1,579 matches
-
Muzeului Satului Bucovinean datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Este alcătuită din cameră și tindă, cu gang de scândură la fațada principală și pe lateralul din partea dreaptă. Ca elemente decorative, stâlpii ce mărginesc portița de acces în gang au cioplit motivul „capul de om”. Cotețul din Șaru Dornei aparține zonei etnografice Dorna și este o anexă gospodărească frecvent întâlnită în gospodăriile tradiționale. Construcția este realizată din lemn de rășinoase, folosindu-se tehnica amnarelor. Are două compartimente cu intrări separate: unul
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
unii mândrii, alții umili - ce lume! Ce univers fabulos, dantesc! - funcționari banali, scoși din anonimat printr-un geniu pe care nici un coleg nu i-l bănuia, personalități de prim rang în lupta patriei lor, ori copilandri alungați din casă părinteasca, cioplindu-și versul că pe singură rațiune îndreptățită a vieții lor, dormind sub podurile marilor orașe alături de cei mai nenorociți semeni, erudiți alături de autodidacți - toți făcând din poezie muzică, filosofie, pictură, pământ al refugiului ori punte între iubiri și între dureri
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
și unde și-a petrecut și el o bună parte din copilăria vieții lui. Românul Pinocchio ne povestește la început despre Gepetto, un tâmplar dintr-un mic orășel italian, care găsește într-o bună zi o buturuga năzdravana, din care cioplește o păpușă de lemn pe care o botează Pinocchio. Așa începe povestea lui Pinocchio, o păpușă de lemn, care trece printr-o mulțime de peripeții, din care învață ce înseamnă să fii bun și ascultător. Drept recompensă, „Zână cea Bună
Carlo Collodi () [Corola-website/Science/304683_a_306012]
-
de patru turnulețe. Se mai remarcă și brâul median în torsadă. Prispa este bogat ornamentată și este situată pe latura de sud. Chenarele șerpuitoare de pe arcade alunecă pe stâlpii de secțiune dreptunghiulară, pentru a însoți „frânghia", iar cuiele de lemn, cioplite în forma rozelor, se adaugă lalelelor singuratice. În ancadramentul ușii de intrare, alături de meandre și „frânghie", sunt dăltuite în partea superioară, lângă motivul crucii, două lalele și un șirag de inimi. Pictura interiorului, executată în 1771, este în mare parte
Biserica de lemn din Derșida () [Corola-website/Science/309825_a_311154]
-
era dintr-o familie de țărani români, iar mama sa, Rozalia, avea după tată origini slovace. Tatăl său moare în 1916 din cauza rănilor suferite în razboi. Conform analizei CNSAS, Vida Gheza avea origini maghiare. Încurajat de învățătorii săi, începe să cioplească încă din școala primară animale, păsări și figuri umane. Avea 10 ani când cioplește din briceag o nuntă și o înmormântare țărănească. Talentul său deosebit l-a determinat pe patronul mamei sale să ajute copilul, achitându-i taxele școlare la
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
origini slovace. Tatăl său moare în 1916 din cauza rănilor suferite în razboi. Conform analizei CNSAS, Vida Gheza avea origini maghiare. Încurajat de învățătorii săi, începe să cioplească încă din școala primară animale, păsări și figuri umane. Avea 10 ani când cioplește din briceag o nuntă și o înmormântare țărănească. Talentul său deosebit l-a determinat pe patronul mamei sale să ajute copilul, achitându-i taxele școlare la Liceul „Gheorghe Șincai” din Baia Mare. Aici i-a avut profesori de desen pe sculptorii
Gheza Vida () [Corola-website/Science/300727_a_302056]
-
morminte cu bijuterii din cupru și aur, cu oseminte de peste 2000 de ani. Nu se știe cine a ridicat aceste construcții din America de Nord. În complexul de peșteri Loltun (Yucatan, Mexic) s-au găsit statui colosale (de zeci de tone fiecare), cioplite din lavă pietrificată care se deosebesc de oricare altă realizare a civilizațiilor amerindiene cunoscute. Pe suprafețele lor s-au încrustat numeroase exemplare de plante și viețuitoare marine fosilizate și pietrificate care duce la ideea că statuile nu puteau fi cioplite
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
cioplite din lavă pietrificată care se deosebesc de oricare altă realizare a civilizațiilor amerindiene cunoscute. Pe suprafețele lor s-au încrustat numeroase exemplare de plante și viețuitoare marine fosilizate și pietrificate care duce la ideea că statuile nu puteau fi cioplite înainte de sfârșitul glaciației Wurm, adică acum 30-40 de milenii. Dar exprimările artistice ale lui Homo sapiens Cro-Morgan nu sunt mai vechi de 30 000 de ani și sunt stângace și simple. În Guatemala și Costa Rica există cca. minim 2000 de
Terra - planeta vieții () [Corola-website/Science/319386_a_320715]
-
