915 matches
-
șanse de reușită, deoarece, volum al maturității, Octombrie, noiembrie, decembrie poate promova cel mult, "o atmosferă onirică, de "basm vegetal"97: "Așteaptă să vină octombrie./ Așteaptă să treacă/ tulburea fugă de moarte,/ Ascunsă în fruct,/ Neroada furie a creșterii/ Și coacerea oarbă,/ Așteaptă până creanga/ se leapădă de fructe/ și fiara își uită/ Puiul crescut./ Rămâi în cer,/ Până când ziua/ Are curajul să se umilească,/ Punându-se cu noaptea,/ Spate-n spate,/ Să vadă cine-i mai înalt/ Și noaptea gingașă
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
cu alt sens decât la Bacovia. La Adrian Păunescu imaginea târziului și a pustiului arcuiește ideea realizării eului, consiliindu-se în sensul realizării adevăratului echilibru. Să nu ne coacem grabnic și vesel, este bine, ne spune poetul, să așteptăm marea coacere, timpul marii coaceri. "Dar uneori e bine că tace și așteaptă;/ Când trec furtuni sau grindini sau mană peste vii,/ Când cade strugurimea atât de grabnic coaptă,/ Se coace agurida în viile pustii." Mai apare în acest volum obsesia morții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
decât la Bacovia. La Adrian Păunescu imaginea târziului și a pustiului arcuiește ideea realizării eului, consiliindu-se în sensul realizării adevăratului echilibru. Să nu ne coacem grabnic și vesel, este bine, ne spune poetul, să așteptăm marea coacere, timpul marii coaceri. "Dar uneori e bine că tace și așteaptă;/ Când trec furtuni sau grindini sau mană peste vii,/ Când cade strugurimea atât de grabnic coaptă,/ Se coace agurida în viile pustii." Mai apare în acest volum obsesia morții și a ploii
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
opriți-vă; bucata rămasă se numește „colț“ și se consumă ca atare; - oricât de mult v-ați chinui cu cuțitul, nu veți reuși să modelați felia de pâine ca pe o chiflă de la restaurant; forma aceea rotundă se obține înainte de coacere, cumpărați-o ca atare; - dacă serviți pâine goală* este recomandabil să o agrementați cu apă; dacă aveți invitați la masă și vârsta acestora sau vechimea pâinii o impune, apa se poate servi concomitent cu pâinea, pentru ca mesenii să o poata
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
desprins o bogăție neașteptată de sentimente, așa cum cad fructele de pe un spalier cînd îl atingi". Cel de-al doilea element al comparației oferă avantajul de a rămîne în registrul normand și cel fructifer prezente în diegeză (în afară de introducerea unității semice "coacere") și de a face aluzie la livezile prin care personajele se plimbă (cf. serii petrecute cu Rodolphe: Se auzi-ntr-o clipită cum cade de pe cracă, fără să fie atinsă, o piersică coaptă"). Contaminarea metonimică are rolul, în esență, de
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
primăverii), când "i se dezleagă limba", fie pentru că a mâncat din primii muguri, fie pentru că a cântat în poarta raiului și încetează să glăsuiască de Sânziene ori de Sf. Petru (momente ce consfințeau pragul dintre primăvară și vară, creștere și coacere, înverzire și ofilire), când răgușește, fie pentru că a auzit șuieratul coasei. "Conform unor credințe, larg răspândite în spațiul indo-european, cucul are puterea de a profeți mersul vieții, numărul de ani, norocul sau nenorocul oamenilor, bogăția sau sărăcia, împlinirea erotică sau
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
are o reprezentare duală. El este cel care purifică și ucide, cel care dă viață (focul viu), dar poate aduce și moartea. Imaginea bătrânului alchimist care nu încetează să creadă că materia ordinară se poate preschimba în aur curat prin "coacere" la foc revine în prim-plan atunci când practicile magico-religioase implică un proces de "coacere", topire sau preschimbare a materiei. Dacă scopul ultim al "Marii Opere" alchimice este unul de natură spirituală, atunci putem gândi că și în cazul divinației în
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
viață (focul viu), dar poate aduce și moartea. Imaginea bătrânului alchimist care nu încetează să creadă că materia ordinară se poate preschimba în aur curat prin "coacere" la foc revine în prim-plan atunci când practicile magico-religioase implică un proces de "coacere", topire sau preschimbare a materiei. Dacă scopul ultim al "Marii Opere" alchimice este unul de natură spirituală, atunci putem gândi că și în cazul divinației în cositor poate fi vorba de același lucru. C. G. Jung, în Psihologie și alchimie
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
