1,570 matches
-
Îmbrăcată În aceiași pantaloni kaki pătați cu noroi, cu aceeași pălărie de safari de acum mai bine de două săptămâni. De data aceasta, Își aplicase cu măiestrie o urmă de noroi pe pometele stâng. Cele două echipe rivale construiau canoe cioplindu-le În lemn de balsa. Hainele le deveniseră transparente din cauza transpirației și, astfel, observă Bennie, toate umflăturile, pliurile de piele sau părțile mai flasce erau la vedere. Se vedea clar că „supraviețuitorii“, ale căror trupuri erau exemplificări ale unei vieți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
În afară de asta, doar trupul. Era în 1990. Cred că am făcut parte din primul val de renegați. Apoi am fost trimis la Naminomura, în Aso. Era un teren muntos, fără nimic pe el, trebuia începută construcția din temelii. Mai întâi ciopleam muntele, depuneam muncă fizică pentru a nivela terenul. Pentru că în timpul facultății făcusem design arhitectural m-au trimis pe un șantier, însă eu făcusem doar niște schițe la facultate. Am fost ales de niște oameni cu un psihic puternic și mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
și în tăciunii pe care i-ați aprins. Din mîna Mea vi se întîmplă aceste lucruri ca să zăceți în dureri. $51 1. "Ascultați-Mă, voi, care umblați după neprihănire, care căutați pe Domnul! Priviți spre stînca din care ați fost ciopliți, spre gaura gropii din care ați fost scoși. 2. Uitați-vă la părintele vostru Avraam, și spre Sara care v-a născut, căci l-am chemat, cînd era numai el singur, l-am binecuvîntat și înmulțit. 3. Tot astfel, Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
apogeul Cu un post de mielușea. Mă simt străin în propriul eu, Deși mai pâlpâi încă, Ca un ciudat miscelaneu - Fărâme dintr-o stâncă. 16 mai 2005 REFLECȚII (CLXX) „O mână spală pe alta Și fața - amândouă”; Unii și-au cioplit cu dalta Fețe, la număr două. Și de una e spălată Precum sună zicala, Alta rămâne pătată Chiar depășindu-și scala. * În tăcere viața-mi trece Ca izvorul lin spre șes, Care-și pierde unda rece, Limpezimea mai ales. 27
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
remarca și celălalt mod de omologare a casei cu Cosmosul, pe care l-am amintit mai sus. Înainte ca zidarii să pună prima piatră, astrologul le indică punctul din temelie care se găsește deasupra Șarpelui ce susține lumea. Meșterul zidar cioplește un țăruș și-l înfige în pământ, chiar în locul arătat, spre a pironi capul șarpelui. Peste țăruș se pune apoi o piatră, Piatra de temelie se găsește astfel chiar în "Centrul Lumii".24 Pe de altă parte însă, actul punerii
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
va pierde, că se va trezi încă o dată părăsită. Confuz, își roti privirea, căutând parcă ajutor, și o întări pe aceea a lui Mandzuk. Citi în ea o sclipire de durere, dar mai văzu și altceva - ceva ce, pe chipul cioplit în piatră al acestuia, nu mai văzuse de când era copil: un soi de aspră și nemărturisită tandrețe. Cu un gest nesigur și stânjenit, o mângâie pe creștet. Sunt aici, Go-Bindan, nu te teme, n-ai de ce să te temi. încet
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
Apoi Jina s-a dus către Danny și i-a dat fiului ei cuțitul pe care-l văzuse prima dată prins de cureaua unui tânăr care nu avea ce să caute pe-un vas de croazieră, cuțitul cu care fusese cioplită gabara căreia Zach crezuse că-i este devotat, deși, la vremea respectivă, el nu știa adevăratul înțeles al acestui cuvânt. E de la tatăl tău, i-a spus Jina. Din nou, râul a apelat la unul dintre trucurile lui magice și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
și ce viitor e acesta care nu stă în vârful cuvintelor numai în copitele cailor praf... metamorfoză... în strigătul meu Doamne m-ai crescut ca pe un melc iartă-mi brațele curbate și reci ca lemnul acesta din care mă cioplesc singură îmi privesc prefacerile în lăstari înalți răsar și Tu îmi faci arcul spre apus îmi faci săgețile suntem gata să tragem odată Tu o dată eu și totuși în aer nimic ... am început să semăn... cu o piesă de schimb
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
vorbitor și noi adăpostiți în mine cum noe în arca sa... fii demn spuneau vocile... trupul tău e o arcă de emoții chiar și atunci când nu te mai bucură nimic dacă te vei lovi de stânci cui îi pasă brâncuși cioplea piatra cu aerul moale al femeilor din bronz le-a trecut prin apă ți-a facut arcă apoi le-a pus aripi mi-am pus aerul în palmă am aprins lumânări cu lumânările tale n-am știut niciodată ce dorință
