808 matches
-
Introducere * Circulația arterială a cordului * Artera coronară stângă (arteria coronaria sinistra) * Artera coronară dreaptă (arteria coronaria dextra) * Distribuția coronară și anastomoze * Drenajul venos cardiac * Circulația limfatică a cordului * Inervația cordului </resume> * Introducere Cordul, organ muscular contractil, element central al sistemului circulator, se caracterizează printr-o bogată vascularizație arterială, venoasă și limfatică. Fiecare dintre cele trei sectoare ale sistemului cirulator parietal cardiac are o organizare funcțională particulară, tipic umană, motiv pentru care modelele experimentale realizate pe animale au valoare relativă. Dintre cele
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
să epuizeze cercetarea, completând cunoașterea. Rezultatele sunt impresionante și benefice pentru epidemiologie, terapeutică, nosologie (studiul clasificării și definirii maladiilor). Numărul specialiștilor se amplifică. șansele de vindecare cresc. Severino realizează traheotomia (1610); Aselli descoperă vasele limfatice și descrie al doilea sistem circulator, limfatic (1622); vestitul William Harvey, descoperă circulația sângelui (mica + marea circulație sanguină, 1628), Bartholin pune în evidență ganglionii limfatici (1655); Malpighi descrie capilarele (1661) și după patru ani descoperă globulele roșii. De Graaf descoperă foliculul ovarian (1673); după un an
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
perspectivele ei. CELEBRITĂȚI MEDICALE îN SEC. XVII William Harvey (1578 - 1657) se plasează ca importanță în centrul secolului, ca inima în centrul organismului uman, al vieții și atenției medicale. (în Anatomia lui Galen era ficatul). Până la marea descoperire a sistemului circulator sanguin general, mai mulți medici scriseseră despre mica circulație sanguină, între care spaniolul Miguel Servet, ars pe rug de calvini, în 1553, la Geneva. Deci, în plină Renaștere, Servet precizase că sângele circulă de ventricolul drept al inimii la plămâni
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
profil hematologic din țară. A efectuat cercetări privind imunitatea, coagularea, factorii anticoagulanți etc. I. Enescu (1884 - 1972), fondatorul clinicii ieșene de cardiologie, publică monografii valoroase și în alte domenii ca cele privitor la nefropatia hematologică bilaterală, precum și de terapeutica aparatului circulator și a bolilor interne. Ftiziologia a fost reprezentată de Marius Nasta (1890 - 1962), elev al lui I. Cantacuzino, care a condus secția de tuberculoză a Institutului Cantacuzino din București. L. Daniello (1898 - 1970), organizează la Cluj, în cadrul catedrei de clinică
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
hepatică 53 9.2. Funcțiile hepatice de stocare și filtrare a sângelui 55 9.3. Funcția metabolică a ficatului 55 9.4. Funcția secretorie și excretorie a ficatului 57 10. Comportamentul alimentar 57 FIZIOLOGIA CIRCULATIEI D. N. Serban 11. Sistemul circulator 60 11.1. Organizarea funcțională a aparatului cardiovascular 61 11.2. Parametri și legi de bază în hemodinamică 63 12. Funcția de pompă a inimii 65 12.1. Histologia funcțională a inimii 66 12.2. Particularități metabolice ale miocardului 67
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și inhibă ingestia de alimente, de exemplu glucagonul, CCK, somatostatinul. Efectele CCK se datorează interacțiunii cu receptorii viscerali de tip A și cu cei din creier de tip B. CCK eliberată în timpul mesei constituie un semnal de sațietate. 11. Sistemul circulator Circulația sângelui în corpul uman este realizată de către un sistem funcțional specializat, numit aparat cardiovascular. Scopul său funcțional final este de a asigura un aport adecvat de oxigen și nutrimente pentru toate celulele organismului și de a îndepărta produșii finali
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