și Azime, data celebrării sărbătorii săptămânilor era ușor de calculat, dar în perioada în care cele două sărbători erau încă independente nu era chiar atât de simplu pentru că Azimele nu aveau încă o dată fixă deoarece nu putea avea loc înainte de coacerea orzului. Mai târziu, prin legătura Azimelor cu Paștele, sărbătoarea a dobândit o dată fixă, dar cu prețul unei anumite artificiozități: de fapt, era de ajuns o anticipare (dacă timpul era frumos și cald) sau o întârziere (când era timp urât și
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
târziu, prin legătura Azimelor cu Paștele, sărbătoarea a dobândit o dată fixă, dar cu prețul unei anumite artificiozități: de fapt, era de ajuns o anticipare (dacă timpul era frumos și cald) sau o întârziere (când era timp urât și frig) a coacerii orzului pentru ca să se deregleze întregul sistem cronologic. a) Se pare totuși că ideea care susținea sărbătoare era celebrarea unui fel de săptămână cosmică, al cărei început și sfârșit coincideau cu datele secerișului. Prin această idee simplă sărbătoarea nu mai depindea
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
mucegai Sunteți conștient că roșiile de la aprozar au fost culese încă verzi, undeva departe, într-o climă caldă, și că au fost apoi livrate pentru a fi vândute în zona dumneavoastră? Până la sosire, roșiile au trecut printr-un proces de coacere care le-a făcut să fie roșii. Din această cauză, arată de multe ori bine pe dinafară, însă pe dinăuntru sunt încă verzi și necoapte. Oamenii sunt deseori asemenea roșiilor: când sunt verzi, cresc; în momentul în care devin roșii
[Corola-publishinghouse/Science/1850_a_3175]
-
g. De unt se pune la topit și căliți până se auresc nectarinele tăiate sferturi. Turnați peste nectarine ouăle bătute, se lasă până se încheagă puțin, se micșorează focul și cu ajutorul unei spatule întoarcem încet omleta ca să fie prăjită uniform. Coacerea durează patru - cinci minute. Mutați omleta pe un platou și se servește caldă. OUĂ CU SOS DE MAIONEZĂ 10 ouă fierte, o căpățână de salată verde, o cutie de ton, ulei, 2 gălbenușuri, sare, piper, hrean, lămâie se rad pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
stins cu oțet, 1 plic de vanilie și 300 g făină Punem compoziția în tavă tapetată cu ulei și făină, adăugăm deasupra fructele cu miezul în sus și dăm la copt timp de 25-35 de minute. Pudrăm cu zahăr, după coacere. TARTĂ CU FRUCTE (3) 3 ouă, 400 g făină, 150 g unt, 100 g zahăr. Pentru ornat, 100 g portocale, 100 g căpșuni, 100 g mere și 100 g banane Amestecați ouăle cu untul și zahărul spumă, apoi adăugați făina
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
în frișcă. La final, se decorează cu ciocolată rasă. TORT ZIUA SI NOAPTEA Ziua - 4 ouă, zahăr cât greutatea ouălor, o lingură de făină, un praf de copt și arome - se face un pandișpan, care se taie în două după coacere. Noaptea - 6 ouă, 250 g zahăr, 200 g nuci măcinate, 50 g pesmet, un praf de copt, o linguriță de cacao - rezultă un blat maron, care se taie în două. Crema - 150 g unt, 100 g zahăr, 2 ouă, 300
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
conștiința de neam difuză a românilor transilvăneni, fixând ortodoxia ca nucleu identitar, Contra-reforma catolică, exprimată prin oferta de unire, a precipitat o tot mai clară conturare a conștiinței naționale românești. Acceptarea unirii bisericii române cu biserica romană a dat startul coacerii conștiinței naționale, ce avea să fie răscoaptă în focul luptelor pe care heralzii națiunii valahe le va purta cu națiunile politice ale sistemului constituțional transilvănean. Însă pentru început, unirea avea să producă o criză în conștiința de sine a românilor
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
spune "Fie orișicât de rece, / Numai făurar de-ar trece"); martie mart, marte, marțiu, mărțișor, germănariu; aprilie prier, florariu; mai florari, frunzari, pratar, luna ierburilor; iunie cireșari, cireșar, cireșeri, cireșel, luna cireșelor; iulie cuptori, cuptor, coptori, luna fiebințelilor și a coacerilor; august augustru, august, aust, ogust, măsălari, gustar, gustea și secerar; septembrie răpciune, răpciuni, viniceri, vinițel, luna vinului; octombrie brumărel; noiembrie brumariu, brumar, brumar mare și promorariu; decembrie andrea, indrea, undrea, Neois, luna ninsorii.53 Și la alte popoare, timpul își
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