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
a interconectat de fiecare dată „circuitele” punându-ne logica la încercare. Consider că sunt una dintre „semințele” care au încolțit și îi mulțumesc pentru că, dacă nu ar fi insistat atâta la un moment dat... cine știe... ? Asemenea unui sculptor care cioplește în piatră formele cele mai neașteptate, năzuind spre o lucrare desăvârșita, profesorul Petre Popescu a știut să creeze la elevi dorința de a ști și de a deveni. Și fiecare dintre profesorii acestei școli a reușit să facă să vibreze
GÂNDURI DIN SUFLET DESPRE CEI CARE AU PUS SUFLE. In: ARC PESTE TIMP 40 ANI 1972 – 2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Imaginative/288_a_583]
-
mai bine dintre toate cu niște broaște enorme, lipsite de văz, cu o singură trăsătură specifică: sunt făcuți în întregime din piatră. Originile lor se pierd în negura misterului. Probabil vreo radiație care le-a distrus planeta - acum pustiită -, a cioplit în stâncă aceste capodopere de inteligență și, în același timp, le-a zăvorât în capcana tragicei ironii a imobilității cvasitotale și a izolării complete. Căci aceasta este tragedia gorfilor: nu numai Thera, dar și întreaga Endimiunse sunt lipsite în totalitate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
oglindă spartă, iar un păianjen își țesea pânza între una și cealaltă. Cârpe, hârtii și frimituri fuseseră și ele acoperite de învelișul atotstăpânitor al mizeriei. Iar deasupra podelei îmbâcsite, se ițeau, amenințătoare sculpturile. Sculpturi care, prin comparație își făceau străbunele cioplite din Casa Fiului Răsare să pară niște revărsări de frumusețe și bucurie. Respingătoarele și contorsionatele forme, chipuri, trupuri, membre trunchiate și peisaje de coșmar vorbeau despre o patimă tot mai adâncă a creatorului lor, o mlaștină tot mai adâncă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
am găsit și Obiectul. La început am crezut că era o piatră de mormânt rătăcită. La o cercetare mai atentă, mi-am dat seama că explicația nu putea fi atât de simplă. E cam de înălțimea unui om și e cioplit perfect în piatră. Arată ca un gigantic trandafir geometric și de aceea îl numim acum Trandafirul de Piatră. Se afla în mijlocul unui tufiș. Nu cred că a fost ascuns acolo în mod intenționat. Pur și simplu era acolo. Mi-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
cer. Liv a dat repede din cap și a intrat înăuntru. Ucigașii și-au văzut de drum, coborând muntele către K. Peste o clipă, Liv Sylwan Jones a ieșit iar. Ținea în mâna dreaptă un cuțit, un cuțit cu care cioplise nenumărate urâțenii din lemnul copacilor din jur. S-a așezat jos, pe pământ. Cu cuțitul în mâna dreaptă și cu o concentrare intensă, și-a deschis vena de la încheietura mâinii stângi. Și-a mutat apoi cuțitul în stânga și s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
linie roșie, o gură roșie, subțire, care picura și rânjea sângeros de la o ureche la alta. Prepelicarul se uită cum picura. în pădure, în spatele căsuței zugrăvite în negru, se afla o movilă mică de pământ răscolit, proaspăt săpat. O formă cioplită în lemn era așezată peste ea: un chip hidos al morții, cu gura căscată. O femeie într-o rochie neagră, cu fața ascunsă în spatele unui văl negru, se îndepărtă de locul acela, îndreptându-se spre casa cea neagră, își întoarse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
deja șaptesprezece ani, iar costumul acela albastru, cu pantaloni scurți și aflat, În mod limpede, În acord cu rafinata sensibilitate a doñei Yvonne, Îi venea grotesc și umilitor. Presat de maică-sa, Francisco Javier acceptă și Își petrecu o săptămînă cioplind un cuțit pentru deschis scrisori cu care se gîndea să-l onoreze pe Jorge. În ziua petrecerii, doña Yvonne stărui să-și Însoțească fiul pînă la poarta casei familiei Aldaya. Voia să simtă mirosul de regalitate și să aspire gloria
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
dea o replică pe măsură, dar cuvintele nu i se legau În gură, din care pricină colegii lui de breaslă Îi aruncau priviri nu tocmai măgulitoare. Fiecare ginecolog purta pe cap un coif metalic, Împodobit cu un fel de herb cioplit din oase, ce reprezenta zodia Vărsătorului. Saloanele erau pline de trupuri de femei care gemeau Întinse pe scaune ginecologice, amplasate nu pe podea, ci pe tavan. Noimann le observa cu atenție picioarele care, În locul unghiilor, erau Împodobite cu pleoape și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
