9,031 matches
-
în nuanțele piritei -Își scutură parfumul de poame și de miere.Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă,Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi -Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă.... Abonare la articolele scrise de nicolaie dincă
NICOLAIE DINCĂ [Corola-blog/BlogPost/384822_a_386151]
-
în nuanțele piritei - Își scutură parfumul de poame și de miere. Dacă-ți așezi, cu grijă, urechea pe pământuri, Auzi cum se frământă, plângând că se usucă, Noianul rădăcinii - crescută-n patru vânturi - Și chiar cum crapă-n ramuri, furiș, coaja pe nucă. Se-ntoarce-n tină frunza, să se tranforme-n viață, Ca niște furi, pe ceruri, se înmulțesc și norii, Ne văruiește bruma în orice dimineață Și își mai iau, când pleacă, o bluză călătorii. Să simt sărutul toamnei, m-
TABLOU DE SEPTEMBRIE de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384357_a_385686]
-
adie blând, nu bate. S-a scorojit și iarba sub destin, De arșiță, potecile-s crăpate, Dar, spre noroc și multă sănătate, O cupă, ție, toamnă, îți închin. Am pus în ea, cu smirnă și aloe, Miros de tei și coajă de castană, Căci vara noastră încă ne dă voie În seara sa, cu umbră diafană. Când de iubire mai avem nevoie, Doar ea ne e stăpână suverană. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: ALOE / Leonte Petre : Confluențe Literare, ISSN
ALOE de LEONTE PETRE în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384386_a_385715]
-
buza șterselor iubiri, dă tristețea mării s-o adoarmă-n fluxuri alungând tăcerea morții din priviri. Șterge-nsingurarea somnului din cuiburi creanga uscă dorul plânsului de cuci depărtări-n suflet i s-a scris cu doruri, viața-și plânge moartea pe sub coji de nuci. Autor Doina Bezea Referință Bibliografică: RUGA TOAMNEI / Doina Bezea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2084, Anul VI, 14 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Doina Bezea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
RUGA TOAMNEI de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384387_a_385716]
-
zău că ne-ar trebui... Ca să fie disciplină! - Precis că ai pățit ceva, presupune Menașe. - Personal n-am pățit nimic. Dar văd azi în autobuz un puștan, să fi avut vreo cinșpe ani, cum mănâncă semințe de bostan și scuipă cojile pe unde apucă. La început nu i-am zis nimic, m-am uitat numai sever la el, dar ți-ai găsit... Nici nu m-a băgat în seamă. Dar când a suflat vreo două coji pe haina mea, i-am
SCHIŢE UMORISTICE (43) – DISCIPLINA LIBER CONSIMŢITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384509_a_385838]
-
semințe de bostan și scuipă cojile pe unde apucă. La început nu i-am zis nimic, m-am uitat numai sever la el, dar ți-ai găsit... Nici nu m-a băgat în seamă. Dar când a suflat vreo două coji pe haina mea, i-am spus de ce nu arunci resturile la coșul de gunoi? Și ce credeți că-mi răspunde? Aici e o țară liberă, așa că fiecare are voie să facă ce vrea... „Măi băiete, l-am întrebat, acolo de unde
SCHIŢE UMORISTICE (43) – DISCIPLINA LIBER CONSIMŢITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384509_a_385838]
-
respect un plan de rugăciuni zi de zi. Preferam munca fizică de care niciodată nu m-am ferit. Pentru mine biserica înseamnă liturghia duminicală, posturi și abstinențe, facerea de bine și câte-o mică mulțumire Domnului seară de seară pentru coaja de pâine oferită, sub formă de rugăciune zilnică. - O consideri ca viață de pustnic, adică te-ai rupt sufletește de societatea în care trăiai? - Nicidecum. Participam activ la viața publică. Mai întâi prin activitate culturală mai apoi prin îndrumarea consătenilor
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
găsesc un defect ne-creștinesc. Și pe vremea Mântuitorului existau bani. Dar în Sfânta Evanghelie este menționată ajutarea celor în nevoie printr-un blid de mâncare sau o îmbrăcăminte. Banul este considerat ochiul dracului și este cu adevărat. Cu o coajă de pâine omul în nevoie se satură măcar odată. Banii trebuie însă să-i predea celui care l-a trimis la cerșit. Literatura engleză este plină de averile făcute din cerșit prin afișarea unor handicap-uri artificiale. Aveai posibilitatea să
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
Domnului Dumnezeului Meu prin rugăciune? Se aude o voce - Nimic și niciodată. Trebuie să te ajuți singură în tot ce faci și să sari în ajutorul oricărui semen în nevoie. În rugăciune dai raportul sun forma: „Mulțumescu-ți Ție Doamne pentru coaja de pâine pe care mi-ai dat-o. Astăzi am făcut o parte din ceea ce mi-ai sugerat. Mâine voi continua cu ajutorul tău. Facă-se voia ta!” Și Dumnezeu îți va lumina mintea ce și cum să faci. Restul este
