20,606 matches
-
preocupărilor noastre. Caracterul parodic este evident. Dar nu despre talentul lui Lucian în acest domeniu vreau să vorbesc în cele ce urmează, ci despre faptul că pentru prima oară în istoria literaturii universale spațiul cosmic, unde se dezvoltă viață și civilizație, devine preocupare literară. Ideea pluralității lumilor a existat în Antichitate, dar strict ca ipoteză filozofică. Textul lui Lucian este prima și singura, cel puțin în lumina scrierilor ajunse pînă la noi, încercare de acest fel în literatura greco-latină. Și chiar dacă
Războiul stelelor în versiunea lui Lucian din Samosata by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/17375_a_18700]
-
scumpe. De aici, din dreptul statuiei Ioanei d'Arc, ai putea să vezi Piramida celebrului arhitect chinez, - dacă ar fi fost ridicată; însă ea, pe atunci, se afla doar în stare de proiect. Luxul parizian are ceva din luxul egiptean. Civilizația modernă franceză se apropie de civilizația arhaică egipteană. Un cult al imaginii și formei, al scrisului, o feminitate în totul, exact ce detestă vechiile civilizații germană sau anglosaxonă, avînd cultul bărbăției... - Siegfried... Nu este interesant că Cezar se îndrăgostise de
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
Ioanei d'Arc, ai putea să vezi Piramida celebrului arhitect chinez, - dacă ar fi fost ridicată; însă ea, pe atunci, se afla doar în stare de proiect. Luxul parizian are ceva din luxul egiptean. Civilizația modernă franceză se apropie de civilizația arhaică egipteană. Un cult al imaginii și formei, al scrisului, o feminitate în totul, exact ce detestă vechiile civilizații germană sau anglosaxonă, avînd cultul bărbăției... - Siegfried... Nu este interesant că Cezar se îndrăgostise de Cleopatra?... Dar cultul lui Napoleon pentru
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
atunci, se afla doar în stare de proiect. Luxul parizian are ceva din luxul egiptean. Civilizația modernă franceză se apropie de civilizația arhaică egipteană. Un cult al imaginii și formei, al scrisului, o feminitate în totul, exact ce detestă vechiile civilizații germană sau anglosaxonă, avînd cultul bărbăției... - Siegfried... Nu este interesant că Cezar se îndrăgostise de Cleopatra?... Dar cultul lui Napoleon pentru Egipt? Discursul lui ținut în fața trupei, la picioarele piramidelor: "Soldați, din vîrful acestor piramide vă privesc patruzeci de secole
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
fi fost posibile fără fanatismele abstracte ale acestor religii duse la extrem. Un rest, viu, astăzi, al acestei poziții în lume îl mai deține cu atîtea consecințe extremiste moderne, islamismul. Concretețea mitologiei egiptene pare a unei lumi situată dincolo de originile civilizațiilor terestre, cunoscute. Sau a celor patru milenii, întrerupte. Curios, ideea aceasta nu poate să-ți vină decît la Paris, și trăind, un timp, în lumea pariziană de astăzi. 2000 de ani de creștinism?... Parcă a fost ieri...
Mesaje din Egipet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17380_a_18705]
-
Constantin Țoiu Puterea abstracției deseori înlocuiește sau întrece legea naturii, peste care un gînd de-al nostru -, ivit în culmea civilizației tehnice și a descoperirilor și invențiilor de tot felul -, ne îndeamnă să credem că sîntem stăpîni. În mintea noastră, a număra ceva, înseamnă și a poseda acel lucru. Chiar și într-un stadiu mai puțin evoluat, cum era cel în
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
neamului omenesc, habar neavînd că pe una din poalele ei fluturată de vînt scria mare de tot, să vadă întreaga lume: Sîntem în anul 1000, judecata Domnului vă așteaptă. * * * Convențiile, în mintea omenească, sînt darul nostru înnăscut și desăvîrșit de civilizație, cel mai puternic în raport cu legile și cu întocmirile naturii. Cînd omul aplică în natură o abstracție de-a lui, nu neapărat începînd cu numărul matematic, și cînd această abstracție dă rezultat - și de cele mai multe ori fenomenul se întîmplă - el are
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
nu exista ideea vreunui sfîrșit al lumii, noțiunea generală de lume neavînd-o încă. Lumea, ca lume a fost un cîștig, greu și tîrziu dobîndit de specia omenească, pe o treaptă mai ridicată a evoluției ei. Față de cele zece milenii de civilizație a vechiului Egipt, noi, creștinii, cu numai două milenii, - două mii de ani - sîntem, calendaristic, spun, înapoiați. Cu numai 2000 de ani îndărăt, noi sîntem cea mai tînără civilizație sau cultură, judecînd lucrurile în mare și fără a socoti aceasta ca
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
o treaptă mai ridicată a evoluției ei. Față de cele zece milenii de civilizație a vechiului Egipt, noi, creștinii, cu numai două milenii, - două mii de ani - sîntem, calendaristic, spun, înapoiați. Cu numai 2000 de ani îndărăt, noi sîntem cea mai tînără civilizație sau cultură, judecînd lucrurile în mare și fără a socoti aceasta ca o blasfemie adusă creștinismului mondial... Doar un musulman de astăzi se consideră depășit de noi, sau în urma noastră, dacă scădem din 1999, anul 622, - anul Egirei, - cînd Mahomed
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
ar purta ghinion planetei noastre, normal ar fi ca prăpădul posibil să ne privească doar pe noi, care sîntem - după unii sociologi, - și cei mai păcătoși și mai inventivi oameni în ale răutăților de pe tot globul răspîndite peste tot de civilizația noastră albă în plină și spectaculoasă desfășurare... * * * Să ciocnim paharul cu șampanie ascultînd orologiul ce numără ultimele secunde ale mileniului unu; (cînd, domnule, nu s-a întîmplat nimic!) și să ascultăm un moment vuetul, presupus, al începutului de cataclism, abătîndu-se