agită, Încercând să se ridice de pe targă, Înalta somitate adăugă: „Vom comada, din timp, și o proteză”. Stând cocoțat pe taburetul său Înalt aflat În mijlocul salonului, masterandul Oliver murmură ca pentru sine: „Ce rost are să vă agitați atât? Îi voi ciopli la noapte din trunchiul meu un picior de lemn și-l voi acoperi, ca să poată merge de la sine, cu scoarță cerebrală...”. 15 mai - 23 octombrie 2007, Iași, Cătunul Păcurari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
tun: „Brava, băieții tatii! Brava! Știam eu că am lângă mine niște flăcăi unu’ și unu’”... În timp ce rememora acea întâmplare, și-a amintit că în sanie are o toporișcă de care - la drum - nu se despărțea nici odată. „Am să cioplesc o lopată dintr-o scândură din podișca saniei. Alta nu am ce face. Tu să stai cuminte, flăcău’ tati’, cî eu am puțină treabă” - i-a vorbit el murgului. Ce bine mi-ar fi prins un fănar. Da’ cum sî
Caietul crâsmarului by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/482_a_731]
-
prefăcut că nu-i cunosc, fiindcă Reynolds voia ca nimeni să nu afle de operație. În seara aceea, un pic mai târziu, am ieșit afară și i-am văzut pe Coleman și pe Loftis sărutându-se. M-am înfuriat. Îl cioplisem pe băiat pentru un pervers incestuos. Știam că lui Felix îi plăcea să-i stoarcă pe homosexuali, așa că i-am vândut pontul. Bănuiesc că l-a șantajat pe Loftis. Nu arăta atât de șocat, Meeks! Și tu ai fi făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
fost lipsit de adevăr. Poate îl completa educarea precoce a ochiului și a timpanului în puericultura modernă, când copiii sunt implicați în traiul adulților. Dar poate că era numai pleiada numeroasă a intelectualilor răvășiți de izbucnirea violentă a războiului și ciopliți în reducție de noul regim alimentar ca și de cel moral; erau acei care nu compun o nație, dar o reprezintă în toate ocaziile, care nu cer decât aspecte; acel prim rând pus în față la toate spectacolele. Ceea ce făcea
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
împotriva Libanului vor cade asupra ta, și pustiirile fiarelor te vor îngrozi, pentru vărsarea sîngelui oamenilor, și silniciile făcute în țară, împotriva cetății și împotriva tuturor locuitorilor ei. 18. La ce ar putea folosi un chip cioplit, pe care-l cioplește lucrătorul? La ce ar putea folosi un chip turnat care învață pe oameni minciuni, pentru ca lucrătorul care l-a făcut să-și pună încrederea în el, pe cînd el făurește numai niște idoli muți? 19. Vai de cel ce zice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85093_a_85880]
-
lui Pran Nath este o mândrie pentru toți. Albeața pielii lui n-are nuanțe deranjante, ușor albăstrii, ca a englezilor abia sosiți și nu e nici lividă ca a unui muribund, ci are culoarea laptelui, a marmurei din care meșteșugarii cioplesc paravane ornamentale, acolo jos, la Tajgangj. Localnicii din Cașmir sunt veniți de la munte și au pielea în nuanțele cele mai deschise, dar culoarea lui Pran Nath este una specială. Este, spun mătușile lui, dovada sângelui pur al familiei. Puritatea sângelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
alunecă printre ramurile încurcate ale manglierilor de pe insulă și la acostare îi îndepărtează pe pretinșii ghizi, ajutându-i pe turiști să urce treptele șerpuitoare de piatră. Vorbește doar când începe să le arate peșterile. După ce se termină urcatul, figurile monumentale, cioplite în piatră, îi reduc la tăcere până și pe vizitatorii cu mâinile încleștate pe broșurile edificatoare, cel puțin pentru o clipă sau două. Își conduce însoțitorii pe lângă Shiva cel cu trei capete de la intrare și le arată figura hermafrodită a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
frunzei peste anotimp. Vântul iernii spulberă omătul, Albăstrie-i neaua prin mesteceni suri, Herghelii de nori au pornit dezmățul, Cuprinzând câmpie și păduri. Să mai rabzi o iarnă cu ninsori năuce, Bunule mesteacăn pururea tăcut! Vreau din tine să-mi cioplească cruce, Când va fi să mă întorc în lut. La casa părintească Mă-ntorc la mica mea bucată de pământ, Rămasă de la tata din străbuna-i glie în sat, mai toată ulița-i pustie Și nici copii la joacă nu
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]