9,500 matches
-
județeană, nu erau înnobilați, baroni acuma sunt regi și taie și spânzura, i-au jus prime noctis ce mai trăi neneaca pe banii proștilor că ține care îi votează. EA: E-te-te. Nu candidezi tu, ca la ce ceri cinste, corectitudine, munca poți să obții și tu 10 voturi, familia și angajații tăi. Noi vrem să ne bucurăm de viață, să ni se dea, nu să dăm noi, de altfel, nici nu avem de unde din pensia mea amarata. Dacă câștigi
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
care e în burduf de câine, care căcărează, care chiar Kkat. Pe marele ecran va răsună Pamfletul mitocanilor Mă pis pe banii voștri, mitocani De unde aveți, mă, atâția bani? Ce ati muncit? Ce dracu-ați inventat? Din munca și din cinste nu se poate Să strângi așa averi nemăsurate. Un om normal nu face în trei vieți Comorile pe care le aveți. E clar că din afaceri necurate Pentru că voi furați pe deșelate. Furați la șase mâini, cum are Budha Nu
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
tineri, sunteți cu cas la gură. Nu respectați bătrânii. Ne jigniți, beți, umblați după femei, sunteți obraznici. BEȚIVUL: Așa-i, așa e, beau la secret, ăștia au amante aici în bloc și beau și ei, dar pe ascuns, nu fac cinste. TÂNĂRUL PATRON 1: De pomană țipați. Am terminat facultatea și fără pile nu am putut sa ma angajez la primărie și prietenul meu la CFR. Nu era să stăm pe spinarea părinților care nici nu aveau pentru ei, d’apoi
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
Nenorocirea\E ceea ce stă la baza fericirii;\ Fericirea\E ceea ce stă sub nenorocire\ Cine să le știe capătul?\ Nu există vreo regulă”. La poalele munților Himalaya traiește tribul Hunzilor.Acești locuitori au un mod de viața simplă,bazată pe egalitate,cinste și troc.Copiii învată 4 limbi în școală.La căsătorie primesc teren agricol.Se ocupă de agricultură și de păstorit.( In trecut au fost pirații drumurilor dintre munți).Populația cunoaște binefacerile moderne ale tehnicii,dar preferă să recurgă la metodele
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
straniu. Mai bine să plecăm de aici. Presimt tristețe.Momentele de bucurie trăite de noi în acest loc sunt concentrate într-o mână straină.Mâna destinului! Porniră spre ieșire. Pe frontispiciul ușii era încrustat: „Cei care mă vizitează îmi fac cinste,iar cei care nu mă vizitează îmi fac plăcere” (Jean Norin). Drumul șerpuia printr-un vechi cimitir. -Raphael, să găsim un monument fără nume. -De ce? -E mormântul proprietarului acestei cetăți. Nimeni nu l-a vizitat.A fost un solitar
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
văzut prin alte părți, felicitări primarului și celor de la cultură. Mă întreb dacă actorii au fost plătiți ceva mai bine, numai așa se poate explica grija pentru fiecare mișcare sau detaliu. Sunt convins că turnirul va fi un spectacol pe cinste, punctul culminant al întregii zile. Nu va fi un spectacol, amice (îl enerva faptul că pictorul i se adresa cu amice, însă nu găsi de cuviință săi atragă atenția asupra acelui aspect), este și va fi pură realitate, una încinsă
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
scenariu extrem de bine pus la punct. Poate crede că vin de la vreun ziar și atunci mi se dedică, face pe ghidul, pozează în animatorul perfect, mai bine trimiteau o animatoare perfectă, vorbește într-una, apoi o să aștepte să-i fac cinste cu o friptură și o bere, dar va fi dezamăgit... Bănuiesc că știi, nu pot să cred că nu ai citit nimic despre piranha. Nu te uiți la Animal Planet sau la National Geographic? Nu știi ce pierzi, amice (cum
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
este o comparație reușită, fiindcă și femeile din viața mea mi-au provocat dureri. Mi-am dat seama că nu voi scăpa niciodată de Durerea asta. Și de-aia o să scriu de-acum cu literă mare, cred că merită această cinste, la cât a săpat tuneluri prin mine. Tuneluri săpate prin carnea mea, mă și întreb cum de mai stau pe picioare. Și cum de se pune carnea la loc, ca să aibă Durerea motive pentru a o lua de la capăt, atunci când
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
la cei care se ocupă cu filosofia în spațiul românesc în ziua de astăzi o puternică reținere în a aborda existența corporală în discursul filosofic. Ar putea fi rezultatul începuturilor filosofiei (deși pentru grecii antici corpul era ținut la mare cinste), sau un reflex creat de creștinism, corpul părând multora prea jos pentru a merita reflectat la el. E asemenea unui element care, dacă este luat în considerare, spulberă o teorie. Asistăm așadar la continuarea modelului suflet-corp, locul sufletului părând a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