brădișor. Se aplică pe răni albuș de ou amestecat cu unt proaspăt sau frunze de varză unse cu seu de lumânare. Ungerea rănilor cu iaurt, untdelemn sau unt de ouă, făcut din 2 ouă bătute și arse. BUBE Ca să grăbească coacerea și spargerea bubelor dureroase sau a celor ce nu se vindecă, se aplică ceapă albă coaptă În seu sau pâine mestecată bine În gură cu salivă. Se mai folosea un amestec de lapte dulce și frunze de pătrunjel. După spargerea
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
zeamă de pelin, urzică pisată cu sare, cu miez de tărtăcuțe fierți În lapte dulce. Alifii din ceară curată, tămâie albă și untdelemn; din ceară, miere, hoștină și spirt sau rachiu tare; cu ceară și piatră vânătă. Pentru a grăbi coacerea bubelor, se aplică mămăligă fierbinte, presărată cu sare sau balegă de vacă fierbinte. Oblojeli cu făină de grâu și smântână proaspătă, cu ceapă coaptă, slănină și floare de dovleac (bostan) prăjită cu unt; cu ceapă prăjită, aluat de făină de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
acută a pielii și a țesutului subcutanat. În afară de tratamentul medicamentos (antibiotice, autovaccin etc), În caz de furunculoză, În uz intern, pot fi folosite plante medicinale, diuretice, care ajută la eliminarea toxinelor, iar În uz extern, specii emoliente, de grăbire a "coacerii" și antiseptice. Deosebit de eficientă este administrarea zilnică de drojdie de bere (3-4 g). Infuzie de trei frați pătați, o linguriță la cană. Se beau 2-3 căni pe zi. Infuzie de rădăcină de brusture, 2-4 linguri la litru, cantitate care se
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
ipcărige sau ciulin roșu și alb, 2 lingurițe la cană. Cataplasme cu ceapă coaptă, tăiată În două și aplicată pe locul bolnav sau cu cartofi cruzi, dați prin răzătoare. Cataplasme cu cu frunze de aloe zdrobite, aplicate pe furuncul. Grăbește coacerea și eliminarea puroiului. Propolis, unguent 20 % În vaselină, preparat apicol. Se unge locul afectat de furuncul. Propolis spray, 10%, care se pulverizeată pe locurile bolnave. Comprese cu infuzie din rădăcină de brusture, aplicate pe zona afectată de mai multe ori
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
praf de tămâie și 2 gălbenușuri de ou sau cârpe muiate În rachiu sau În spirt. TRÂNTITURĂ (zdrogheală) Bubă mare care se face pe talpa piciorului, prin apariția unei bătături, care se umflă, se Învinețește și puroiază. Pentru a grăbi coacerea se fac legători cu caș dulce, ceapă coaptă unsă cu untdelemn sau amestecată cu seu de oaie, ceară curată făcută turtă; cu ceapă coaptă, cu semințe de in fierte În lapte dulce, cu mămăligă cu sare, rășină de brad sau
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
și oțet, Întins pe o pânză, prăjit la foc mic și umezit din nou cu oțet. Nu se pune direct pe piele, ci pe o pânză subțire, pentru a nu irita pielea. Bube: se pune ceapă prăjită pentru a grăbi coacerea și spargerea lor. La ulcere: se spală cu fiertură de crețișoară, după care se pun pe ele foi de varză, de salată, limba câinelui sau pătlagină. Dureri (colici): se ia spirt din semințe de anason sau fierturi din potreacă, mentă
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
g. De unt se pune la topit și căliți până se auresc nectarinele tăiate sferturi. Turnați peste nectarine ouăle bătute, se lasă până se încheagă puțin, se micșorează focul și cu ajutorul unei spatule întoarcem încet omleta ca să fie prăjită uniform. Coacerea durează patru - cinci minute. Mutați omleta pe un platou și se servește caldă. OUĂ CU SOS DE MAIONEZĂ 10 ouă fierte, o căpățână de salată verde, o cutie de ton, ulei, 2 gălbenușuri, sare, piper, hrean, lămâie se rad pe
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
stins cu oțet, 1 plic de vanilie și 300 g făină Punem compoziția în tavă tapetată cu ulei și făină, adăugăm deasupra fructele cu miezul în sus și dăm la copt timp de 25-35 de minute. Pudrăm cu zahăr, după coacere. TARTĂ CU FRUCTE (3) 3 ouă, 400 g făină, 150 g unt, 100 g zahăr. Pentru ornat, 100 g portocale, 100 g căpșuni, 100 g mere și 100 g banane Amestecați ouăle cu untul și zahărul spumă, apoi adăugați făina
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în frișcă. La final, se decorează cu ciocolată rasă. TORT ZIUA SI NOAPTEA Ziua - 4 ouă, zahăr cât greutatea ouălor, o lingură de făină, un praf de copt și arome - se face un pandișpan, care se taie în două după coacere. Noaptea - 6 ouă, 250 g zahăr, 200 g nuci măcinate, 50 g pesmet, un praf de copt, o linguriță de cacao - rezultă un blat maron, care se taie în două. Crema - 150 g unt, 100 g zahăr, 2 ouă, 300
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]