1,246 matches
-
mais au XIXe siècle on peut être amoureux d'une lingère sous laquelle se cache une duchesse à qui îl est arrivé des malheurs, ce qui est bien plus passionnant" [Butor, p.22]. 338 P.Lassave insistă asupra proliferării rolurilor citadine: "l'individuation par l'éclatement et l'enchevêtrement des rôles sociaux (chaque citadin est tout à la fois et alternativement usager, passant, citoyen, salarié, parent, jeune, vieux, etc." [p.18, subln.n.]. 339 "Jouer un rôle, c'est exploiter leș
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se cache une duchesse à qui îl est arrivé des malheurs, ce qui est bien plus passionnant" [Butor, p.22]. 338 P.Lassave insistă asupra proliferării rolurilor citadine: "l'individuation par l'éclatement et l'enchevêtrement des rôles sociaux (chaque citadin est tout à la fois et alternativement usager, passant, citoyen, salarié, parent, jeune, vieux, etc." [p.18, subln.n.]. 339 "Jouer un rôle, c'est exploiter leș ressources d'un capital imaginaire de comportements possibles, souhaitables, acceptables" [Heinich, p.340
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la Leopardi, apoi la Quasimodo, de imagini acustice marchează revenirea naturii la viață. La Quasimodo se constată absența vântului ce tensionează, în prezent, așteptarea: Între lungi bulevarde / frunze negre grămezi / într-o presimțire de vânt (Oraș străin, trad. MB). Peisajul citadin, străbătut de un fior de încordare se integrează în mai largă tematica a exilului și rătăcirii plasate sub semnul sentimentului de înstrăinare. Trecerea devastatoare a timpului sporește intensitatea durerii: Un alt ceas ce se năruie (...) iar în șuvoiul sterp osânda
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
putea ca spațiul și timpul din construcția prozastică eminesciană să nu fie decât false localizări. Pe urmele Ioanei Em. Petrescu, suntem ispitiți să considerăm că realitatea în care se mișcă "sărmanul" Dionis este doar o proiecție: a gândirii lui, decor citadin cu iluzorii imobile mărunte și rău zidite ori peisaj ozonat cu munți înșelători și văi prea adânci. Efectul a ceea ce fizicienii de astăzi numesc principiul holografic, în virtutea căruia universul se prezintă ca o structură informațională bidimensională, iar mediul înconjurător și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
copilăria și maturitatea. Constituind, totodată, un alt fel de intertextualitate, verbele, marcând acțiuni dinamice, surprinse în plină desfășurare, devin ele însele ferestre sau metafore ale celor două cadre. Trimitere la un spațiu idilic, promovat de moderniști, împletit cu un spațiu citadin, banal, dezvoltat de postmoderniști, autoarea își alege un cadru natural dominat de ploi, pentru manifestarea bucuriei de a trăi. Ploaia devine metaforă particulară a universului Anei Blandiana, care capătă conotații distincte tocmai printr-o încercare de atribuire a ei cu
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
se adunau să vorbească despre ultimele noutăți și întâmplări ale unuia sau altuia din sat. Legăturile sociale erau menționate printr-un flux verbal constant care apropia oamenii, chiar dacă subiectul conversațiilor era adesea superficial. Odată cu șubrezirea structurilor sătești și creșterea individualismului citadin, nevoia de a-și forma un grup de amici bârfitori s-a orientat progresiv spre coperțile colorate ale presei people. Pentru mai multe informații Dunbar, R. (1996), Grooming, Gossip and the Evolution of Language, Faber and Faber/Harvard university Press
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
influență importantă în formarea sensibilității sale artistice. În 1912 participa cu acest din urmă tablou și cu panoul decorativ Toamna de influență Secession, la expoziția Tinerimii artistice. Raoul Șorban îl prezintă ca inițiator al "unei noi direcții estetice de inspirație citadină"380, notificând încadrarea pe care i-o fac o parte a criticilor de artă ca "decadent". Deși au descifrat în opera lui ipostaze de elan, unii dintre critici nu s-au sfiit să-i sublinieze crizele de "morbideță" și "decadență
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pe stradă, pentru a fi consumată imediat, atunci avem o definiție mai largă a conceptului de fast-food. Potrivit Marthei Carlin, mâncarea de tip fast-food, care ar include de fapt orice tip de semipreparate, a reprezentat mereu o caracteristică a vieții citadine, unde oamenii "au depins de hrana semipreparată, ca locuitori ai orașului modern 157". Astfel, genul de preparate tip fast-food se găsea și în Roma antică, precum se găsea și în orașele medievale europene. În Roma, de exemplu, oamenii locuiau în
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
-lea, a caracterului fantasmagoric pe care Walter Benjamin îl atribuia orașului secolului al XIX-lea și îl descria în scrierile sale? Pentru Benjamin, orașul este "suprarealist" și înșelător prin aspectele sale multiple. Potrivit opiniei lui Graeme Gillock, la Benjamin spațiile citadine "explorează relația dintre arhitectură și acțiune, experiență și identitate, metropolă și mit, distrugere și rememorare", pe baza a șase parametri pe care i-a stabilit el însuși: fizionomic, fenomenologic, mitic, istoric, politic și textual 243. Pentru Benjamin, orașul este un