inimii este susținută de metabolismul celulelor miocardice, care prezintă numeroase aspecte particulare. Stimulul natural, fiziologic, pentru activitatea inimii este potențialul de acțiune generat ritmic de celule specializate din nodulul sinoatrial și condus în întreg sincițiul miocardic. Curgerea sângelui în cadrul sistemului circulator (hemodinamica) are loc conform legilor fizicii referitoare la mișcarea lichidelor (hidrodinamica). Ca urmare, parametrii principali ai hemodinamicii arteriale, adică debitul cardiac, presiunea arterială și rezistența la curgere, sunt în interdependență strictă. In cadrul homeostaziei generale a organismului și pentru asigurarea
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
a asigura aportul de O2 și nutrimente la nivel tisular și pentru a îndepărta de aici CO2 și alți produși finali de catabolism, precum și pentru a transporta molecule cu rol în semnalizare de la locurile de producere la celulele țintă. Sistemul circulator este alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
alcătuit din inimă și vase: artere ce primesc sângele pompat de ventricule, vene ce aduc sângele la atrii și capilare ce asigură legătura dintre arteriole și venule, precum și schimburile sanguino-tisulare (tab. 4). Ca sistem funcțional major al corpului uman, sistemul circulator este specializat pentru livrarea de substanțe către țesuturi și preluarea deșeurilor de la acestea. Dacă cele două procese ar avea loc numai prin difuzie, în special aportul de oxigen, ele nu ar putea susține activitatea metabolică intensă a celulelor umane. De
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de modificările presiunii arteriale sau ale rezistenței la curgere în teritoriul respectiv (de exemplu prin administrarea locală a unei substanțe vasoactive). 12. Funcția de pompă a inimii Cordul uman are aproape exclusiv rolul de a pompa ritmic sânge în cadrul aparatului circulator. Fiecare din cele două circuite, sistemic și pulmonar, este deservit de propria pompă, adică ventriculul stâng, respectiv ventriculul drept. Fiecare din atrii funcționează ca o cameră de admisie pentru ventriculul corespunzător, iar unidirecționalitatea curgerii este asigurată de sistemul valvular. Sistola
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
oxigenat spre atriul stâng. Totuși circulația pulmonară mai are și alte funcții importante. Una dintre acestea este de rezervor de sânge. Volumul sanguin de la nivel pulmonar poate crește foarte mult fără creșteri presionale semnificative, datorită complianței mari din acest sector circulator, la care se adaugă mecanismul de recrutare și distensie capilară. O altă funcție este cea de filtru sanguin. Trombii sanguini mici eventual formați în sectorul venos sistemic sunt îndepărtați din circulație înainte ca ei să ajungă la creier sau la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Dacă considerăm sistemul arterial pulmonar ca o coloană continuă de sânge, diferența de presiune între vârf și baza plămânului (30 cm) este de aproape 30 cm H2O ~ 23 mm Hg. Aceasta este o diferență mare de presiune pentru un sistem circulator de joasă presiune cum este circulația pulmonară și efectele asupra debitului regional sunt puternice (fig. 84, după West D. J.). La vârful plămânului (zona 1) presiunea arterială pulmonară este sub presiunea alveolară (capilarele se închid la presiune atmosferică). Dacă acest
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
transplant cardiac. Majoritatea pacienților aflați pe listele de așteptare, cu o șansă reală de recuperare în urma unui transplant, nu au acces la un cord compatibil în timp util. Susținerea circulației unui receptor în stare avansată de insuficiență cardiacă prin suport circulator mecanic oferă o șansă de supraviețuire până la apariția unui donator. Acest domeniu s-a dezvoltat continuu în ultimii 30 de ani, iar odată cu apariția unor dispozitive din ce în ce mai performante s-au înmulțit și indicațiile pentru asistarea circulatorie. Rezultatele semnificativ bune obținute
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