DE CE, DOAMNE? de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1581 din 30 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384539_a_385868]
-
ca niște prinți de sânge nobil căzuți în robie! După ce am mai privit nepăsarea hâdă a unor șerpi uriași din niște hrube întunecate, după ce am mai salutat un maimuțoi flegmatic, care sfida lumea, mâncând cu dibăcie portocale, curățindu-le de coji și scuipându-le în lături, am ieșit din acea imensă gradină zoologică, pe care am văzut-o doar parțial. Eram nerăbdători să respiram aerul curat din afară, sub adierile de vânt, și să privim arborii din parcuri cu frunzele aurite
ÎN VIZITĂ LA GRĂDINA ZOOLOGICA DIN BEIJING de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384596_a_385925]
-
Acasa > Poezie > Amprente > GĂLBENUȘ SUB COJI DE NORI Autor: Ion Mihaiu Publicat în: Ediția nr. 1907 din 21 martie 2016 Toate Articolele Autorului Fă-mă, Doamne, să însemn cât un car zidit în lemn, cât un vierme de mătase rozând frunzele cărnoase, cât o floare de
GĂLBENUŞ SUB COJI DE NORI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384680_a_386009]
-
-n trecut! Să m-adaug țesăturii îmbrăcând coapsa naturii, nod în nod și fir cu fir, și-n credință și-n delir, să fiu aripi de mătase, car în lemn visându-și case, un salcâm cu albe flori, gălbenuș sub coji de nori! 15 februarie 2016, București Referință Bibliografică: GĂLBENUȘ SUB COJI DE NORI / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907, Anul VI, 21 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Mihaiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
GĂLBENUŞ SUB COJI DE NORI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384680_a_386009]
-
nod și fir cu fir, și-n credință și-n delir, să fiu aripi de mătase, car în lemn visându-și case, un salcâm cu albe flori, gălbenuș sub coji de nori! 15 februarie 2016, București Referință Bibliografică: GĂLBENUȘ SUB COJI DE NORI / Ion Mihaiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1907, Anul VI, 21 martie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Ion Mihaiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
GĂLBENUŞ SUB COJI DE NORI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1907 din 21 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384680_a_386009]
-
le e bine, Sunt alese, sunt curate, Nu-s ca cele ce-s căzute, În abisul Mării moarte. Vaaai, dar uită de slujire Și de milă, de dreptate, Se hrănesc cu vorbe goale Și vor rang, întâietate. Un poștaș lovește coaja Pomului, ce rău asudă, Cioc, cioc, se aude-n zare, El, ursuz, nu vrea s-audă. Atunci, lasă pe o creangă O scrisoare, telegramă, Anunțând că-n paralela Patru'ș'cinci este o dramă. Cerul nu a plâns cu lacrimi
ÎN CURÂND VENI-VA DOMNUL de LUCICA BOLTASU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382437_a_383766]
-
rămîne marea, Și codrul ne așteaptă, cu lumînări pe masă. Izvoarele de lapte secătuiesc răbdarea, Dar sfinții n-o să calce cu vreun papuc pe coasă. Nu rîdeți, spaima lumii ne ciocăne la ușă, Mai dați cu busuiocul, mai stați pe coji de nucă! De-aceea plînge-n noapte, subit, cîte-o păpușă, Fiindcă o sete-n oase ne bea și ne usucă. Referință Bibliografică: CETATEA PROSCRISĂ / Dragoș Niculescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2164, Anul VI, 03 decembrie 2016. Drepturi de Autor
CETATEA PROSCRISǍ de DRAGOȘ NICULESCU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382429_a_383758]
-
vor reveni speranțe Și-n jocul morții vom trișa! Sărută-mă pe ochiul tulbur Inlacrimat ca niciodată, De teamă că a tale gânduri Vor uita ce-a fost odată... Sărută-mă cu dor fierbinte Si roagă-te iubirea mea, Din coji infime să-nflorească, Maci roșii precum dragostea ! Dorina Omota 11.09.2016 Referință Bibliografică: Sărută-mă ultima oară... / Dorina Omota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2081, Anul VI, 11 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorina Omota : Toate
SĂRUTĂ-MĂ ULTIMA OARĂ... de DORINA OMOTA în ediţia nr. 2081 din 11 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382489_a_383818]
-
regăsim capacitatea de a realiza descrierea unei gâze în viziunea marelui cosmos: „Marginalizat,/ cânele meu,/ maidanez,/ și-a luat câmpii/ și a șters-o pe ușă,/ adulmecând prin vecini/ invariabila tocană/ interetnică./ În elementul lor,/ miejii sărați ai nisipului/ scuipă coji de scoici/ de safir,/ racul își sună cleștii,/ ademenindu-mă sub patrafir.” („Racul, câinele și caii” ) Deosebirea este că poeta vede lumea, spre deosebire de Arghezi, mai ales sub latura interpretării filozofice. Metaimaginarul scoate această poezie din seria prețioșilor: estetica oglinzii ne
