2,485 matches
-
Am s-o apăr, că nu-s vacă... Nici comoara nu-i prea mare: Nu cred că din ea se poate Să vă răsplătesc pe toate... Nu-i nimic - rămâi datoare.(?!) 20.04.2016 Referință Bibliografică: Pentru un zâmbet... COMOARA CIORII / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1942, Anul VI, 25 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
PENTRU UN ZÂMBET... COMOARA CIORII de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380359_a_381688]
-
GENȚIANA GROZA - HAIKU, de Gențiana Groza, publicat în Ediția nr. 707 din 07 decembrie 2012. (I) Zbor de pescăruși- în amurg pe faleză nici urme de pași Cules de gutui- primul an fără mama plecată de-aici Lungi șiruri de ciori tăind cale prin burniță zboară niciunde Leandrul bunicii- lumina fulgerului foarte aproape După furtună printre crinii în floare singur motanul Miez de Cireșar- pe turla bisericii poposind îngeri Cântec de greier captiv într-o lacrimă- taina unei nopți (II) O
GENŢIANA GROZA [Corola-blog/BlogPost/380393_a_381722]
-
Horia Publicat în: Ediția nr. 1942 din 25 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului CANTEC PLĂPÂND Frunză verde în curând, Mugur, mugurel plăpând Stă și tremură în frig, Nu-mi răspunde, eu îl strig, Când afară, pe sub nori, Printre croncănit de ciori Bate crivățul din palme, Doamne, adu-ne zile calme Și lumină peste țară, Sufletul să nu ne doară, Știu și eu atât de bine, C-am uitat aici de Tine! Ura dintre noi o stinge, Cu Iubire tu ne ninge
MUGURI DE PRIMĂVARĂ (POEME) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380498_a_381827]
-
goi - trec zilnic strigoi - cu pas marțial - doi câte doi marțial - marțial dar ce te faci cu lacrimile din stal? - se strâng fără sfială - avară agoniseală - cerească dârvală să ne rugăm pentru cei răi - ca și pentru cei buni: trec ciori printre pruni - desțelenind mireasma unor tot mai simandicoase nesuferinde lumi DEMONSTRATIV - TOT BATE VÂNT-VESTIREA demonstrativ - tot bate vânt-vestirea de parcă nu am ști și singuri să plecăm: el - vântul - simulează-afar' poftirea din casa noastră-n care deranjăm și bate - bate vântul
POEME DE TOAMNĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2105 din 05 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380563_a_381892]
-
de-acolo până acasă mai avea o azvârlitură de băț! Așa că făcu stânga tot cu ochii după mânz: -Hai, băiet, hai c-acuși intrăm în pădure la dos! Nu mai era de glumă,au prins vânturile a se ciondăni fugărind ciorile, trezind zăpada din somnul ei, uruind și scârțâind prin ramurile copacilor cuvinte nedeslușite. Perdele de ninsoare se ridicau de la pământ, perdele de ninsoare coborau din cer! Cu vifornița în față nea Vasile își croia cu greu drumul. Și mânzului îi
PREMIUL I LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1681 din 08 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379403_a_380732]
-
Acasa > Poeme > Emotie > ZBUCIUM Autor: Florina Emilia Pincotan Publicat în: Ediția nr. 2342 din 30 mai 2017 Toate Articolele Autorului La umbra ta, m-aplec, pădure, Cu osteneala zilelor cu brumă; M-apasă vântul, ploaia mă-ncovoaie, La geamul vieții, ciorile, îmi scurmă. Nu mai sunt copilița alintată, Nici ramu-nmiresmat de Primăvară; Sunt plânsul frunzei, lacrima uitată A unui drum ce duce către seară. Pe fruntea rece, mi se-așează Toamna, Cu norii coborâți peste pământ; Mă doare-nsingurarea și regretul, Mă
ZBUCIUM de FLORINA EMILIA PINCOTAN în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/379492_a_380821]
-
