1,029 matches
-
de flori prohod de miori. Cântecul ciobanului de la miori Ciobănaș de la miori, cum ți-a fost soarta să mori? Sus în vârful muntelui subt cetina codrului. Și de ce moarte-ai picat? Fulgerul a fulgerat, trăsnetul m-a detunat! De spălat cin' te-a spălat? Ploaia când s-a revărsat. De-npânzit cin' te-a împânzit? Luna când a răsărit. Făclioară cin' ți-a pus? Soarele când a fost sus. De-ngropat cin' te-a îngropat? Brazii când s-au dărâmat. Cine ți-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de la miori, cum ți-a fost soarta să mori? Sus în vârful muntelui subt cetina codrului. Și de ce moarte-ai picat? Fulgerul a fulgerat, trăsnetul m-a detunat! De spălat cin' te-a spălat? Ploaia când s-a revărsat. De-npânzit cin' te-a împânzit? Luna când a răsărit. Făclioară cin' ți-a pus? Soarele când a fost sus. De-ngropat cin' te-a îngropat? Brazii când s-au dărâmat. Cine ți-au fost bocitoare? Vânturile călătoare. Fluerașul un' l-ai pus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Sus în vârful muntelui subt cetina codrului. Și de ce moarte-ai picat? Fulgerul a fulgerat, trăsnetul m-a detunat! De spălat cin' te-a spălat? Ploaia când s-a revărsat. De-npânzit cin' te-a împânzit? Luna când a răsărit. Făclioară cin' ți-a pus? Soarele când a fost sus. De-ngropat cin' te-a îngropat? Brazii când s-au dărâmat. Cine ți-au fost bocitoare? Vânturile călătoare. Fluerașul un' l-ai pus? În furca bradului sus; adierea a sufla fluerașul a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
picat? Fulgerul a fulgerat, trăsnetul m-a detunat! De spălat cin' te-a spălat? Ploaia când s-a revărsat. De-npânzit cin' te-a împânzit? Luna când a răsărit. Făclioară cin' ți-a pus? Soarele când a fost sus. De-ngropat cin' te-a îngropat? Brazii când s-au dărâmat. Cine ți-au fost bocitoare? Vânturile călătoare. Fluerașul un' l-ai pus? În furca bradului sus; adierea a sufla fluerașul a cânta oile s-or aduna pe mine m-or căuta, nicăieri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
legătura cal - călăreț fiind întărită o dată în plus. Vit’eazu d’e apă, ca și Frunză-Verde, ori Voinic de codru își anunță geneza fabuloasă prin numele - titlu de basm. Chiar mai mult, numele îi precedă faza embrionară a dezvoltării fetale: „Cin’e va prind’i peștele cela și vi l-a scoat’e-afară șî l-a spint’eca în două șî va lua ficatu d’im peșt’e - zîce - va frige-o bucățîcâ pi foc șî va da la-nnălteasa-mpărăt’easa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prin tărâmul morților și prin focul formator, în erupția fertilității dintâi. Trei drumuri au de ales băieții ale căror surori au fost furate de zmei: „unul mergea pă drumu cu doru, unu pă drumu cu jalea și unu pă drumu « cin' să duce nu măi vine»” (Cei trei frați)398. Mezinul pleacă pe cărarea care scoate din lume și ajunge într-o câmpie mare în care se află trei case, cele ale zmeilor care au comis raptul. Sentimentele umane, dacă sunt
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
propriu ei. Provocarea implicită este similară urcării flăcăului pe munte după leu sau cerb, în colinde. Uimirea Sâlei sau a slujnicelor ei, sugestiv numite „ciumulițe”, nu este mai mare decât a cerbului de unde iarba se împletește în patru: „Hai, Bogdene-Dimiene,/ Cin’ te-a scos în ochii mei,/ Ț-a venit vremea să piei,/ Pleacă-ți capu să ți-l tai!”, „Ce-ai căutat să-ți bagi caluaici,/ În moșâile maică-i Sălii-Samodivii,/ Puterea lui Dumnezău,/ Ca să-ncurci floricel’le/ Și să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ș-a prind’i peșt’ili ista, șî i-a lua tăt’i ciolănelili d’in capu lui șî li-a usca, și li-a fărma, cini nu faci copii, va be oliacî d’i cafe, șî va faci copii”, „Cin’e va prind’i peștele cela și vi l-a sccoat’e-afară șî l-a spint’eca în două șî va lua ficatu d’im peșt’e - zîce - va frige-o bucățîcâ pi foc șî va da la-nnălteasa-mpărăt’easa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
peste cei vii și peste cei morți. O minune a făcut. Pentru că Îl iubea mult pe el și pentru surorile lui. Se spune că a trăit Încă 30 de ani după ce l-a Înviat. A avut și funcție Înaltă În cinul preoțesc. În insula Cipru a slujit ca episcop. Sfânta Fecioară l-a vizitat și i-a dat un omofor. Mănăstirea Sfânta Cruce Ca la 1 km de casa celor trei frați este Mănăstirea Sf. Cruce. Așa i se spune acestei
