5,141 matches
-
et les jugements empiriques. Jugements de perception et jugements d’experience”, în Kant-Studien, Bd. 86, 1995, pp. 278-307. 63. Ibiden, p. 289. 64. Vezi Ibidem, pp. 291-295. 65. Vezi Ibidem, pp. 296-297. 66. Vezi Ibidem, p. 304. 67. Prolegomene, ed. cit., p. 113. 68. Pentru discuția acestei teme, vezi și P. Rohs, „Wahrnemungsurteile und Erfahrungsurteile”, în G. Schönrich, Y. Kato, (ed.) Kant in der Diskussion der Moderne, Suhrkam Frankfurt am Main, Verlag, 1996. Autorul conchide: „Sistemul experienței nu mai conține judecăți
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
trasează granița dintre ceea ce aparține și nu aparține cunoașterii noastre bazate pe experiență, părți empirice ale științei. Poziția judecăților de percepție față de judecățile de experiență este alta decât cea a generalizărilor accidentale în raport cu legile științei. 7l. Critica rațiunii pure, ed. cit., pp. 212-213. 72. Kant opune punctul său de vedere, potrivit căruia noi putem cunoaște relații cauzale particulare numai prin intervenția principiului a priori al cauzalității, punctului de vedere, acceptat până atunci de mulți filosofi, că „numai prin succesiunile multor evenimente
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fi la fel de contingentă ca și experiența însăși: universalitatea și necesitatea lui nu ar fi decât fictive și nu ar avea adevărata valabilitate universală, fiindcă nu ar fi a priori, ci ar fi întemeiate numai pe inducție.” (Critica rațiunii pure, ed. cit., p. 209.) DOUĂ CONCEPTE ALE CUNOAȘTERII Într-o literatură cuprinzătoare, îndeosebi în scrieri ale unor autori de orientare antimetafizică din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și din prima jumătate a secolului XX, filosofia kantiană și filosofia cunoașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
p. 140.) 6. M. Schlick, Allgemeie Erkenntnistheorie, zweite Auflage, Julius Springer Verlag, Berlin, 1925, p. 78. 7. E. Cassirer, Philosophie der symbolischen Formen. Dritter Teil. Phänomenologie der Erkenntnis, (1929), Darmstadt, Wissenschaftliche Buchgeselschaft, 1977, p. 4. 8. Critica rațiunii pure, ed. cit., p. 50. 9. Ibidem, p. 95. 10. Ibidem, pp. 95-96. 11. Vezi Ibidem, p. 112. 12. Ibidem, pp. 119-120. 13. Ibidem, p. 141. 14. Ibidem, p. 144. 15. Vezi Ibidem, p. 126. 16. H. von Helmholtz, Vorträge und Reden, 2
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
prin crearea de concepte generale și de relații între aceste concepte, ca și prin relații stabilite, într-un fel oarecare, între concepte și experiențe senzoriale.” (Ibidem, p. 111.) 21. H. von Hemholtz, Op. cit., p. 226. 22. Critica rațiunii pure, ed. cit., p. 230. 23. Vezi Allgemeine Erkenntnistheorie, pp. 82 și urm. 24. O discuție a acestei teme, poate unică prin amploarea și dimensiunea ei analitică, poate fi găsită în studiul lui Schlick, „Formă și conținut...”, în Op. cit., pp. 101-197. 25. W
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Einstein, Lettres à M. Solovine, Gauthiers Villars, Paris, 1950, p. ll5.) 3 Pentru dezvoltarea acestei teme, vezi L. Blaga, „Cultură și cunoștință”, în L. Blaga, Opere, vol. 7, Editura Minerva, București, 1980. 4. Vezi Immanuel Kant, Critica rațiunii pure, ed. cit., pp. 484-485. 5. Ibidem, p. 485. 6. Ibidem, pp. 488-489. 7. Ibidem, p. 490. 8. Vezi Ibidem, p. 492. 9. Vezi Ibidem, p. 493. 10. Ibidem, p. 496. 11. Ibidem, p. 32. 12. Pentru o analiză a posibilității legilor naturii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în acest sens, că „și «a priori-ulă kantian va putea fi mai târziu înlăturat din poziția lui centrală și va deveni parte a unei analize mult mai cuprinzătoare a procesului de cunoaștere”. (Ibidem, p. 173.) 17. Critica rațiunii pure, ed. cit., pp. 507-508. 18. Vezi A. Einstein, „Note autobiografice”, în A. Einstein, Cum văd eu lumea, Humanitas, București, 1996, pp. 160-162. 19. Pentru expunere mai amplă și mai aprofundată a idealului de cunoaștere a lui Einstein și a concepției sale asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a afectat profund. (Vezi K. Vorländer, Op. cit., pp. 134-135.) 11. Pentru dezvoltări, vezi Michael Ruse, Taking Darwin Seriously. A Naturalistic Approach to Philosophy, Prometheus Books, New York, Amherst, 2000, îndeosebi p. 213 și p. 148. 12. Vezi Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 8. Iată și răspunsul dat de Kant, îmtr-o notă de subsol a „Prefeței” sale la Crp, unui recenzent care îi reproșa că „nu a stabilit un principiu nou de moralitate, ci numai o nouă formulă”: „Dar cine ar voi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