Nedemni de un potop by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17416_a_18741]
-
esențială! - Europa apare că un concept moral, ca un deziderat pur spiritual și totalmente lipsit de veleități egoiste; cu Erasm începe acel postulat, si astazi (1934) încă neîndeplinit, al statelor unite ale Europei sub semnul unei culturi și al unei civilizații comune. (Ștefan Zweig - "Triumful și destinul tragic al lui Erasm din Rotterdam") Sorții i-au jucat festa lui Ștefan Zweig. Acest european născut la Viena s-a văzut nevoit, obligat chiar, în timpul, celei de-a doua conflagrații mondiale, să treacă
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
pornește să-și "colonizeze" propria-i ființă, defrișînd zone interioare care țin de cunoaștere, de plivirea buruienilor neștiinței, de desțelenirea bunelor maniere care se cuvin a fi cultivate, însușite, combătînd totodată nerozia și tradițională îngîmfare omenească. Totul în virtutea nevoii de civilizație, de promovare a antibarbarilor. Căci, în răstimpul unei clipe supreme - după cum explică St. Zweig -, Europa întreaga este unită în aspirația mult visata spre o civilizație omogena care... să pună capăt străvechii discordii fatale; aceasta tentativă de neuitat va rămîne legată
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
a fi cultivate, însușite, combătînd totodată nerozia și tradițională îngîmfare omenească. Totul în virtutea nevoii de civilizație, de promovare a antibarbarilor. Căci, în răstimpul unei clipe supreme - după cum explică St. Zweig -, Europa întreaga este unită în aspirația mult visata spre o civilizație omogena care... să pună capăt străvechii discordii fatale; aceasta tentativă de neuitat va rămîne legată în mod deosebit de figură și numele lui Erasm. Pe bună dreptate i se spune lui Erasm: "cel dintîi european". Mitologia ne-a învățat, de mult
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
potrivit căreia primordial ar fi principiul forței (Machiavelli). Cu luciditate și realism, Zweig socotește, în 1934, ca uimitorul ideal formulat de cel dintîi european, "privind rezolvarea contradicțiilor în spiritul dreptății", ca și mult dorită unire a națiunilor sub semnul unei civilizații comune, a rămas o utopie neîmplinita și poate niciodată realizabila în limitele realității noastre." Gestul disperat al scriitorului austriac, datînd din 1942, în plin conflict armat, mondial, cu Europa că scena principala, pare a fi fost nu numai pecetea tristă
Cel dintîi european by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17887_a_19212]
-
deci a restabili legăturile de spirit, fundamentale, dintre om și real, după cum s-ar exprimă Mircea Eliade. Sub acest unghi, creația poetica ar corespunde visului vizionar al romanticilor, care ne transpune într-o lume imaginara, în virtutea unor puteri pe care civilizația le-a inhibat, le-a atrofiat. Să dăm din nou cuvîntul autoarei noastre, care, pornind de la poezie, conspectează trăsăturile visului (deși ar fi putut proceda și invers): "O adevarată poezie a realului ar trebui să fie vizionara în simplitatea ei
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
mai evidente elemente comune ale celor doi expozanți sînt atît faptul că ambii reprezintă artă maghiară, dar nici unul dintre ei nu este născut în Ungaria, cît și acela că amîndoi aduc, prin stilistica sau prin fondul artei lor, forme de civilizație și reflexe ale unor lumi care nu au legături nemijlocite cu spațiul pe care ei îl reprezintă acum. Cee ce ii mai unește de asemenea, de această data însă într-un mod subtil și fără nici o retorică ajutătoare, este interesul
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
natură artei lui Yengibarian și spiritul pe care formele sale se sprijină direct, trebuie amintit un fapt de o importanță extremă. Deși artist maghiar, sculptorul este de origine armeana, fiind născut chiar în capitala Armeniei, la Erevan, în 1963. Așadar, civilizația în care el s-a format este, din punct de vedere teologic, una monofizita, iar din punct de vedere artistic, al expresiei plastice, una austera, codificata, schematica. Apărut în climatul religios al Bizanțului, ca o reacție vehemență la nestorianism, care
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
stereotipa, ritualizata, si coordonată fluida, instabilă, dinamica. În cea dinții sînt integrate marile evenimente ale vietii cotidiene și ceremoniale: muncă și odihnă, reculegerea și sărbătoarea, nuntă și înmormîntarea. Prin cea de-a doua se manifestă presiunile istoriei, agresiunea factorilor de civilizație, intruziunea culturii consumului într-o economie cvasinaturală și inevitabilul derapaj către o iconografie ambientală kitsch. Însă dincolo de analiză sociologică implicită și de mărturia asupra degradării unor repere cu valoare muzeala din viața satului, Korniss recuperează o adevarată mitologie. Arhetipurile sale
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
și carpeta turcească încearcă, alături de forma neolitica a oalei de pămînt, să dea camerei curate un sens mult mai înalt decît simplul ei inventar ar lăsa să se întrevadă. Iar Peter Korniss a surprins această lume, zdrobita literalmente între două civilizații, cu melancolie, cu admirație, cu ironie tandra și cu o impecabila acuratețe artistică.