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
clin, nici în mânecă, pe undeva prin Polonia. CAPITOLUL III Ora de istorie Motto: «De-acest mănos pământ daco-român cine-ar putea, mai mult ca noi să spue, c-al lui e? Cine l-a arat din începutul vremurilor, neîncetat? Cin-l-a semănat? Cine i-a fost slugă și stăpân? Care dintre neamurile vechi sau noi are îngropați în sânul lui atâți eroi? A cui doină de veacuri pe aicea plânge? Cin-l-a apărat de-al năvălirilor puhoi și
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Cine l-a arat din începutul vremurilor, neîncetat? Cin-l-a semănat? Cine i-a fost slugă și stăpân? Care dintre neamurile vechi sau noi are îngropați în sânul lui atâți eroi? A cui doină de veacuri pe aicea plânge? Cin-l-a apărat de-al năvălirilor puhoi și l-a adăpat, de-atâtea mii de ori, cu sânge cu sudori ca noi?» (Aron Cotruș) În dimineața aceia de sfârșit de septembrie a anului 1934, domnul învățător Nicu Budac, directorul școlii
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
va scoate de sub tipar. CAPITOLUL XI Primăria și alte instituții Motto: De-ar fi mândra-n deal la cruce, De trei ori pe zi m-aș duce. Dar mândra-i cale departe, Nu poți merge fără carte. Cartea n-are cin-mi-o face Căci notariul nostru zace. Cu primariu-s mânios Și-mi face cartea pe dos! (Cântec popular din Ardeal) 1. Primăria Încă dela începutul începuturilor organizării vieții sociale în obști, oamenii nu se puteau descurca dacă unul, de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Așa că am fost eu însumi, cel din totdeauna, un moldovean care nu ține supărarea sau dușmănia mai mult de 5 minute, aceasta neînsemnând că eram dispus să accept orice și de la oricine, vorba cântecului, nu cu moldoveni, ci cu olteni, "Cin' se ia cu mine bine, / Îi dau haina de pe mine, / Cin'se ia cu mine rău, / Să-l ferească Dumnezău, / Că sunt șarpe de dudău, / D-ăl galbin de mușcă rău"! Cred ca așa cum eu aflasem câte ceva despre șeful misiunii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu ține supărarea sau dușmănia mai mult de 5 minute, aceasta neînsemnând că eram dispus să accept orice și de la oricine, vorba cântecului, nu cu moldoveni, ci cu olteni, "Cin' se ia cu mine bine, / Îi dau haina de pe mine, / Cin'se ia cu mine rău, / Să-l ferească Dumnezău, / Că sunt șarpe de dudău, / D-ăl galbin de mușcă rău"! Cred ca așa cum eu aflasem câte ceva despre șeful misiunii, și el făcuse același lucru despre mine și în afara de asta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
la Ierusalim În calitate de oaspeți ai Mishkenot Sha’ananim, un loc foarte liniștit. Primarul Teddy Kollek, zelos organizator al unor minunate evenimente (unele dintre ele prea fastuoase pentru felul meu de a fi), ne ia cu el În Orașul Vechi, s) cin)m cu unul dintre arhiepiscopii armeni. Pe terasa de pe acoperișul somptuosului apartament sunt enorme glastre cu flori, cu un parfum Îmb)ț)tor. E o lun) aproape plin). Jos se afl) biserică, porțiuni din ea datând din secolul al IV
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
Într-un fel, o valoare secundar). Noi, cei din afara acestei culturi, nu suntem destul de avizați pentru a le putea aprecia. Modul nostru de apreciere dateaz) din epoca victorian), din niște vremuri caracterizate prin sigurant) și liniște, cănd oaspeții invitați la cin) știau c) dup) principalul fel de mâncare nu se fumeaz), cănd levantinii erau levantini și cultură era cultur). Dar În aceste vremuri, cănd exist) atacuri armate de Yom Kippur, r)zboaie precum cel din Vietnam, afaceri de tip Watergate, criminali
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
aparținea unei influențe familii arabe, confiscat de soldații israelieni În timpul „r)zboiului de șase zile”. Gouri l-a luat de la soldați și i l-a Înapoiat proprietarului. Familia de arabi i-a mulțumit și, mai tarziu, a fost invitat la cin) de st)până casei. „V) sunt recunosc)toare pentru mașin)”, i-a spus ea, „dar, dup) ce mi-ați Înapoiat-o, unii dintre soldații dumneavoastr) au venit și mi-au luat bijuteriile pe care mi le f)cuse mama cadou