94.) 13. Ibidem, pp. 21-23. 14. Ibidem, p. 23. 15. Vezi R.M. Hare, Op. cit., p. 148. 16. Vezi Ibidem, pp. 152-155. 17. Ibidem, p. 153. 18. Vezi Ibidem, p. 155. 19. Ibidem, p. 165. 20. Vezi Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., pp. 18-19. 21. Ibidem, p. 20. 22. Ibidem, pp. 25-26. Forța acestui argument este, totuși, discutabilă. Căci faptul că în această lume, o lume în care trăiesc doar ființe raționale imperfecte, nu ar exista un prieten pe deplin loial nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fi întotdeauna la înălțimea datoriei. Faptul că noi avem ideea perfecțiunii morale nu dovedește că ea este o idee absolut a priori, care își are originea în rațiunea pură, independent de orice experiență. 23. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 226. 24. Vezi Otfried Höffe, Introduction a la philosophie practique de Kant, J. Vrin, Paris, 1993, pp. 111-113. 25. Ibidem, p. 118. 26. Ibidem, pp. 119-121. 27. Ibidem, p. 124. Pentru o argumentare asemănătoare, vezi și Reiner Wimmer, „Funcția
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fii ajutat la ananghie trebuie să-i ajuți tu însuți pe oamenii care sunt la ananghie! Kant nu ar fi putut avea în vedere acest lucru, în ciuda formulării sale neîndemânatice.” (R. Ludwig, Op. cit., pp. 83-84.) 31. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 21. 32. Ibidem. 33. Vezi M. Ruse, Op. cit., îndeosebi pp. 219-69. 34. Ibidem, p. 235. 35. Ibidem, îndeosebi pp. 238-242. 36. „Utilitarismul pretinde agentului să fie tot atât de imparțial precum un spectator dezinteresat și mărinimos atunci când e vorba să pună
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cu greu conduce să elaboreze o teorie morală care ar reduce judecata morală autonomă la o urmare stupidă a formulelor morale.” (Roger J. Sullivan, Immanuel Kant’s Moral Theory, Cambridge University Press, 1989, p. 75.) 39. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 22. 40. Vezi Reinhold Bernhard Jachmann, „Către Kant” (30 mai 1795), în Immanuel Kant, Briefwechsel, Bd.. II, Felix Meiner, Leipzig, 1924, p. 697. . 41. Kant împărtășea pe deplin opinia protectorului său, ministrul liberal al învățământului și cultelor din Prusia
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
allmost without Apology, Cornell University Press, Ithaca and London, 1993. 6. „Cu plăcere îmi slujesc prietenii Dar din păcate o fac cu înclinație Si astfel mă roade adesea gândul Că nu sunt virtuos.” 7. Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 18. 8. Bunăoară un recenzent al lucrării, mai sus amintite, a Marciei W. Baron scrie: „Oricine respinge etica lui Kant drept iremediabil rigoristă și lipsită de sentimente trebuie mai întâi să citească lucrarea îngrijită a lui Baron”. 9. Vezi
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cu atitudinea lui rațională, spiritualistă, morală, socială și practică și cu aversiunea lui declarată față de misticism, ritualism și sacramentalism - scrie autorul - este terenul pe care luminarea crește mai bine decât în luteranism.” (p. 18) 16. Immanuel Kant, Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 252. Într-o notă din § 9, Kant apreciază ca „demn de atenție” faptul că Biblia menționează drept prima crimă, prin care răul a pătruns în lume, nu fratricidul (Cain), ci prima minciună. Atât precizarea a ceea ce înțelege Kant prin
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
practică a lui Kant, Editura Polirom, Iași, 2000. 37. Vezi Christine Korsgaard, Creating the Kingdom of Ends, Cambridge University Press, 1999, pp. 140-143. 38. Ibidem, p. 151 și pp. 347-348. 39. Vezi Immanuel Kant, Religia în limitgele rațiunii pure, ed. cit., pp. 44-50. 40. Pentru un studiu de caz în acest sens, vezi M. Flonta, „Colaborare sau ieșire din scenă? Situația dilematică a elitelor în regimuri dictatoriale, ilustrată de cazul Heisenberg”, în Revista de Filosofie nr. 5-6/2002. 41. Ca venerat
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
unul care cere mai mult, de eroismul consecvenței neclintite cu principii liber asumate asupra vieții bune de-a lungul zilelor, lunilor, anilor și deceniilor, în cenușiul vieții de fiecare zi. NOTE 1. Immanuel Kant, Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., pp. 90-91. 2. Ibidem, p. 87. 3. Ibidem, p. 139. 4. Immanuel Kant, Metafizica moravurilor, ed. cit., pp. 228-229. 5. Ibidem, p. 293. 6. Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., pp. 25-26. 7. „A căuta pentru sine bunăstarea nu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a lungul zilelor, lunilor, anilor și deceniilor, în cenușiul vieții de fiecare zi. NOTE 1. Immanuel Kant, Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., pp. 90-91. 2. Ibidem, p. 87. 3. Ibidem, p. 139. 4. Immanuel Kant, Metafizica moravurilor, ed. cit., pp. 228-229. 5. Ibidem, p. 293. 6. Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., pp. 25-26. 7. „A căuta pentru sine bunăstarea nu este în mod direct o datorie; însă indirect poate foarte bine să fie: anume pentru a preveni