șuncă din sfoară, și-atunci prinții dezmoșteniți de soartă cu foc înalță veste, dar din poieni tot țipă că nu e voie sfinții, o foame fără margini coboară în poveste. Ce port mîncat de molii, ce țuică puturoasă?!, prin liniști, ciori suspecte ne croncăne aleanul, și nu mai simți sub unghii rodindu-ți iarba grasă, spre tine vin jandarmii de oaste cu arcanul. E limpede ca ziua: ne paște boala nopții, cînd toți grăjdarii lumii scot melcii din copite și cară
ÎNTOARCEREA LUI ŢEPEŞ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/381080_a_382409]
-
X. CONCERT DE TOAMNĂ, de Aurel Lucian Chira , publicat în Ediția nr. 2167 din 06 decembrie 2016. Nu sunt decât biet muritor. Sosește toamna peste mine! Acum și rimele mă dor... Nu știu de-mi va fi rău sau bine. Ciorile-mi cânt-o simfonie, Zburând pe cerul înorat. Înger mereu la datorie, Vine să-mi spună cât mi-e dat. Am colindat prin astă lume, Atât cât Mi-ai repartizat. Îți mulțumesc Mărite Doamne, Și sper ca să mă fi iertat
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
mult umblate Mai vreau să pot să mai ascult, “Concert de toamnă” până-n noapte. Citește mai mult Nu sunt decât biet muritor. Sosește toamna peste mine!Acum și rimele mă dor... Nu știu de-mi va fi rău sau bine.Ciorile-mi cânt-o simfonie,Zburând pe cerul înorat.Înger mereu la datorie,Vine să-mi spună cât mi-e dat.Am colindat prin astă lume,Atât cât Mi-ai repartizat.Îți mulțumesc Mărite Doamne,Și sper ca să mă fi iertat
AUREL LUCIAN CHIRA [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
Să se mire neamurile;/ De-i suna din corn odată/ Ai s-aduni Moldova toată/ De-i suna de două ori/ Vin și codrii-n ajutor;/ De-i suna a treia oară/ Toți dușmanii or să piară/ Dați în seama ciorilor/ Ș-a spânzurătorilor.// Ștefane, Maria Ta,/ Lasă Putna, nu mai sta/ Că te-așteptă litvele/ Să le zboare tigvele/ Să le spui motivele/ Pe câți pari, pe câți fuștei/ Căpățâni de grecotei/ Grecoteii și străinii/ Mânca-le-ar inima câinii
PROFETISMUL LUI MIHAIL EMINESCU (VI) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2208 din 16 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381056_a_382385]
-
deal. Avea el un loc anume, unul foarte special, Plin de crengi uscate bine ce mai cad de la copac. Când, în față îi apare unul mare, un malac, Ce c-o voce tunătoare îl întreabă îmbufnat: -Ce cați în pădure cioară? Ai venit iar la furat? -Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i... Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui. Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măliga Spune plângăcios țiganul după ce-
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
deal.Avea el un loc anume, unul foarte special,Plin de crengi uscate bine ce mai cad de la copac.Când, în față îi apare unul mare, un malac,Ce c-o voce tunătoare îl întreabă îmbufnat:-Ce cați în pădure cioară? Ai venit iar la furat?-Ce să fur dom’ păduraru? Nu vedeți? Pădurea nu-i...Am luat vreo două vreascuri ca să dau și eu la pui.Să mai ciugulească scoarța, că e scumpă rău măligaSpune plângăcios țiganul după ce-și
NICOLAE STANCU [Corola-blog/BlogPost/381075_a_382404]
-
Ba mai pune și de la el. Din bulibășie. Numai să-i dai și lui, când îți aduci aminte, niscai apă și semințe. Și dacă nu îi dai, există un Mare Papagal, sus, care duce și grija nimănui... La corbul sărac, ciorile ce mai cârâie. Chiar dacă nu au deloc nici urechi (muzicale, că fluturătoare... au) nici voce, cățelușii pekinezi se străduiesc să cânte din toate puterile lor, când stăpânul lor cânta la muzicuță. Citește mai mult • Când copiii se joacă numai, ca să
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