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
luat bijuteriile pe care mi le f)cuse mama cadou de nunt)”. Gouri a promis c) va face tot posibilul s)-i ajute. În acest timp, a observat c) o doamn) de origine olandez), care fusese și ea invitat) la cin), zâmbește semnificativ din partea cealalt) a mesei. Mai tarziu, femeia a explicat de ce o amuzase atât de mult incidentul. „Când a izbucnit r)zboiul”, a spus ea, „noi, cei din Amsterdam, am Inceput s) stoc)m alimente și Îmbr)c)minte
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
având destule nepl)ceri din cauza asta. Este ceea ce mi-a relatat judec)torul Cohn. Este un b)rbat masiv, aparent un taciturn, Ins) constați c), de fapt, În câteva minute Îți spune o groaz) de lucruri. Un alt paradox - la cin) pare c) se gândește la lucruri sumbre, Ins) pleci cu sentimentul c) ai petrecut momente dintre cele mai pl)cute. Doamna Cohn, muzicolog, este o femeie solid), impulsiv), impresionant), cu un farmec deosebit. Judec)torul a fost obligat s) le
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
gandire”. Visul oric)rui profesor - un discurs curg)tor la cel mai Înalt nivel! Ce alt dar i-ar putea aduce un Înger unui intelectual? S) vorbeasc) - s) vorbeasc) admirabil, inspirat, profund. Eu și Alexandra accept)m bucuroși invitația la cin) vineri la familia profesorului Werblowsky. Binecuvânt)rile și rug)ciunile sunt foarte elaborate. N-am auzit niciodat) o limb) ebraic) sefard) mai elegant) că a profesorului Werblowsky. Trei adolescenți, dou) fete și un b)iat - copiii lor -, ne servesc la
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
ierburi peste, tofu și niște nevertebrate necunoscute, cu o arom) curioas), dar delicioase. În mână lui, polonicul nu p)rea mai mare decât o linguriț) pentru p)puși. Nu cred c) profesorului Werblowsky Îi place mai mult decat mie ceremonioasa cin) sabatic). Îmi reamintește (și el nu este, evident, r)spunz)tor de ciudatele gânduri care Imi trec mie prin cap) de un oarecare Jackie, un b)iețaș din clasa Întâi de la Devonshire Grammar School din Montréal, care m-a l
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
lovesc o minge de oțel, doar cu puțin mai mare decât o alice. Al)turi, Într-un mic alcov, sub un bec electric, zace un pui cu capul ț)iat și cu pielea jilav), așteptând s) fie g)țiț pentru cin). Al)turi, o sal) pentru atleți. Pereții sunt acoperiți cu fotografiile unor b)rbați puternici, cu colanți și piei de leopard. Unii sunt Înf)țișați singuri, etalându-și umerii, coapsele și brațele. Alții sunt Înconjurați de familie, care Îi admir
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
prețuiau femeile ce reușeau În viat). Erau numeroși evrei de acest fel, clienți grași ai localurilor de noapte, care câștigau și pierdeau averi. R)posatul meu prieten Pascal Covici, editorul, era unul dintre aceștia. Pat știa cum s) comande o cin), cât timp trebuie s) lase vinul s) respire, cum s) prețuiasc) o femeie frumoas), cum s) se repead) În strad) și s) opreasc) un taxi fluierând din degete, cum s) fie un negociator dur - poate nu chiar atat de dur
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
oaspeții și cunoștințele sale - oameni de științ), bancheri și președinți americani. Shirley Weisgal vorbește despre ei f)r) prea mult entuziasm. Pe Einstein l-a f)cut s) se simt) jenat c) poart) pantofi. Oppenheimer a plâns În public la cin); el a prezis c) un num)r tot mai mare de tineri oameni de științ) din America vor fugi de ariditatea spiritual) din America și vor veni s) lucreze aici. Dar lui Weisgal, pionierul sionismului, Îi este dor de Statele Unite
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
dintre ei i-a Însp)imântat și i-a șocat. Desigur, el a vorbit atunci că un „monarh”, sup)rât pe evrei c) nu l-au ascultat și, Împotriva voinței lui, au pornit r)zboiul În iunie. Suntem invitați la cin) de unii dintre prietenii Alexandrei - care, ca și ea, predau matematică la Universitatea Ebraic). Oameni pl)cuți. Copiii, un b)iat și o fâț), sunt Încânt)tori. Vin la mas) și ne examineaz) cu Îndr)zneal), dând târcoale prin camer
Până la Ierusalim și înapoi by Saul Bellow () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]