fost luată de Muzeul Județean din Botoșani. În urma unei plângeri făcute de săteni, lespedea funerară a fost restituită satului de către muzeu și se află în prezent în biserică. Biserica de lemn din Bănești este construită din bârne de stejar orizontale, cioplite în patru canturi și încheiate în „coadă de rândunică”. Ea se sprijină pe un soclu din piatră de râu. Edificiul are un acoperiș din șindrilă, în patru ape, cu o ușoară rupere în pantă, aproape insesizabilă, în dreptul absidelor laterale. Streașina
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care s-au practicat trei deschideri largi, marcate de doi stâlpi. Acești stâlpi prezintă interes prin modul artistic în care sunt realizați: baza inferioară și superioară este cioplită în trunchi de piramidă, fusul este ușor galbat și împărțit în două registre printr-o canelură, pe fus se desfășoară toruri șerpuitoare. Naosul este alungit și are două abside laterale mici, cu contur poligonal, în axa cărora s-a practicat
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
este alungit și are două abside laterale mici, cu contur poligonal, în axa cărora s-a practicat câte o fereastră dreptunghiulară (0.45x0.75 metri). Absidele au tavane drepte, iar bolta semicilindrică se sprijină pe arce dublouri rezemate pe console cioplite în motive decorative. Altarul are o absidă nedecroșată de formă poligonală și nu are cele două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). Aici se află două ferestre: una pătrată (0.20 metri) în peretele nordic și alta dreptunghiulară (0.45x0.75 metri
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
nu are cele două nișe (proscomidiarul și diaconiconul). Aici se află două ferestre: una pătrată (0.20 metri) în peretele nordic și alta dreptunghiulară (0.45x0.75 metri) în axa absidei. Bolta semicilindrică a altarului se sprijină pe șase console cioplite în „cap de cal”.
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
fruntariu), în Valea a existat o biserică încă din secolul XVII, care, în anul 1754, a fost refăcută din temelie, la renovările ulterioare folosindu-se și materiale provenite de la o biserică adusă din satul Hodoșa. Lăcașul de cult avea grinzi cioplite din lemn de brad, așezate pe tălpi de stejar, care, la rândul lor, se sprijineau pe plăci late din piatră de râu. În regretabilele ciocniri și disensiuni interetnice din martie 1990 a fost implicat și acest lăcaș de cult care
Biserica de lemn din Valea () [Corola-website/Science/313830_a_315159]
-
de cercetare arheologică și istorică a sitului, restaurare a bisericii și, eventual, includerea într-un ansamblu împreună cu conacul Palade Secară, construcție din piatră aflată vizavi de amplasamentul bisericii. Biserica de lemn din Costești este construită din bârne masive de stejar, cioplite din material brut și îmbinate în cununi orizontale. În prima jumătate a secolului al XX-lea, pereții de lemn au fost placați cu scândură nevopsită atât pe interior, cât și pe exterior. Lăcașul de cult este așezat pe o temelie
Biserica de lemn din Costești, Iași () [Corola-website/Science/317338_a_318667]
-
Căminul pentru studenți Vasiliu Bolnavu", o sală de conferințe, o bibliotecă și o editură proprie. Contribuția fondatorului nu s-a oprit aici, în afara unui stipendiu permanent el înzestrând ulterior Fundația cu o mare proprietate la marginea Bucureștiului în zona Dudești Cioplea, ale cărei cariere de materiale de construcții erau destinate completării veniturilor proprii ale instituției de binefacere. La data de 27 decembrie 1928, Constantin N. Vasiliu Bolnavu donează 575 hectare în apropiere de Sinaia, dintre care 75 hectare lotizate în vederea construirii
Fundația Universitară Constantin N. Vasiliu Bolnavu () [Corola-website/Science/329607_a_330936]
-
Valea Darjovului nu ar fi autentice vestigii paleolitice, ci au dobândit aceste forme în urma unui fenomen natural de izbire atunci când au fost puși în mișcare de torente. În anii 1979, 1996, 1998 au mai fost descoperiți asemenea bolovăni de rău, ciopliți în scop de lovire sau tăiere. O parte din aceste vestigii au fost donata muzeului de Istorie din Slatina. Despre urmele neolitice din Valea Darjovului a scris domnul Mihail Butoi, arheolog reputat, fost director al instituției muzeale din Slatina. În
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
în relief, pisania și crucea de piatră din fața intrării întăresc valoarea artistică și documentară a acestei biserici de cimitir. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Un moment important din trecutul bisericii este redat de pisania cioplită în peretele de apus, în dreapta intrării. Textul în limba română cu litere chirilice reține următoarele: "„Să să știe căndu sau tărnosit această sântă biserică în zilile pre înălțatului d[o]mn Ion Grigore Ghica voivod m[eseț] febr[uarie] 2