Ba mai pune și de la el. Din bulibășie. Numai să-i dai și lui, când îți aduci aminte, niscai apă și semințe. Și dacă nu îi dai, există un Mare Papagal, sus, care duce și grija nimănui...• La corbul sărac, ciorile ce mai cârâie.• Chiar dacă nu au deloc nici urechi (muzicale, că fluturătoare... au) nici voce, cățelușii pekinezi se străduiesc să cânte din toate puterile lor, când stăpânul lor cânta la muzicuță.... IX. LIVIU JIANU - DIALOGURI CU ELISE (6), de Liviu
LIVIU FLORIAN JIANU [Corola-blog/BlogPost/381285_a_382614]
-
esențe. • Veșmântul e menit să acopere defectele umane. Sursa turor nemulțumirilor rezidă în faptul că avem totul și totul ne lipsește. Într-o lume stresantă nu poți așeza nervii într-o cutie muzicală. Aerul și peisajul îți fac bine, dar ciorile ne scot din sărite. Omul e prea egoist ca să-i lase și semenului său o bucată de cer senin. • Fizicul este carcasa, magma este creierul • Dăruirea ta și dăruirea ei sunt inegale. De aici perpetue altercații și despărțiri. • Autocunoașterea e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
esențe.• Veșmântul e menit să acopere defectele umane.• Sursa turor nemulțumirilor rezidă în faptul că avem totul și totul ne lipsește.• Într-o lume stresantă nu poți așeza nervii într-o cutie muzicală.• Aerul și peisajul îți fac bine, dar ciorile ne scot din sărite.• Omul e prea egoist ca să-i lase și semenului său o bucată de cer senin.• Fizicul este carcasa, magma este creierul• Dăruirea ta și dăruirea ei sunt inegale. De aici perpetue altercații și despărțiri.• Autocunoașterea e
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/381318_a_382647]
-
totdeauna îmbrăcat într-un frac negru lucitor, căruia îi ziceau Negru-Cioară. Împărăteasa îl alinta spunându-i „Maestrul Ciorică”. Cartierul general îl aveau într-un turn din Palatul de Gheață Veșnică, iar când aveau câte o misiune se prefăceau cu toții în ciori, comunicând între ei mesaje cifrate, prin diferite cârâieli. Și tot așa: - Crau! la piață, crau! pe stradă, crau! pe un stâlp de telegraf, de nici nu bănuiau bieții oameni ce cârâie dumnealor. Zbârnâiau întruna mesajele cifrate la maestrul Ciorică, iar
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
fură de la supuși toate bucatele de prin piețe, beciuri și depozite, din case și hambare! Scotocește toate adăposturile, toate ascunzișurile! Dacă ți s-o împotrivi careva, să le faci capul țăndări și picioarele butuci! Știi tu cum! Tu, maestre Negru Cioară, ia-ți armata de cioroi și cară la palat toate bunătățile smulse de la supuși. Tu, Nămețilă, mototolule, cutreieră în lung și-n lat împărăția și îngroap-o în nămeți, ca nimeni să nu mai miște prin locurile astea! Și tu, Prăpădenie
MĂRŢIŞOR- 2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1474 din 13 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374298_a_375627]
-
Articolele Autorului În dimineața asta se trezise mai devreme decât oricând, zorit de... Nici el nu știa. Comme d’habitude, aruncase întâia privire înspre tabloul său din rama ferestrei de la Răsărit. Același peisaj autumnal: copaci ușor melancolici, împuținați de frunze, ciori și pescăruși într-o gâlceavă aripată pentru supremație, doi guguștiuci tânjind de pe un ram de nuc la firimiturile matinale... Și-atât! Grăbi spre masa de scris, doar "Time stands still for no one", nu?! Îl aștepta Șarada, vicleana lui înșiruire
INTERLUDIU de ANGELA DINA în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374384_a_375713]
-
