1,195 matches
-
Avatarii faraonului Tlà].[...] Pare a se vorbi, precum se vede, de apriorismul lui Kant, formulat în modul lui Schopenhauer, cu lumea ca reprezentare, ceea ce reiese și din teoria visului, pe care o face mai departe" (1999, I, 157). Pentru Mihai Cimpoi (apud Ștefan Munteanu, 1997, 85), povestirea filosofică reprezintă "frumosul mit eminescian, care a topit într-o supra-imagine vie și concretă toate abstracțiile goale kantiene". Amita Bhose lecturează povestea [Archaeus], cu un pronunțat caracter filosofic, în cheia indianismului, amendând pluralitatea călinesciană
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
reprezentarea propusă de Ioan Petru Culianu, infra) este același: circumferința de papură-jur împrejur mătreața verde-în mijloc, ochiul ce pare negru. Geometria cercului, cu dubla trasare a circumferinței și cu punctarea centrului, trimite la simbolul atât de elocvent citit de Mihai Cimpoi: "Este absolut logic ca un univers conceput ca o roată ("Se știe că sistemul Universului e o roată dar fără spițe") să conțină cercuri de forme concentrice (sau care "se taie", ca în Sărmanul Dionis), prin care materia se mișcă
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
care materia se mișcă prin puncte (etape) de tranzițiune și să fie traversată de râuri circulare ce reprezintă bineînțeles Timpul. [...] Eminescu asigură, în cadrul mitopo(i)eticii sale, situarea în centrum mundi prin conceperea universului ca cerc24, sferă sau ca roată" (Cimpoi: 2007, 24). Imaginea redată de hipotextul extras din [La curtea cuconului Vasile Creangă] poate fi, la rândul ei, hipertext pentru un fragment din poemul Copii eram noi amândoi. Din corespondența intratextuală a celor două secvențe rezultă rolul ciucălăilor cu stuf
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
căruia îi spunem modernitate. Theodor Codreanu remarcă diferențe de receptare, implicit de situare a "celor doi E.": Einstein a fost recunoscut ca reformator al științei moderne, în timp ce Eminescu, multă vreme, a fost subordonat romantismului apus la jumătatea secolului al XIX-lea79 (Cimpoi: 1995, 106). La consacrarea imaginii romanticului au contribuit poemele alese de Maiorescu pentru publicare. E drept, când a îndrăznit să îl scoată în lume pe Dan-Dionis, receptarea a adus o cruntă decepție pentru poet. "Eterna reîntoarcere" a mișcării în cerc
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
situat T. Ulmu (1923), Theodor Codreanu (1984), Svetlana Paleologu-Matta (1988), I. M. Ștefan (1989), Solomon Marcus (1966, 1986, 2005), Pompiliu Crăciunescu (2000), Virgil Ene (2012), Aurelia Rusu (2013) sau la care au aderat Zoe Dumitrescu Bușulenga, Amita Bhose ori Mihai Cimpoi (vezi supra, capitolul despre modelul cosmologic einsteinian) decupează în universul discursiv prozastic sau poetic al autorului de la Ipotești și un câmp discursiv al matematicii și al fizicii. La capătul unei lungi incursiuni în sfere de conotații simbolice a motivului cercului
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
einsteinian) decupează în universul discursiv prozastic sau poetic al autorului de la Ipotești și un câmp discursiv al matematicii și al fizicii. La capătul unei lungi incursiuni în sfere de conotații simbolice a motivului cercului, care este un cerc ontologic", Mihai Cimpoi (2007, 161) crede că se apropie de esența ființei eminesciene. Autorul tezei de doctorat despre Eminescu, poet al ființei se întreabă în ce măsură adevărul științific ar verifica ipotezele despre spațiu și timp ilustrate literar. "Aceasta nu contează când e vorba de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
ipotezele despre spațiu și timp ilustrate literar. "Aceasta nu contează când e vorba de un imaginar" (ibidem), totuși, voci hermeneutice importante au vorbit convingător despre Eminescu și universul științei. Așa cum Amita Bhose circumscrie gândirea indiană reprezentării einsteiniene a universului, Mihai Cimpoi relaționează imaginarul eminescian la certitudinile fizicii deja vechi de aproape un secol, care, însă, nu încetează să producă noi consecințe, inclusiv pentru înțelegerea cărții de literatură. Pentru că diferirea din intratextul eminescian derivă, în multe situații, din diferența de discurs (filosofic
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Editura Minerva). o intertextul (german, francez, indian) în opera lui Mihai Eminescu. CĂRTĂ-RESCU Mircea [1991] (2011) Eminescu: visul chimeric, București: Humanitas (Visul chimeric pentru prima ediție, București: Editura Litera). o critica arhetipală a operei eminesciene: complexele eminesciene; imaginea interioară eminesciană. CIMPOI Mihai (1995) Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume, București: Editura Eminescu. o Eminescu și Einstein. CIMPOI Mihai [2003] (2007) Esența ființei: (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Ediția a II-a revăzută, Iași: Princeps