toate animalele Îl ascultau, Însă unele de frică, altele lingulindu-se pe lângă el.Așa că leul se gândi să le pună la Încercare și postul de sfetnic Îl va da numai acelui animal care va trece cu bine o probă: cea a cinstei.Așa că regele animalelor din junglă dădu de știre că mâine În zori toate animalele, mari și mici să se adune Într-o poiană luminoasă, la sfat.Nimeni nu avea voie să lipsească. După ce toate animalele din junglă s-au adunat
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
bun, corect, răbdător cu norodul, nu avea nevoie de un trădător.Cine credea că este puternic, curajos și potrivit pentru acel post, să facă un pas În față căci cei care doreau postul de sfetnic, trebuia să treacă de proba cinstei. După un moment de liniște, singurul animal care făcu câțiva pași În față fu ghepardul. Leul, văzând că nici un alt animal nu se cumetă să treacă prin proba cinstei ( ele erau nevoite să fure, să pândească, să-și folosească viclenia
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cei care doreau postul de sfetnic, trebuia să treacă de proba cinstei. După un moment de liniște, singurul animal care făcu câțiva pași În față fu ghepardul. Leul, văzând că nici un alt animal nu se cumetă să treacă prin proba cinstei ( ele erau nevoite să fure, să pândească, să-și folosească viclenia pentru a le vâna pe altele) le spuse că pot pleca.Iar ghepardului Îi spuse ce are de făcut.Regele Îi arătă o sticlă transparentă plină cu lichid: aceea
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
puternic animal din junglă, toate celelalte animale s-ar teme de el și l-ar asculta supuse, că altfel...Unde mai pui că dacă puterea ar fi a lui, ar putea deveni el Însuși regele. Așa că ghepardul uită de proba cinstei, desfundă sticla și bău toată puterea, căci vroia să devină cât mai repede cel mai puternic, cel mai fioros și cel mai de temut animal din junglă. După ce bău și ultimul strop care mai era În sticlă, o umplu Înapoi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
De ispravă, fata. Da, de ispravă, cinstită, harnică, sănătoasă, serioasă. Bade Ioane, acu', dacă ne-am înțeles, putem bea "aldămașul" cum se spune? Mulțumesc, domnule Petre, dar mai am câteva ceasuri de lucru. Dacă ai binevoi, ne-ar face mare cinste să poftiți într-o duminică la noi, la masă, să ne cunoaștem mai bine. Mulțumesc, cu plăcere. Atunci, ziua bună. Ziua bună, bade Ioane, o să trec zilele astea pe la matale să-ți aduc bani și să vedem de materiale. Plecă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
sub zăpadă. Apoi urcară în turnul castelului; acolo, iar strigăte de uimire în zare se profilau, măreț, Bucegii și vârful Caraiman, cu Crucea Eroilor Neamului. Petre le povesti istoria acestui monument, înalt de 28 de metri, inaugurat, în 1928, în cinstea eroilor din Primul Război Mondial. La vremea inaugurării era cel mai înalt monument din lume, construit la cea mai mare altitudine 2291 metri. A fost o construcție faraonică, ce a necesitat un efort uriaș, materialele fiind transportate cu care cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
apoi le dădu "lustru", pierdu ceva timp să-și curețe mâinile de vopsea, mai aranjă una-alta, permanent urmărit de Toni, care își dădea seama că se întâmplă ceva deosebit și că va avea și el parte de ceva pe cinste! A doua zi dimineață, de Sâmbăta Mare, îl auzi pe Toni lătrând. Deodată, pe potecuță, văzu urcând fetele cu Camelia. Cărau niște cutii mai mari și mai mici. Ce bucurie! Petre le ieși în întâmpinare, o îmbrățișă pe Camelia, o sărută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Ne iertați, dacă am greșit. N-ați greșit, părinte, bogdaproste, răspunse, spre surprinderea tuturor, "ofițerul". Și pentru dumneavoastră, domnule Petre, adăugă părintele Haralambie, o icoană de "casă nouă", sfințită la Mănăstirea Putna. Mulțumesc părinte, o s-o țin la loc de cinste! V-aș ruga, părinte, ca într-o zi să treceți să-mi binecuvântați casa! O să vin duminică după slujbă! Despărțirea de Camelia și copii a fost cu lacrimi, cu jurăminte că o să vină cât mai des... Pe potecuța spre casă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