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
fenomenul urbanistic din acest spațiu. Pluralitatea domină mediul urban moldav atât sub aspect confesional, etnic, ocupațional, cât și din perspectivă educațională. O altă concluzie a autorului care reiese din analiza statistică a urbanizării privește spațiul românesc în ansamblul său: populația citadină a Moldovei era cea mai redusă în raport cu alte zone ale României, excepție făcând Oltenia. La începutul secolului XX, în Moldova, creșterea populației urbane era doar de cca. 5%, comparativ cu Muntenia, unde găsim un ritm de creștere de cca. 25
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
săi - atributele fundamentale ale orășeanului. Mai mult, orașele pot exista și în absența generalizării acestor atribute la nivelul întregii comunități. Exemplele oferite de Antichitate stau mărturie în acest sens. Bunăoară, prezența sclavilor din Atena nu a știrbit cu nimic caracterul citadin al așezării. În acest caz, la fel ca și în cel al orașelor europene din perioada feudală, mediul urban a fost, în primul rând, expresia împlinirii unei „mase critice” de oameni liberi, capabili să se autoadministreze și să se exprime
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
în special libertatea de autoadministrare - și a dreptului acestora de proprietate asupra bunurilor imobiliare. Plecând de la acest fundament, preconizăm să reliefăm compoziția etnică și evoluția demografică a orașului, sectoarele economice predilecte de dezvoltare, harta etnică a acestora, procesul de modernizare citadină, mediul de locuire, evoluția suprafeței intravilane și zonele principale ale expansiunii urbane, dar și viața cotidiană a locuitorilor. Orizontul istoriografic de la care am demarat cercetările este unul relativ modest. Pentru a ne forma o imagine de ansamblu asupra evoluției orașului
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Serviciului Tehnic, ale arhitectului șef sau cele ale grădinarului comunal, foile dotale și diverse alte acte notariale, listele electorale pentru alegerile comunale sau cele pentru alegerea conducerii Camerei de Comerț și Industrie ș.a. De asemenea, detalii interesante legate de viața citadină din perioada interbelică ne-au fost oferite de presa locală. Am parcurs, astfel, toate colecțiile ziarelor păstrate până în prezent la Direcția Județeană Bacău din cadrul Arhivelor Naționale: „Bacăul”, „Aurora Bacăului”, „Alarma Bacăului”, „Cronica Bacăului”, „Curentul Bacăului”, „Gazeta Bacăului”, „Telegraful Bacăului” și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urbanismului moldovenesc. Așa cum vom încerca să demonstrăm, ele sunt date nu numai de un cadru comun al dezvoltării istorice sau de același tip de experiență juridico-administrativă, cât, mai ales, de „amprentele” lăsate de diferitele grupuri etnice în economia și fizionomia citadină - prin morfologie sau fizionomie urbană înțelegem „totalitatea trăsăturilor exterioare ale unui oraș, determinate de o serie de factori precum specificul cadrului natural, caracteristicile dezvoltării teritoriale în timp, specificul etnografic ș.a., (...) ce sunt puse în evidență prin trei elemente componente de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
om și spațiu, modul în care băcăuanul a știut să creeze propriul habitat urban. Am căutat să evidențiem procesul de extindere a suprafeței orașului, zonele predilecte în care se cantonează diferitele etnii, arhitectura urbană, condițiile igienico sanitare, tendințele de modernizare citadină - infrastructura rutieră, transporturile, rețelele de canalizare și alimentare cu apă potabilă și electrificarea. Expansiunea teritorială de după anul 1823 - când Ioniță Sandu Sturdza a recunoscut târgoveților din localitate dreptul de proprietate asupra bunurilor imobiliare și dreptul de a avea propriul buget
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de temerar. Dificultățile de abordare au survenit nu numai din absența „avangardei” bibliografice referitoare la cotidianul local, cât, mai ales, din precaritatea „reglementărilor” teoretice. Unde începe și unde se termină viața cotidiană a băcăuanilor? Care sunt frontierele ce îngrădesc „obișnuitul” citadin și ce „conținut” are acesta? În tentativa noastră de a găsi răspunsuri pertinente la aceste întrebări am plecat de la fundamentul pe care se sprijină întreaga producție istoriografică a vieții cotidiene - opoziția public-privat. Paradoxal, dar, în pofida contrastului evident, cele dou) domenii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și evoluția demografică I. A. Geneza orașului. Aprecieri critice cu privire la dezvoltarea urbanismului moldovenesc De aproape cinci milenii umanitatea își trăiește propria sa istorie în dou) „lumi” separate, într-un univers bipolar, scindat definitiv între mediul rural și cel urban. Perspectivele citadine ale oricărei așezări umane au fost prefigurate, în primul rând, de apariția „mentalității de orășean” a locuitorilor săi. Mai precis, de asumarea celei mai nobile caracteristici a acestei mentalități: libertatea. Libertatea de a se organiza sub forma autonomiilor comunitare, libertatea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