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
chimeric pentru prima ediție, București: Editura Litera). o critica arhetipală a operei eminesciene: complexele eminesciene; imaginea interioară eminesciană. CIMPOI Mihai (1995) Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume, București: Editura Eminescu. o Eminescu și Einstein. CIMPOI Mihai [2003] (2007) Esența ființei: (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Ediția a II-a revăzută, Iași: Princeps Edit (Chișinău: Editura Gunivas, pentru prima ediție). o abisul; o timpul; o spațiul. COSTA-CHE Iulian (2008) Eminescu.Negocierea unei imagini (construcția unui
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și metafore fundamentale. Iași: Junimea, 1990, 278 p. (Eminesciana; 51) * ZISU, Aurelian. Corespondența lui Eminescu: exerciții de lectură intertextuală. Iași: Junimea, 1996, 212 p. (Eminesciana; 52) * MUREȘANU IONESCU, Marina. Eminescu și inter-textul romantic. Iași: Junimea, 1990, 303 p. (Eminesciana; 53) * CIMPOI, Mihai. Narcis și Hyperion. Eminescu, Poet al ființei. Poem critic. Iași-Chișinău: Junimea, 1994, 265 p. (Eminesciana; 55) * PETRESCU, Ioana Em. Mihai Eminescu poet tragic. Iași: Junimea, 1994, 208 p. (Eminesciana; 56) * EMINESCU, Mihai. Există dreptate? Scrieri cu conținut juridic. Antologie
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Eminescu. Fascinația izvoarelor Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana; 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60) * RUSU, Vasile. Eminescu. Motivele vegetale și faunistice / Vasile Rusu. Iași: Junimea, 2000, 210 p. (Eminesciana; 61) o EMINESCIANA. SERIE NOUĂ * CRĂCIUNESCU, Pompiliu. Eminescu: paradisul infernal și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
38/20 septembrie 1923 (apud Theodor Codreanu, I. M. Ștefan, Solomon Marcus). 73 "Este foarte probabil, apoi, faptul că, dacă l-ar fi citit pe Eminescu, Einstein ar fi recunoscut în el un om care îi înțelege teoria" crede Mihai Cimpoi (1995, 104). Eminescu și Einstein se întâlnesc într-o dimensiune care nu ține strict de fizică ori de literatură: la nivel ontologic, fapt evidențiat și de Theodor Codreanu (Eminescu. Dialectica stilului, [1984], precum și Modelul ontologic eminescian, [1992]) și de Svetlana
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
după ce acesta deja a primit multe puncte de vedere lectoriale anunță un lucru bun atunci când prezintă indice de valoare ridicată. 76 G. D. Pencioiu "Proza lui Eminescu", Antologia Eminescu Pe mine mie redă-mă. Contribuții istorico-literare până la 1939, coord. Mihai Cimpoi și Cristiana Crăciun, Chișinău-București: Editura Litera & David, (1999), p. 72. Articolul este cuprins și în Corpusul receptării critice a operei lui Mihai Eminescu, realizat de Teodor Vârgolici și Ionel Oprișan, București: Editura Saeculum, (2002), volumul 2 (1890-1893). (Conform Amita Bhose
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
History of Time. From The Big Bang to Black Holes, Bantam Dell Publishing Group, 1988). Articolul este disponibil pe http://www.indabook.org/ preview/XhZUGbU3fEsL2-fNVB7YckdXp-Q99ppNcdwz73TEw0U,/Eminescu-i-concepte-fundamentale-ale-fizicii-moderne.html?query=Luminii 79 "Eminescu, Einstein și legile universului. Dialog cu Theodor Codreanu", Mihai Cimpoi Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume, București: Editura Eminescu, 1995, pp. 93-116. 80 "Valurile, scrie poetul, nu sunt decât încercarea (s.n.) a două puncte unite de o putere de a rota una în urma alteia
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
de a rota una în urma alteia împrejurul acelei axe care formează jumătatea liniei de atracțiune. E cumpăna pusă în cumpănă" (Eminescu: 2011, X, 245). 81 Acești "ochi" pe care îi vede George Munteanu în portretul ființial, cum ar spune Mihai Cimpoi, poate că sunt sorii care luminează și energizează paradisul selenar al lui Eminescu. 82 Dacă în limbajul curent paranteza păstrează un detaliu mai mult sau mai puțin important pentru întregirea mesajului, în pagina de literatură, ea "se răzbună": de multe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Sébastien Bohler 150 de experimente în psihologie pentru a înțelege manipularea media Traducere de DanaMaria Cimpoi Cuvânt înainte Capitolul 1 Massmedia și convingeri De ce dați crezare informațiilor reluate în jurnalele TV? Rapiditatea informațiilor și credulitatea 2. De ce sunteți convinși că va izbucni gripa aviară atunci când vedeți reportaje cu puii incinerați? Euristica disponibilității 3. De ce sunteți convinși
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
care nu putea fi decât Agripina, dar care avea umbletul unei nebune". După ce fetița reușește să-i comunice esența pericolului, Dănilă are în față figura femeii epuizate: "Agripina, roșie-vânătă la față și cu cămașa sfâșiată pe pieptul umflat ca un cimpoi, venea tot blagoslovind cu capul și cu mâinile". Finalul este condensat diegetic, într-o simetrie a descrierii serene, prezente în expozițiune: "Era liniște împărătească. Nu se auzeau decât tălăngile, din ce în ce mai îndepărtate, ale turmelor de deasupra". Dănilă, însoțit de ceilalți ciobani