Arta ca rememorare by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17953_a_19278]
-
atârnă, probabil, cel mai greu în balanță - identificarea străinilor se traduce printr-un raport antagonic al termenilor crestin-păgân. Prin urmare, "semnul capital al diferenței" îl reprezintă "legea" (în înțelesul vechi la termenului, anume acela de "religie". În spațiul - mental - românesc civilizația creștină ("omogenizata - măcar la nivel teoretic - confesional, prin simboluri, prin asumarea în comun a unor semne ideologice și culturale") sau legea strămoșeasca (ortodoxia) ("coincidență, timp îndelungat cu ideea de identitate") intra în conflict cu "ceilalți", cu "păgânii" ("niște barbari în raport cu
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
studiu și pentru calitatea prestației didactice a profesorilor. Unele dintre observațiile sale, nu puține, pot interesa și învățământul actual. Întrebându-se în ce limbă facem instrucțiunea copiilor noștri, Septimiu Albini este de acord cu studiul unor limbi de cultură și civilizație pentru lărgirea orizontului de pregătire umanista; dar, ca și Eminescu mai tarziu, Septimiu Albini arată că scopul principal al școlii primare și liceale nu este dobândirea de multe cunoștințe ci educația: "Școlile noastre românești pentru noi sunt o necesitate națională
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
ebraicei sau optează pentru o altă soluție se întețește. Miza e din ce in ce mai mare, pentru ca in Iluminism se ajunge la celebra metaforă a limbii că oglindă a unei națiuni și ca martor privilegiat al dezvoltării spiritului omenesc, ca păstrătoare a valorilor civilizației (Leibniz și Herder). Pînă în secolul al XVIII-lea, în ciuda unor opoziții serioase și notorii, ebraica pare să întrunească voturile cele mai numeroase, dar privilegiul ei e puternic zdruncinat la sfîrșitul acestui secol de mari schimbări, sanscrita fiind la vremea
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
intelectuală, Renan suferă două convertiri radicale sub influența ideilor vremii: despărțirea de Biserică catolică și specularea valoroaselor sale cunoștințe despre semiți și ebraică, inițial pentru a stabili o serie de teorii despre "rase" lingvistice, legătura dintre limba și religie, dintre civilizație și profilul lingvistic al unui neam, teorii relativ generale și cumva chiar favorabile semiților, pe care însă ulterior le interpretează în favoarea arienilor. Convolutele gîndirii lui Renan, așa cum s-a desfășurat ea pe parcursul carierei savantului, sînt prea delicate ca să le rezum
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
patinata meticulos pînă cînd textura capătă culoarea verzuie a unui bronz scitic sau abstracția unei oglinzi. Fără a fi interesat în mod special de figurativism, sculptorul caută chipul livresc sau înfățișarea arhaica, fără a fi retoric, el caută semnele unei civilizații vagi și coordonatele unui Cosmos comprimat, după cum, fără a ceda spontaneității excesive, comentează nonșalant apariția formei din propria să energie interioară. La o privire atentă și lipsită de prejudecăți, calmul și echilibrul lui Panaite Chifu se construiesc prin armonizarea a
Arta în familie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17989_a_19314]
-
vrea eliberat de convențiile pudice și de "zone interzise". Excepțional român al căutării izbăvirii, Miere de bondari, construit pe mitul clasic Cain și Abel, actualizează unul dintre posibilele răspunsuri impuse de dimensiunea mitică a existenței. Dacă fratricidul biblic întemeiază o civilizație, aici sfîrșitul celor doi frați nu își asumă gestul fondator, ci se prelungește indefinit prin incorporarea poveștii lor în structura alteia, care poate continua...
Palimpsest by Robert Capsa () [Corola-journal/Journalistic/18015_a_19340]