurile că familia ei întreaga, iar eu i-am zis din prima M., adică cum îi e numele...de
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
el înainte, atât de orgolios dădea directive.. M. îl asculta că pe o predică și el se înfoia în pene, vai ce dramatic s-a schimbat..un om de astă se bazează pe ascunzișuri, iar ‘puterea” pe secrete se bazează..! cică la el, “mă cunoaste-ti...?”, chiar se înfoia în pene le alea a lui cu asta. În loc să zică că nu e c. și nu se duce la c...dar, ce m-am îndoit eu în privința bărbaților? nici a femeilor prea
FILE DE JURNAL de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385274_a_386603]
-
obține rezultat bun și la această olimpiadă. Mulți au aruncat cu pietre când au aflat că voi concura pentru România la a 3-a mea olimpiadă, da, a 3-a olimpiada să o mai zic o dată! Aaaa, să nu uităm cică au ieșit și 5 medalii olimpice! Unii nu mai sunt impresionați de acest rezultat fiindcă au fost învățați prost și îl văd ca pe trecut Așa e, a fost acum ceva timp în urmă dar uitați-vă bine, personal eu
Oceanul de amărăciune al Cătălinei Ponor [Corola-blog/BlogPost/92876_a_94168]
-
copiii. Împreună cu tânărul gospodar din Tereblecea, Toader Panciuc (35 de ani), și soția sa Ecaterina (28 de ani), în acel an de dureroasă amintire a fost deportată și fiica lor Elena, care avea numai 3 anișori. Drept motiv a servit, cică, fuga fratelui Dumitru, împreună cu alți flăcăi din sat, în România. Acestui Dumitru, care a căzut prizonier la Cotul Donului, i s-a pierdut urma. Astfel, oamenii fără nici o vină față de țara sovietică și noua orânduire, instalată pe vechiul pământ românesc
MARTIRAJUL ROMÂNESC COPII AI DEPORTĂRILOR [Corola-blog/BlogPost/92928_a_94220]
-
săpate de ei. Va veni și ziua când nu va mai putea hălădui sub soarele Lui Dumnezeu, țăranul cu pricina, precum îl vestesc alți țărani, cei de la Izvoarele-Galați, unde, peste noapte și deja, pământul urlă și se cutremură, din pricini, cică, “misterioase” (niciodată, de când este istoria valahă, Pământul nu s-a cutremurat pământul, “cu de la sine putere”/inițiativă”, la Galați!)... De fapt, pentru că nu mai stau plăcile gliei adânci una peste alta, căci a fost găurit pământul, de sondele ucigașe și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
cu lacrimile lor. Ni se i-au pământurile de 25 de ani și tăcem; Ne sunt scoși copiii din școlile transilvane, pe care marele mitropolit Șaguna le-a ridicat cu truda țăranilor demni și cinstiți, de către niscai „reformiști și papiști cică creștini” ai lui Hristos, și... tăcem, și... votăm noi... românii aleșii poporului spre marea nostră rușine. Ne sunt schimbate străzile martirilor și adevăraților români cu ucigașii neamului spre rușinea noastră a acelora care mai avem curajul să ne numim...ROMÂNI
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
românii închiși la minte, dar la porțile Europei și parlamentele Europei, în consiliile locale, dar și la conducerea unor stabilități românești, alți exponenți ai lui Hristos pot să spurce tot ceea ce este sfânt românesc și să mintă o lume întreagă... cică românii ortodocși sunt împotriva europenizării, suntem tributari a unui naționalim șovin și dăunător lumii civilizate. Am tăiat toți „BRAZI” României; am săpat la temelia lor; le-am pus otravă la rădăcina lor, crezâd că astfel se vor usca și va
„ONOARE PATRIEI!” „A FOST TĂIAT UN BRAD BĂTRÂN…” [Corola-blog/BlogPost/92989_a_94281]
-
și „guvernatorul Trilateral”), părăsind băncile, în masă, ca șobolanii. Milioane de români au fost și sînt fraudați de bănci. Bancherii au transformat Leul românesc într-o pisică de maidan, căreia be-ne-re îi azvîrle din cînd în cînd cîte un bănuț, cică pentru a rezista atacurilor valutelor. Ar fi timpul ca poporul să treacă la „epurarea” și reorganizarea sistemului financiar românesc. O colonie de rețele mafiote, bănci, moll-uri, marchet-uri și farmacii Instituționalizarea cămătăriei și corupției în sistemul financiar-bancar a făcut să avem
Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă [Corola-blog/BlogPost/93480_a_94772]
-
s-au ridicat doar ca s-o ia la sănătoasa, în râsetele celor care s-au adunat ca la urs, iar până să sosească organele (de ordine), care, ziceau unii, nu s-ar fi grăbit deloc să intervină, ba chiar, cică, ar fi râs pe ascuns, mulțumite, poate, în sinea lor că, în sfârșit, arabii recalcitranți își găsiseră nașii, cafteala a luat sfârșit, iar oșenii, s-au retras și ei pe șantierul lor, nestânjeniți de nimeni. Și, se povestea apoi prin
TRIBUL CU PĂLĂRIILE MICI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383140_a_384469]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > MOȘ NICULAI Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului MOȘ NICULAI Când iese voios din Rai, Cică Moșul Niculai E condus cu mult alai De mulțimi de păsărele Spintenele, Voinicele, Ce se cheamă Și se-nhamă Fără teamă, La caleașca-i de argint Ușurică, nu vă mint, Zice-se că nici n-o simt. Pînă a pleca
MOŞ NICULAI de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383225_a_384554]
-
trezise și surioara mea, care chicotea când se văita mama. Eu tăceam chitic și scoteam limba la ea, înciudat că râde de mine. Mama a sărit în sus, înfuriată : -Uite, mă, Ioane ! Să ți-l spun ! A lăsat copilu’ singur, cică să se facă bărbat. Să se călească în vâltoiarea vieții. Asta a spus omul meu ! Nea Ion, încălzit de păhărele, a chicotit : -Nu fiți supărați, bă, că s-a că...călit ! în noaptea asta băiatul a fost un adevărata bărbat
POVESTIREA BOLINDEŢI DIN VOL. MAGIA COLINDEI de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2184 din 23 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383082_a_384411]
-
căsătorit și a doua oară. E inginer agronom, lucrează vreo cincizeci de hectare de teren doar cu doi oameni. Îi merge foarte bine după cum am auzit și eu, dar muncește foarte mult. Are părinții destul de în vârstă și locuiesc împreună. Cică nu a avut copii nici cu a doua soție, dar fosta nevastă avea un băiat din altă căsătorie, iar Anton l-a iubit foarte mult. — Mamă, am auzit că el cultivă și trandafiri, e adevărat? — Băiete, nu ai văzut așa
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1886 din 29 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383259_a_384588]
-
multă dăruire meseriei, cu ceilalți colegi avea relații bune, atunci ce se întâmplă? Cu ceva săptămâni în urmă colega de birou veni cu o știre culeasa de prin spital, știre destul de urâtă. — Doamnelor, povestește Alină, secretara: doctorul Ruja de la Pediatrie, cică a pierdut casă în care locuia, la poker. Sunt doi medici care sunt în fiecare seară, la hotelul Astra, la jocul de cărți. Soția lui l-a părăsit, a luat copilul și a plecat din oraș. — Dar, cum dragă, Poliția
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1800 din 05 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383291_a_384620]
-
jilț. Să fie adevărat?! Dumneata ești, mărite Doamne? — Preacuvioase Metodiu! Dumneata, aici?! - exclamă cel cu căciula de jder. Ține-mă, sfântă Născătoare! Eu sunt, sfinția-ta! întocmai eu! — în halul ăsta?! - făcu uluit Metodiu. Dar pentru care fapte? — Știu eu? Cică drept plată că am... dar aici cel gras nu mai putu continua, căci îl podidi plânsul. — Nullius tantum flumen est ingenii, nullius dicendi aut scribendi tanta vis, tanta copia, quae non dicam exornare, sed enarrare, res tuas gestas possit, mărite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aduce, desigur, aminte de soarta tristă a acestui bard căruia, în momentul de vârf al creațiunii sale i se retezase în mod samavolnic limba, deoarece, în concepția otomană despre lume și viață, esteticul, alături de beție, desfrâul și neplata tributului, slăbea - cică - apetitul militar și forța imperiului. De asemenea Măritul Cetitor a băgat fără îndoială de seamă ce personaj cuminte, secundar, a fost pe tot parcursul povestirii bunul Broanteș. Și iată-l acum în crâșma lui Kir Haciaturian profund schimbat, stăpânindu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