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
fiind statice: "Zăgazul ce se înălța în coasta morii era spuneau creștinii înfiorați întărit cu oasele acelora pe care îi ispitiseră comorile satanei", altele dinamizate de sugestii vizual-auditive: Se spunea însă că, atunci când Călifar ridica stăvilarul și slobozea pe scoc cimpoiul apei, apa fluiera cum fluieră un șarpe încolțit de flăcări; iar, de sub făcău, se scurgea în spumegai de sânge". Acum, este introdusă în scenă viitoarea victimă a necromantului: Stoicea, "[s]tejar în port, oțel în braț, isteț cât vrei; însă
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
instituție franceză de sondare a opiniei publice. (n.tr.) 24 Edgar Morin, L'Esprit du temps, Le Livre de poche, col. Biblio-Essais, 1983, pp. 81-85. * Bagad ansamblu muzical breton inspirat de grupurile de cimpoieri scoțieni și în componența căruia intră cimpoiul scoțian, bombardonul și instrumentele de percuție (n.tr.). 25 Edgar Morin, Commune en France: la métamorphose de Plodémet, Le Livre de poche, col. Biblio-Essais, Paris, 1984, pp. 333-336. 26 Edgar Morin, Mai 68: complexité et ambiguïté, în Pouvoirs, 39, 1986
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Paul Miron (Germania), Sorin Alexandrescu (Olanda), Reverend Donald Altchim (Anglia), Catherine Durandin (Franța) ș.a. *** După ce au fost finalizate lucrările de restaurare amplă a casei JUNIMII, în anul 2007 prelecțiunile au continuat în seria a IV-a, cuprinzând nume precum Mihai Cimpoi (Chișinău), George Astaloș (Paris), Dan C. Mihăilescu, Constantin Simirad ș.a. Ca specific, noua serie presupune publicarea conferințelor în revista "Convorbiri literare", iar dialogurile cu prelec-torii (realizate în chip admirabil de infatigabilul și inspiratul confrate scriitor Călin Ciobotari) în paginile revistei
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Pot apărea și lucruri pozitive, dacă sunt conjugate cu disciplina, cu rigoarea... Și cu bunul simț. Da, ați pus punctul pe "i", căci istoria înseamnă măsură, bun simț, echilibru. Mă refer, desigur, la istorie ca discurs asupra trecutului uman. Mihai CIMPOI Prelecțiunea "Ion Creangă: dialecticile memoriei și amintirii" 28 februarie 2007 "Ion Creangă este un post-modern" Președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, subtil critic și istoric literar, adept al unui naționalism calm, decent și bine argumentat
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Ion Creangă: dialecticile memoriei și amintirii" 28 februarie 2007 "Ion Creangă este un post-modern" Președinte al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, membru de onoare al Academiei Române, subtil critic și istoric literar, adept al unui naționalism calm, decent și bine argumentat, Mihai Cimpoi s-a impus în ultimele decenii ca un punct de reper pe complicata hartă a relațiilor dintre spațiile separate de Prut. E un obișnuit al culturii ieșene, fiind o metaforă "în carne și oase" a unui fond sufletesc și cultural
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
meritele. La rândul său, iubește România și românismul cu o sinceritate aproa-pe copilărească, într-un mod în care doar cei care nu au avut parte de obiectul iubit știu să iubească. Împreună cu Grigore Vieru și cu alți scriitori basarabeni, Mihai Cimpoi a devenit de mult timp un cetățean al marii familii europene. Asta indiferent de vremelnicele vize pe care destinul încă le semnează... În iarna anului 2007, Mihai Cimpoi a fost prezent la Prelecțiunile Junimii de la Casa Pogor, cu o incitantă
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
știu să iubească. Împreună cu Grigore Vieru și cu alți scriitori basarabeni, Mihai Cimpoi a devenit de mult timp un cetățean al marii familii europene. Asta indiferent de vremelnicele vize pe care destinul încă le semnează... În iarna anului 2007, Mihai Cimpoi a fost prezent la Prelecțiunile Junimii de la Casa Pogor, cu o incitantă comunicare intitulată "Ion Creangă dialecticile memoriei și amintirii". Cu Bojdeuca în suflet și cu Prutul în vene, academicianul a acceptat provocarea unui dialog pe cele mai diverse teme
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pro sollicitis non tacitus reis], înfrumusețat cu o sută de calități va purta pentru mult timp însemnele trupelor tale... Aici vei inspira cu nările multă tămâie și te vei bucura de cântece de liră și de flaut frigian și de cimpoi; Aici de două ori pe zi flăcăi cu tinere virgine lăudându-ți numele, cu piciorul candid precum Saliile în cele trei temple vor bate pământul...333 Îl lăsăm pe Horațiu să se emoționeze la gândul că cei cincizeci de ani
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]