5,430 matches
-
fost cu femeia aia, cu Anita, de care ziceai?, îl topește cu mâinile ei frumoase, prelungi, se urcă deasupra lui și îl înfășoară în părul blond, care e cortină peste el, bărbatul nu se poate abține și îi mângâie iar coapsele înguste, dar mereu închide ochii, memoria lui știe ceva, dar nu îi spune nimic, fata transpiră iar. — Să-ți spun acuma?, n-am povestit despre ea la nimeni, povestea asta n-am vărsat-o, că nu-mi prea place să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
cam ascuțiți, încât nici nu îndrăzneam să-i mângâi, când îi îndoia, mi se strângea inima, mă tot întrebam dacă nu se rup, Doamne, dacă se rup, dacă plesnesc genunchii ăia minunați, ce mă fac eu?, glezne rare, cu niște coapse înguste, puteai s-o selectezi la orice concurs de balerine. Deși trăiam împreună de trei ani, era o fată perpetuă, nu arăta a ceea ce noi numim „o femeie”, ea n-ar fi putut niciodată să se apropie de un bărbat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
în celelalte femei!, cât i-am căutat privirea aia rară! — Ce te-a cucerit la ea?, că mi-ai tot înșirat la calități... — Ce m-a cucerit? Ce mi-a plăcut mai mult și mai mult? Nu gleznele perfecte, nu coapsele înguste, nu sânii. Nici părul lung, blond. Nu ochii ei albaștri. Nu mâinile lungi, subțiri. — Nuuu? — Nu. (Pauză...) Mie mi-a plăcut privirea ei. Te privea ca un copil. Avea o inocență nimicitoare. Am tot căutat privirea aia la toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
sunt materiale, lumina pe care poți pune mâna. De masa lor se apropie o tânără blondă, înaltă, cu gâtul lung, cu ochi albaștri și calzi, are o rochie albă, dreaptă, picioarele care nu se mai termină, niște sandale romane, simple, coapse înguste, nu poartă sutien, se vede, fata plutește, emană o energie caldă, pe care o simt toți, ca o balerină!, își spun studenții de la mese. Se așază pe un scaun la masa celor doi. Ani nu zice nimic, se uită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
există și din astea! Da, da, există și oameni din ăștia... Tina e în transă sau ca în transă. Sau nu mai e. Trece șchiopătând, piciorul drept nu o mai ascultă, prin sufragerie, simte curenții gresiei reci până sus, la coapse - ești nebunăăă!, zicea... - în hol, aceeași gresie, ajunge la ușa metalică de la intrare... Pe jos, plăcile reci, dedesubt, la subsol, apa, apa care știe; ferestrele închise cu gratii, ușa rece, din metal strălucitor. Aici o adusese el, în apartamentul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1975_a_3300]
-
fantastici ai tuturor verzelor călite pe care le gătise în scurta și neîmplinita ei viață, îmbrățișată de orice muzică ar fi vrut să asculte, de orice muzică ar fi vrut să acompanieze cu ritmul inimii ei plăpânde și cu tremuratul coapselor ferme. Horațiu era aproape de leșin. Simțea că această sublimă despuiere este ireversibilă, că atunci când dansul va lua sfârșit, va lua sfârșit și ceva mult mai important din viața lui. Mariana murea încet. Își dădu jos slipul și rămase pregătită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]
-
cel puțin o mie de ori. În povestea asta de iubire Anna e cârmaciul sau cârma? Asta se va vedea mai târziu. Poate se va vedea chiar în următoarele fracțiuni de secundă, deoarece Anna își croiește din nou drum către coapsele lui Hans, unde o interesează niscaiva proprietăți funciare. Dar coapsa respectivă se retrage - așa ceva nu se face în public, mai ales când e și Sophie de față - încât mâna iubitoare de femeie dă peste o gumă de mestecat lipită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
iubire Anna e cârmaciul sau cârma? Asta se va vedea mai târziu. Poate se va vedea chiar în următoarele fracțiuni de secundă, deoarece Anna își croiește din nou drum către coapsele lui Hans, unde o interesează niscaiva proprietăți funciare. Dar coapsa respectivă se retrage - așa ceva nu se face în public, mai ales când e și Sophie de față - încât mâna iubitoare de femeie dă peste o gumă de mestecat lipită de scaun. E lipicioasă, iar acolo unde șade iubirea, se lipește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