din șapte le-am redus la patru. Dac-ai fi văzut, bre, dimineața când le-am luat din scurt, cum se pârâu una pe alta! Că nu eu, că ea m-a-nvățat, ba că tu ai zis, că tata, cică, le-a obligat. Mă rog, femei. Voi, bre, parcă o duceți mai bine cu una. Nici nouă nu ni-e ușor - răspunse Metodiu. — Mă gândesc când oi ajunge acasă să mai reduc una, să țin numai trei, și-așa nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
că n-avea pă nimeni, dormea acolo În betonieră, cînd să lăsa Întunerecu — Și cum a murit? Auzi vorbă, cum să nu moară, că nu mai ierea Întreg nici la minte, mergea pă drum și vorbea singur, acu fo săptămînă cică a căzut În fața cofetăriei și i-a dat spuma pă gură dă să strînsă lumea, că zicea Fănica că ei i-a spus că a avut nevastă și doi băieți, da acu prafu și pulberea. — Săracul. Ce soartă. Da ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
trebuit să-mi schițez concepția arhitectonică. Cu toate etajele, cu numărul de camere, acoperișul, curtea, fațada, mai ales ușile și ferestrele. S-a implicat într-atâta, atât de pasionat mă punea să desenez, de parcă s-ar fi mutat el acolo. Cică pe garduri să nu fie sârmă ghimpată și nici gratii la ferestrele de la parter, pentru că alea sunt înfricoșătoare, nu-i așa? Începeam să mă tem. Și să mă gândesc bine dacă toate reflectoarele acelea erau chiar atât de necesare? Oare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de cealaltă. Au fost cazuri când turiștii nerăbdători au devenit lacomi. Mai ales cei care aveau numai câteva zile de concediu sau de viață, potrivit fișei fiecăruia. Ăștia comandau toate pozele posibile, iar pe deasupra mai aveau și idei personale. Că cică să-și bage mâna în gura lupului și dacă avem o sticlă de bulion în casă și că ce-ar fi dacă i-am pune, în plus, și ursul în cârcă. Engelhard îi sfătuia întotdeauna să renunțe, aproape duios, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
știa să cânte la pian, iar orchestra de la Babilon nu voia să accepte cu nici un preț. Ei ar fi dispuși să facă pentru mine o mulțime de lucruri, chiar pe gratis, dar ce scrie în caietul acela nu e muzică. Cică, printre comercianți, lui i se spune Moriț Bolnavul, cu asta a venit odată la mine un domn și cică să-i închiriez imediat prăvălia lui Iosif și Fratele său de peste drum de cafenea. După cum mi-a spus, el era negustor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
dispuși să facă pentru mine o mulțime de lucruri, chiar pe gratis, dar ce scrie în caietul acela nu e muzică. Cică, printre comercianți, lui i se spune Moriț Bolnavul, cu asta a venit odată la mine un domn și cică să-i închiriez imediat prăvălia lui Iosif și Fratele său de peste drum de cafenea. După cum mi-a spus, el era negustor de suvenire și obiecte tămăduitoare. Avea idei care vor deveni tradiție. Se pregătea să vândă apă din lac în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
No, eu am de gând să trag un fum. Vezi să nu-i spui lui nevastă-mea! îl avertiză Simion. Dacă simte mirosul și pune între bări, declari că tu ai fumat. Eu nu am voie, mi-a interzis doctorul, cică am tensiune. Am priceput. Eu mă simt depășit de situație, începu Pop să vorbească după ce trase un fum adânc în piept. Am făcut raport la județ, cerând ajutorul. N-am primit nici un răspuns de acolo. M-a căutat la telefon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
o zonă unde probabil era muntele, de fapt la Baia de Sus oriunde ar fi arătat era un munte, pe albia unui pârâu, numai Dumnezeu știe unde, pentru că se mută tot timpul. Astă noapte, unul dintre puștanii lor a plecat cică să se plimbe și nu s-a mai întors. L-au căutat ei cât l-au căutat dar, văzând că nu-i dau de urmă, au venit la poliție ca să ceară ajutor. Cristi devenise foarte atent. Se mai produsese încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]