decedat în urma unei boli necruțătoare. Doctor Tiberiu Pompaș, absolvent al U.M.F. Iași, secția pediatrie. După ce a lucrat câțiva ani la Lespezi, a plecat la Pașcani devenind șeful secției de obstretică- ginecologie, fiind foarte cunoscut și apreciat pentru calitățile sale profesionale, cinste și onestitate. Maria Ivan, medic stomatolog, a plecat ulterior în Ardeal, unde se născuse. Doctor Florin Dionisie, mare iubitor de alpinism, se duce la Salvamont Brașov, de unde pleacă, ca medic sportiv, la București. Doctor Rodica Pop - după câțiva ani petrecuți
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
ce-i rău.” - creion (plumb) „Cu plumbul să-nveți Să scrii și să socotești, Mintea să ți-o lumineze, Viața să ți-o-nsenineze.” - bani „Să muncești ca să ai bani, Dar nu ca să ai dușmani, Să asuzi și să trudești Și cu cinste să muncești.” - ață roșie (băiat) „Ață roșie ț-om pune - cordică (fată) Ca să ai și tu rușine, Pe tăt omu´ să respecți De faci rău, să te îndrepți.” - pană albă „Pană albă, penișoară Să ai trup de porumbioară, Ușurică să
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
inima numai când o privesc. — Dar eu? — Te-ai înăsprit. Arăți de parcă ai ține doi-trei bărbați. Ai saké? Vreau să mă îmbăt astă-seară. M-am dus la han și am rugat-o pe hangiță să-mi dea niște saké, în cinstea întoarcerii fratelui meu. Mi-a zis că, din nefericire, li s-a terminat. Când i-am spus asta lui Naoji, s-a făcut negru de furie. Nu-l mai văzusem niciodată în halul acela. — La naiba! Nu știi tu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
am mărturisit. — L-am cunoscut pe domnul Uehara. E un bărbat încântător. Nu te-ar amuza să ieșim o dată toți trei, la o crâșmă? Habar n-aveam că saké-ul e atât de ieftin. Dacă te mulțumești cu saké, vă fac cinste. Să nu-ți mai faci griji din pricina farmacistului. Se va aranja într-un fel sau altul. Naoji părea încântat că l-am cunoscut pe Uehara și că mi-a plăcut. În seara aceea, de îndată ce m-a stors de bani, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
negație vie a propriilor cuvinte, atitudini sau profesiuni de credință. Nu știi încă nimic despre respectivul individ, nu-i cunoști biografia, sau foarte puțin; mult înainte de proba sacră a faptelor, el îți vorbește cu emfază despre integritatea lui morală, despre cinstea sa ireproșabilă și dragostea de aproapele. Tu îi contempli nasul porcin sau lătăreț, gura largă cu buzele răsfrînte sau adunate într-o linie subțire, ochii mici înfundați în grăsime sau pe jumătate închiși, aruncînd pe sub pleoapele grele priviri închizitive sau
Chipul și sufletul by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/7190_a_8515]
-
Barbu Brezianu mai avea multe de făcut pentru a-și educa conaționalii. Traducerea Kalevalei, în versiunea lui Barbu Brezianu, a fost reeditată în anul 1999 (ortografia a fost adusă la zi, iar textul a fost revizuit și stilizat ușor), în cinstea aniversării a 150 de ani de la publicarea Kalevalei. În același an s-a organizat la Helsinki un congres al traducătorilor Kalevalei, la care a participat și cel mai vârstnic dintre ei - Barbu Brezianu. El i-a adăugat noii sale traduceri
Un punct de vedere finlandez despre Barbu Brezianu by Profesor emerit Lauri LINDGREN () [Corola-journal/Journalistic/8714_a_10039]
-
soi de venerație cvasi-filială față de Schiller, pe care a și mărturisit-o fără reticență. Trebuie să spuiu - a povestit chiar el - am către Schiller o foarte mare plecare, nu știu cum, de multe ori îmi vine să-i dau acea iubire și cinste ce i-o dăm unui tată, care ne-a născut și ne-au crescut. Lumea germană și Europa se minunează de acest geniu; eu biet român încă mă minunez și mă smeresc înaintea marelui duh. "Seriosul" Gavril Munteanu, îl scandalizase
Goethe și Schiller - ecouri românești în primele decenii ale sec. XIX by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8713_a_10038]
-
de azi (ca pe alții din trecut) că un confrate înjură pe hîrtie și în lume? Nu, și nu! Ni s-au golănit ochii, ni s-a birjărit limba". Desigur "foarte importantă" în această privire cochet "bătrînească" e disocierea dintre "cinstea sufletească" și "cinstea cu acte". Dacă ultima e în vogă, cum să ne îndoim că prima e unica adevărată? "Cel cinstit sufletește are legea morală în el, care ține loc de coduri și regulamente. Cinstitul cu acte e formalist, duplicitar
Un conservator by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8754_a_10079]