instruiți pentru înțelegerea și utilizarea acestora, chiar și în centre care nu sunt specializate în transplantul cardiac, se poate îmbunătăți supraviețuirea dacă se implantează prompt un dispozitiv de asistare și apoi se îndruma pacientul într-un centru specializat. Ideea suportului circulator mecanic pentru o perioadă lungă a apărut imediat după dezvoltarea primelor dispozitive de pompaj a sângelui folosite în chirurgia cardiacă. Scopul acestuia este suportul circulației până la restabilirea funcției cordului nativ („bridge to recovery”) sau până la efectuarea transplantului cardiac („bridge to
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
ventriculară intra- și paracorporeal, iar în 1980 a devenit necesară dezvoltarea unui sistem „implantabil, integrat, acționat electric de asistare a inimii stângi”. În 1984, Oyer și colegii au efectuat primul transplant cardiac cu succes la un pacient care fusese asistat circulator cu un dispozitiv de asistare ventriculară stângă implantabil Novacor, urmat la scurt timp de Hill și colegii la un pacient folosind dispozitivul pneumatic Pierce-Donachy. În 1969, Cooley a folosit primul dispozitiv implantabil de tipul „inimă artificială totală” ca bridge to
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
ceea ce determină o restricționare a funcționării cordului prin dezechlibrul iîntre necesarul de oxigen și aportul sangvin. Dacă aceste modificări sunt persistente, apare remodelarea miocardică. Ca urmare, apare hipotensiunea arterială rezistentă la vasopresoare, hipoxemia, aritmii și decesul pacientului. Scopul unui suport circulator mecanic este decomprimarea unui ventricul hipokinetic, scăderea travaliului cardiac și reducerea necesarului miocardic de oxigen, menținând în același timp o presiune de perfuzie adecvată pentru susținerea funcționării organelor vitale. Folosirea unui dispozitiv de asistare ventriculară (VAD) reduce presarcina, scade tensiunea
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
dimensiunile pacientului -efect hemodinamic maximal pentru descărcarea cordului drept sau stâng -ușurința și rapiditatea implantării -suportă utilizarea unui oxigenator la nevoie -necesar minim de anticoagulare -suprafată internă biocompatibilă -hemoliza minimă -permite utilizarea în ambulator la pacientul deplasabil [3]. INDICAȚII Suportul circulator este indicat la pacienții cu insuficiență cardiacă severă, refractară la terapia farmacologic convențională și sunt în așteptarea transplantului cardiac. Un pacient la care se ia în considerare oportunitatea implantării unui VAD trebuie în primul rând să îndeplinească criteriile de selecție
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
De asemenea, trebuie avute în vedere contraindicațiile absolute și cele relative ale transplantului cardiac, deși uneori este dificil de apreciat dacă unele alterări ale funcției organelor datorate insuficienței cardiace pot fi reversibile, cu ameliorarea evidentă a disfuncției sub un suport circulator. Disfuncția renală, în absența unei insuficiențe renale severe, este reversibilă după câteva săptămâni de asistare. Disfuncția hepatică secundară insuficienței cardiace drepte și stazei hepatice, de asemenea, se ameliorează după o perioadă de asistare ventriculară. Pneumonia nu este o contraindicație a
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
și stazei hepatice, de asemenea, se ameliorează după o perioadă de asistare ventriculară. Pneumonia nu este o contraindicație a implantării unui LVAD, deoarece în condițiile îmbunătățirii debitului cardiac antibioterapia specifică poate determina vindecarea. CRITERIILE DE SELECȚIE A PACIENȚILOR PENTRU SUPORT CIRCULATOR CA „BRIGDE TO TRANSPLANTATION” 1. Vârsta maximă este comună cu cea pentru transplantul cardiac, respectiv 70 ani. 2. Vârsta minimă este determintă de suprafața corporală corespunzătoare tipului de dispozitiv 3. Pacient aflat pe lista de așteptare a transplantului cardiac 4
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