facă mai bine ca mine? Numai în ultimul timp câte prietene - sau mai bine spus victime - ai avut? De ce nu ai nicio relație în această perioadă? Nestatornicia ta într-un cuplu este deja proverbială. Cum spunea mama deunăzi cât stă cioara’n par stai și tu fidel unei prietenii. - Eiii, nici chiar așa. Dacă nu mă pot îndrăgosti de cineva cu adevărat, ce pot face? Să stau împreună cu o fată de amorul prieteniei? - Bine, dar cum se face că la începutul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374421_a_375750]
-
Trezește-te, trezește-te. Temerile tale nu au aer să respire. Scoate-ți pijamaua și arunc-o departe. Poartă haine de piele și stacojiu, poartă piatră lunii poartă parfum care miroase că marea mormintelor locuite, poartă până scapătă de-o cioară pe piatră ta de mormânt. Gândește-te la mama ta, zâmbetul ei, venele ei. Ah, amintirile care-ți șicanează foamea. Somnorosule, te vei simți bine dacă bei un pahar. Nimeni nu te cunoaște și dacă te-ar cunoaște, ce? Ești
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de SANDI KING în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374449_a_375778]
-
soarele revoltei tributar. Ce mai contează bogății și glume În pivnița mustind de bucurii Când toate-s gata a fugi în lume: Și scânduri, și cuptor, și basme vii... Iar unde ochiul lupului bea ceață Se stinge crudul croncănit de ciori; La pândă broasca sub o altă viață, Săgeata-foc să germineze zori. -------------------------- București. Muzeului Satului, 1977 *** Когда душа единственная в мире Глядится в отражение свое, Всегда один соблазн в пустой квартире - Как в зеркало, войти в небытие. Скорей увидеть близнеца, с
PAUL POLIDOR A REALIZAT O TRADUCERE CONSONANTĂ CU SPIRITUL ORIGINAL de DUMITRU BĂLAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374455_a_375784]
-
în: Ediția nr. 2026 din 18 iulie 2016 Toate Articolele Autorului apreciere de la confrații poeți - frumoasă cruce! de dimineață-s harnici măturătorii - praf și-ntre dinți bătăi de clopot - gropile din cimitir urcă-n slăvi PIB-ul în vârful plopilor ciorile-n așteptare - curbă-n ac de păr porumbel în zbor - pe pervazul ferestrei urmele păcii ochii broaștei mari - câte înțelesuri în foșnetul papurii muguri timizi și zeci de cratere-n șosea - deci primăvară! tot mai mulți țânțari - vapoarele spre Deltă
HAIKU de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2026 din 18 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373623_a_374952]
-
necunoscut Preamărit de idioți Într-un secol disolut. Cântă roțile de tren Pentru cerul infinit Sunetu-i un lung refren Peste câmpul adormit. București, 19 noiembrie 2012 Au venit semănătorii Au venit semănătorii Care n-au arat vreodată S-arunce “sămânța ciorii”, Securiștii de-altă dată. Au venit că au parale Știu cerși, știu tortura Agramați și coate-goale Ce n-au dat cu secera. Au venit conspiratorii Să cultive piaza rea Au venit, n-ar prinde zorii Că nu știu a secera
POEME DIN CONDAMNAREA de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1402 din 02 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371553_a_372882]
-
2017 Toate Articolele Autorului Joi, 16 Februarie 2017 La început Bărbatul și femeia Vedeau la fel Realitatea din jur Și bine-nțeles În vremea aceea Nici nu aveau Vreun alt interes Obscur! Nu confundau niciodată Culorile Din curcubeu, Porumbeii cu ciorile, Pe satana Cu Dumnezeu! Aveau pe atunci, Ca îndreptare Doar cele zece porunci, Fără nicio Interpretare... Nicolae Nicoară-Horia Pictura: Ana Bodnar Referință Bibliografică: La început... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2239, Anul VII, 16 februarie 2017
LA ÎNCEPUT... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371611_a_372940]