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
numeroase și importante premii și distincții, colaborator al Muzeului Țăranului Roman și al Facultății de Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar și scene în care tradițiile raportate la dragoste, căsătorie, familie, sunt oferite în culori și
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
Textile Iași, doctorand în cercetarea motivelor vechi de Bucovina. Este bucovineanca în care Dumnezeu a sădit darul încondeierii ouălor și al prelucrării extrem de fine a cojii lor, meșteșug perfecționat la nivel de artă. Ea transpune cu măiestrie, în desenele de pe coaja oului, scene biblice cu semnificații deosebite de credință ortodoxă, dar și scene în care tradițiile raportate la dragoste, căsătorie, familie, sunt oferite în culori și simboluri uluitor de bine alese și explicite, în același timp. De altfel, domnia sa ne-a
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
altele, de dimensiuni variabile, cum sunt cele de prepeliță, fazan, păun, rață, gâscă, curcă sau struț. Toată această bogăție de ouă vopsite, încondeiate artistic cu multă migală și pricepere, în cele mai diverse combinații de culori, împreună cu acelea în care coaja a fost tratată într-un anumit fel și lucrată ingenios astfel încât apare ca o dantelărie fantastică, se află expusă în 22 de vitrine. Despre fiecare tip de lucrare și chiar despre fiecare ou în parte, doamna Letiția vorbește deslușit, pe
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1390 din 21 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383791_a_385120]
-
motive dispuse în râuri, oblic, pe jumătatea inferioară a mânecilor, astfel că sunt adevărate opere de artă tradițională. Încălțămintea tradițională țărănească era opinca din piele sau vițel, cunoscută în majoritatea regiunilor țării. Opinca era „vopsită în culori vegetale, obținută din coaja de arin, care dă pielii o nuanță roșiatică. În opinci femeile purtau ciorapi de lână albă lucrați cu croșete și numiți colțuni. Astăzi, opincile au fost înlocuite cu pantofi închiși sau ghete”. Se observă, la o privire atentă, că întreaga
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1386 din 17 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383818_a_385147]
-
minune Să nu cădem aspru în deșertăciune MISTER Se coboară din înalturi un mister Să mă deslușești, mereu îți cer Atinge inima în bătaia de seară Ca să mă-nvălui Cu drag iară În vâlvătaia trăirii de vrajă Dezdioc a fructului coajă Sâmburele nu-mi spune nimic Norii mai trec iar un pic RITMURI Ritmuri aprige de dor și vrajă Cântă în sângele roșu o emfază De nemărginire spre seară Cu tine taina mă-mpresoară Visez tandru pe un câmp Ascult din
DIAMANTE ŞLEFUITE (POEME) de GEORGETA BLENDEA ZAMFIR în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383969_a_385298]
-
cuptorul din curte. Caut eu și în firidă și descopăr o cană aproape plină cu un lichid care semăna perfect cu laptele consumat de dimineață, mai ales că pe afară era murdară de o dâră care tare semănă cu o coajă de lapte cu cafea. Cum în încăpere era semiîntuneric, din graba de a mânca ceva cât mai repede, ca să-mi astâmpăr foamea de copil, nu m-am retras într-o zonă mai luminoasă, să verific ce conținut are cana, convins
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
4000 ani, oamenii de știință, inițial numiți filozofi, au încercat să afle secretele planetei pe care trăim cu tot ce o însoțește. Tot de pe atunci apare sintagma natură care definește ansamblul mort și viu de pe Terra, globul de foc pe coaja căruia trăim. De la apariția ei, filozofia a căutat pe Dumnezeu. Nu l-a găsit în ceruri ci acolo unde nu te puteai aștepta să fie. Dumnezeu este pe pământ, printre noi, și îl putem găsi în tot ce ne cade
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
pe obrazul tău Sub ochiul stâng, încercănat de vreme, dând strălucire soarelui din sufletul tău,Mamă ! CEL MAI POTRIVIT MÂINE Spre miezul nopții luna urcă scântind Prin geamul meu albastru se vede cerul tivit cu stele M-aș pierde în coaja unui copac, aș hoinării prin fiecare frunză, Dar pe genele mele se așază târziul. Ajută-mă lună! Dă la o parte fiecare strat al acestui târziu În curând va fi mâine! Citește mai mult DIN CÂND ÎN CÂND...Mamei meleDin
MIHAELA MIRCEA [Corola-blog/BlogPost/382765_a_384094]