infarct miocardic acut sau miocardită sau la pacienți cu rejet acut sau cu insuficiență precoce a grefei după transplant cardiac. În aceste cazuri de instalare bruscă a insuficienței cardiace trebuie avută în vedere posibilitatea recuperării după câteva zile de suport circulator, înainte de efectuarea transplantului. Totuși, pacienții care necesită inserția unui VAD deoarece nu pot fi sevrați de circulația extracorporeală după chirurgia pe cord deschis (<1% din pacienți după cardiotomie), sunt candidați mai puțin favorabili pentru „bridge to transplantation”, deoarece pot avea
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
nativ, răspuns inflamator sistemic generat de cordul respins etc.). Totuși, păstrarea cordului la un pacient la care s-a implantat un VAD poate fi utilă în cazul unei defecțiuni apărute la acesta. Deși riscul infecției mediastinale la începuturile erei suportului circulator cu TAH era destul de mare, prin existența unei mari mase de material prostetic în mediastin, la ora actuală, datorită materialelor biocompatibile și tehnicii chirurgicale dezvoltate incidența mediastinitelor și acest risc a scăzut considerabil [1,2]. SUPORT UNIVENTRICULAR VERSUS SUPORT BIVENTRICULAR
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
mase de material prostetic în mediastin, la ora actuală, datorită materialelor biocompatibile și tehnicii chirurgicale dezvoltate incidența mediastinitelor și acest risc a scăzut considerabil [1,2]. SUPORT UNIVENTRICULAR VERSUS SUPORT BIVENTRICULAR Evaluarea funcției ventriculului drept înaintea stabilirii tipului de suport circulator necesar este deosebit de importantă. Aceasta se face prin determinarea presiunii venoase centrale, determinarea ecocardiografică a dimensiunilor ventriculului drept, a motilității și a fracției de ejecție a acestuia. Dacă rezistența vasculară pulmonară este normală, chiar și în absența totală a activității
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
avea efecte defavorabile. În primul rând, trebuie informată familia pacientului și acesta asupra tuturor riscurilor și beneficiilor implantării unui VAD, lăsându-le și o perioadă de gândire de minim 24 de ore. Pe măsură ce experiența legată de utilizarea sistemelor de suport circulator crește, se constată și implantarea din ce în ce mai precoce a unui VAD, pentru a evita unele complicații, precum sângerarea prin tulburări de coagulare, infecții, disfuncție renală, astfel accelerând recuperarea [1]. COMPLICAȚIILE SUPORTULUI CIRCULATOR MECANIC HEMORAGIA Pacienții cu insuficiență cardiacă severă asociază frecvent
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
ore. Pe măsură ce experiența legată de utilizarea sistemelor de suport circulator crește, se constată și implantarea din ce în ce mai precoce a unui VAD, pentru a evita unele complicații, precum sângerarea prin tulburări de coagulare, infecții, disfuncție renală, astfel accelerând recuperarea [1]. COMPLICAȚIILE SUPORTULUI CIRCULATOR MECANIC HEMORAGIA Pacienții cu insuficiență cardiacă severă asociază frecvent un grad de insuficiență hepatică manifestată printre altele și prin tulburări de coagulare. De asemenea, șocul cardiogen preoperator și disfuncția trombocitară ce urmează circulației extracorporeale sunt factori favorizanți ai tulburărilor de
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
nespecific al proteazelor serice, are efect antifibrinolitic blocând activarea plasminei și astfel inhibând activarea sistemului kalikreinei în timpul circulației extracorporeale. De asemenea, aprotinina are efect protector asupra trombocitelor. TROMBEMBOLISMUL Trombembolismul este o complicație ce trebuie avută permanent în vedere în timpul suportului circulator mecanic. Fluxul turbulent, alterările trombocitare, trombogenitatea suprafețelor mari de contact sânge-material străin, reprezintă un risc permanent pentru formarea unui tromb, care poate compromite funcționarea sistemului sau care poate emboliza în diferite organe. Este greu de apreciat rata de trombembolism pentru
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]