subiect evoluția Bacăului de-a lungul secolelor XV XIX păcătuiesc, din punctul nostru de vedere, prin maniera, dacă nu exaltată, atunci profund subiectivă a abordării. Încercând să rezumăm, conform acestei abordări, istoria evolutivă a Bacăului ar fi avut un demaraj citadin excelent - încununat de construirea bisericii Precista (1491) și a Curții domnești la sfârșitul secolului al XV-lea -, urmat de un parcurs de aproximativ trei secole, în care, cu excepția secolului al XVII-lea și a primei jumătăți a secolului al XVIII
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu excepția secolului al XVII-lea și a primei jumătăți a secolului al XVIII-lea, așezarea ar fi funcționat în parametri urbanistici rezonabili. Scurta noastră introducere are menirea de a contura o anumită „atmosferă” de la care pornesc toate studiile privind istoria citadină locală și de a aduce în prim plan o nou) viziune, eretică, poate, prin „nealiniere”, dar dezinhibată prin inițierea unui dialog critic cu trecutul. În condițiile acceptării ei, ipoteza noastră ar fi cu atât mai importantă cu cât modelul evolutiv
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, ca sinonim al „prăfuitului” târg. În pofida faptului că a beneficiat de o intensă promovare sub forma unor licențe poetice sau gazetărești (urbea lui Bacovia, spre exemplu), cuvântul urbe a sfârșit prin a desemna o realitate citadină caricaturală, ridicolă din multe puncte de vedere, în special datorită sensului impus de comediile lui I. L. Caragiale. Pe de altă parte, adjectivul urban (din latinescul urbanusă își începe „cariera” lingvistică pe cale „oficială”, fiind promovat prin intermediul legislației naționale cu specific teritorial-administrativ
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
un oraș? Care sunt caracteristicile urbanismului medieval și prin ce diferă acesta față de cel din perioada modernă? Aparent simple, întrebările comportă răspunsuri deosebit de complexe, cu atât mai mult cu cât pentru perioada medievală istoriografia românească face distincție între un model citadin european - atestat inclusiv la Brașov, Sibiu, Sighișoara, Bistrița - și un model din arcul extracarpatic - datorită temei lucrării, vom face referire cu precădere la realitățile din spațiul cuprins între Carpații Orientali și Nistru. În zadar vom căuta în Moldova lui Ștefan
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
la umbra” unor fortificații de caracter laic sau religios, într-un proces evolutiv de durată, neuniform și fără ca acesta să fie scutit de greutăți. Ceea ce trebuie, însă, remarcat este faptul că, pe parcursul acestui proces, sub o formă sau alta, destinul citadin al acestor așezări a fost marcat de întâlnirea sau, în unele cazuri, de confruntarea cu factorul de putere politică. Veneția, care apare de la început „ca un oraș stat comercial, la marginea lumii politice occidentale și, din acest motiv, ferită de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nici infrastructura socio-economică ce a stat, pretutindeni, la baza fenomenului de urbanizare. Însă, din punctul nostru de vedere, ceea ce a lipsit structurilor feudale moldovenești a fost atingerea acelei „etape politice” de relaxare, de „dezgheț” în relația cu nucleele cu potențial citadin. Autonomiile reale nu au fost încurajate de către voievozii Moldovei din simplul motiv că cel mai mare pericol la adresa puterii centrale a fost, paradoxal, „pericolul intern”: „O mare parte din forțele vii ale neamului nostru s-au irosit în lupte nenorocite
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
produsele locale manufacturate și cele specifice mediului rural - cereale, animale, diferite băuturi, ceramică, piei, țesături, alte produse ale economiei casnice. Deloc întâmplător, chiar și în zilele noastre, în jurul orașelor moldovenești gravitează o serie de sate și comune, ce închid spațiul citadin într-un cerc aproape perfect. Se profilează, de la bun început, o primă concluzie în legătură cu factorii ce au dus, în perioada medievală, la apariția nucleelor cu potențial urbanistic din Moldova: funcția economică - comercială și meșteșugărească -, secondată de cea politică, s-au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ocoale și dăruite mănăstirilor și boierilor - în marea lor majoritate, „prin danii succesive, ocoalele domnești au fost desființate până la începutul secolului al XVII-lea”. La nivelul secolului al XV-lea, regimul de tip feudal nu a lăsat nicio speranță aspirațiilor citadine ale Bacăului, dezvoltarea sa nefiind posibilă nici pe verticală, nici pe orizontală. Explicațiile țin de domeniul evidenței: pe de o parte, datorită faptului că singurele „înălțimi” acceptate au fost cele neconcurențiale de ordin religios - menite să consolideze puterea voievodală - și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]