Biserica de lemn din Mesteacăn, Dâmbovița () [Corola-website/Science/321171_a_322500]
-
Pridvorul n-are ferestre, fiind luminat prin cele două deschideri de intrare. Turla este pe naos de forma octogonală, cu opt ferestre înalte și înguste. Pardoseala este de scândură - în naos, plăci mari de beton - în pronaos, și piatră mică, cioplită cu șase fețe - în pridvor. În anul 1938 s-au ridicat din temelie mai multe corpuri de chilii și alte clădiri ale mănăstirii cu ajutorul lui Gheorghe Tătărescu, consilier regal, și al soției sale Aretia, în zilele majestății sale regelui Carol
Schitul Crasna () [Corola-website/Science/324905_a_326234]
-
în legătura cu gloria orașului Praga. Regina ar fi spus: "Văd un oraș întins, a cărui glorie va ajunge la stele! Văd un loc în mijlocul unei păduri, unde o costișă prăpăstioasă se ridică deasupra râului Vltava. Zăresc un om, care cioplește pridvorul ("prah") pentru casă. Un castel numit "Praha" va fi construit aici. Când prinții și ducii se vor opri în fața pragului ei, se vor închina la castel și la orașul înconjurător." De prin anul 800, monarhii cehi au cucerit aproape
Praga () [Corola-website/Science/296790_a_298119]
-
uman, în jurul căruia se naște o adevarată civilizație antropocentristă. și chiar dacă arhitectură corporală nu este permanent o prezență explicită, ea este suplinita sistematic prin detalii anatomice, prin atitudini, prin forme asimilabile. Deși materialul sau predilect este lemnul, pe care-l cioplește în planuri mari, fără interes pentru amănunt și pentru culoarea locală, lucrări cu o remarcabilă forță expresiva au fost realizate prin combinarea acestuia cu metalul; fie prin placare neutră, fie prin asocierea cu un element deja constituit - lama de coasă
Darie Dup () [Corola-website/Science/317218_a_318547]
-
clădirii principale („Miroku-dō”) a acesteia și transportarea ei la Enryaku-ji. Astfel, clădirea actuală, construită la Mii-dera în 1347, este cea mai veche construcție din întregul complex monastic. Clădirea reasamblată a fost numită Tenbōrindō. Obiectul principal de venerare este statuia lui , cioplită de către Saicho. Din acest motiv clădirea este deseori numită . Pilonii de suport împart clădirea în șapte secții (numite în arhitectura traditională japoneză) frontal și în șapte secții lateral. Interiorul este împărțit lateral în două zone: cea „exterioară” (2×7 "ken
Enryaku-ji () [Corola-website/Science/335867_a_337196]
-
mult după asta. După eliberarea Timișoarei din 1716 călugării iezuiți organizau procesiuni în acel loc. Icoana a fost distrusă accidental în 1837 de un căruțaș venit la târg. Episcopul Joseph Lonovics a făcut o colectă pentru înlocuirea icoanei cu una cioplită în lemn. În 1865 această icoană-statuie a fost înlocuită cu o statuie din piatră de Bavaria. În 1877 au adus pe cheltuiala lor o statuie de la Institutul Mayer din München. La începutul secolului al XX-lea primăria Timișoara a hotărât
Monumentul Sfânta Maria din Piața Maria () [Corola-website/Science/308811_a_310140]
-
din Sighet; între acestea se păstrează și o icoană din secolul XIV. Pentru construcția bisericii s-au folosit bârne de stejar cu un diametru variabil între 34-54 cm și o lungime aproximativă de 11 m. Bârnele din pereți au fost cioplite cu o grosime de 11-15 cm și o înălțime de 30-40 cm. Fețele lemnelor sunt finisate neted cu barda pe toate cele patru părți. Planul bisericii era dreptunghiular, cu altarul în hexagon, interiorul fiind împărțit egal între bărbați și femei
Biserica de lemn din Văleni, Maramureș () [Corola-website/Science/321510_a_322839]
-
the Old Testament" (1997, p. 141), că există mărturii că Așerah poate fi văzută ca fiind „o stelă de lemn neiconică sau o columnă de un anumit fel, un copac viu sau o statuie mai obișnuită.” O statuie de lemn cioplită din topor și plantată în solul casei era simbolul Așerei, iar uneori o statuie de lut fără picioare. Imaginile ei cultice („idolii”) au fost găsite de asemenea în păduri, sculptate în copaci vii, sau sub formă de stâlpi de lângă altar
Dumnezeu () [Corola-website/Science/297907_a_299236]
-
funiile de pe portal, care iau forma șarpelui răsucit în partea de jos, protejând, ca în povești, spațiul sacru de necurat. Zig-zag-urile din jurul golului ușii sunt unda apei din scoarțele maramureșencelor, de origine de asemenea feminină. În lumea simbolurilor mitologice, motivele cioplite pe portal par să țină în echilibru lumina spirituală supremă masculină a soarelui cu mistica lunară feminină a lunii. În mod firesc ne întrebăm: ce vor toate aceste simboluri vechi și corpuri cerești să ne spună? Răspunsul trebuie căutat în
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]