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
1. Immanuel Kant, Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., pp. 90-91. 2. Ibidem, p. 87. 3. Ibidem, p. 139. 4. Immanuel Kant, Metafizica moravurilor, ed. cit., pp. 228-229. 5. Ibidem, p. 293. 6. Immanuel Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., pp. 25-26. 7. „A căuta pentru sine bunăstarea nu este în mod direct o datorie; însă indirect poate foarte bine să fie: anume pentru a preveni sărăcia care tentează la viciu.” (Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 216.) 8. Religia în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., pp. 25-26. 7. „A căuta pentru sine bunăstarea nu este în mod direct o datorie; însă indirect poate foarte bine să fie: anume pentru a preveni sărăcia care tentează la viciu.” (Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 216.) 8. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 64. 9. Imm. Kant, Critica rațiunii practice, ed. cit., p. 163. 10. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 14. 11 Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 65
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
căuta pentru sine bunăstarea nu este în mod direct o datorie; însă indirect poate foarte bine să fie: anume pentru a preveni sărăcia care tentează la viciu.” (Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 216.) 8. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 64. 9. Imm. Kant, Critica rațiunii practice, ed. cit., p. 163. 10. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 14. 11 Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 65. 12. Vezi Immanuel Kant, Über den Gemeinspruch: Das mag in
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
datorie; însă indirect poate foarte bine să fie: anume pentru a preveni sărăcia care tentează la viciu.” (Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 216.) 8. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 64. 9. Imm. Kant, Critica rațiunii practice, ed. cit., p. 163. 10. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 14. 11 Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 65. 12. Vezi Immanuel Kant, Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht für die Praxis
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
anume pentru a preveni sărăcia care tentează la viciu.” (Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 216.) 8. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 64. 9. Imm. Kant, Critica rațiunii practice, ed. cit., p. 163. 10. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 14. 11 Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 65. 12. Vezi Immanuel Kant, Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht für die Praxis. 13. Vezi Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 205
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
moravurilor, ed. cit., p. 216.) 8. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 64. 9. Imm. Kant, Critica rațiunii practice, ed. cit., p. 163. 10. Întemeierea metafizicii moravurilor, ed. cit., p. 14. 11 Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 65. 12. Vezi Immanuel Kant, Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht für die Praxis. 13. Vezi Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 205. 14. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 226
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
moravurilor, ed. cit., p. 14. 11 Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 65. 12. Vezi Immanuel Kant, Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht für die Praxis. 13. Vezi Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 205. 14. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 226. Ce-i drept, Kant nu și-a afirmat în mod deschis dezacordul cu înțelegerea curentă a răsplății după moarte, ci a încercat să interpreteze textele tradiției creștine în
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
pure, ed. cit., p. 65. 12. Vezi Immanuel Kant, Über den Gemeinspruch: Das mag in der Theorie richtig sein, taugt aber nicht für die Praxis. 13. Vezi Metafizica moravurilor, ed. cit., p. 205. 14. Religia în limitele rațiunii pure, ed. cit., p. 226. Ce-i drept, Kant nu și-a afirmat în mod deschis dezacordul cu înțelegerea curentă a răsplății după moarte, ci a încercat să interpreteze textele tradiției creștine în sensul principiului său, principiul potrivit căruia oamenii trebuie să-și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]