limbaj aici. Ce‑ai tot avut de vorbit cu ăla; întreabă el imediat. Da’ ce‑ai înnebunit? Crezi că‑ți dau ție socoteală, sau oricui altcuiva? (Sophie). După chestia asta, nervos, Rainer se lovește de mai multe ori în mușchii coapselor, care nu se întăresc însă printr‑un asemenea tratament, iar el nu reușește decât să‑și facă lui însuși rău. Anna încearcă și ea, într‑o doară, să‑i pună lui Hans al ei mâna pe mușchii coapselor, unde, spre deosebire de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
în mușchii coapselor, care nu se întăresc însă printr‑un asemenea tratament, iar el nu reușește decât să‑și facă lui însuși rău. Anna încearcă și ea, într‑o doară, să‑i pună lui Hans al ei mâna pe mușchii coapselor, unde, spre deosebire de Rainer, ai ce apuca, dar Hans evită mâna care vrea să‑l palpeze și ochii lui încearcă să comunice cu ochii Sophiei, ca s‑o înștiințeze că o iubire s‑a înfiripat în secret. În plus, soarbe din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
mijloc aburul celor două trupuri îmbrățișate. Hans aleargă un pic fără țintă, întrezărind în sinea lui, ca perspectivă de viitor, posibilitatea de a o lua cu totul în primire pe Sophie. Când își închipuie c‑o are pe Sophie între coapsele lui, i se scoală imediat și nu mai poate alerga și sări chiar așa de lejer. Cu siguranță, corpul ei este mai alb și mai moale decât cel al Annei, care e mai măsliniu și mai osos. Totuși n‑o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
tare Încât scoteam un șuierat cu fiecare inspirare și expirare a aerului. Am dat pe gât dintr-o Înghițitură cea de-a treia Corona și am simțit cum cei două sute de mililitri de bere erau absorbiți direct de zona dintre coapse, Înainte de a mi se răspândi În tot organismul. Povestirea lui Monkey avansa ca și cum ar fi simțit reacțiile mele. Trei sticle de șampanie! Ceva mă intriga. Vezi tu, Miyashita, erau trei sticle de șampanie Dom Pérignon din 1978! Nota de plată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ni le-a adus și ne-a Întrebat: — Beți toate astea numai dumneavoastră? După ce a ieșit din cameră, am izbucnit amândoi În râs privind grămada de sticle și pahare din fața noastră. În timp ce râdea, un fir de spermă se scurse dintre coapsele ei. — Ce rușine Îmi e! spuse ea ștergându-se, Înainte de a-și Începe confesiunea. Mă asculți, da? E important pentru mine. Ascultă-mă neapărat cu atenție. Era vorba de un episod din copilăria ei, de ziua În care simțise o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
fată bună“, totuși i-a pus această Întrebare cu o voce sigură pe sine. Avea senzația că se află pe marginea unei prăpastii. De fapt, dacă stătea bine să se gândească, Încă de când simțise prima dată, ca o gâdilătură Între coapse, plăcerea sexuală, adică de când era la grădiniță, trăise urmărită de acea senzație de tensiune extremă, de acel tremur al trupului care te cuprinde atunci când privești În jos de la marginea prăpastiei. Oare nu sunt eu cea ciudată, să mă gândesc la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
noi doi“, dar nu putea rosti cuvintele. Era convinsă că a comis o greșeală impardonabilă. Dispăru, la fel de confuză, În sala de baie. „De ce m-am udat În halul ăsta?“ Își repetă ea de nenumărate ori În timp ce-și spăla coapsele, apoi Își Înfășură un prosop pe deasupra bikinilor și se Întoarse În cameră. În momentul acela o zări pe Keiko Kataoka, Încă Îmbrăcată În costumul ei roșu-sângeriu din mătase, cum alinta cu mâinile și cu buzele penisul În erecție al bărbatului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
exclusivitate de mama lui. Trebuie să-l faci să devină conștient de existența unei persoane puternice, pe care să o respecte și de care să se teamă. Lăsată singură, la Început Noriko s-a zbătut ca o omidă, frecându-și coapsele una de alta, dar apoi, la capătul a zece minute, probabil că o spaimă incontrolabilă pusese stăpânire pe ea. Picioarele au Început să-i tremure, cuprinse de spasme, Întreg corpul i s-a acoperit de o sudoare rece; acestea erau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mângâie pe obraji, pe ceafă, să Îi maseze umerii, parcă pentru a evita să cadă Într-o panică și mai mare. După ce am reușit să-i leg picioarele cu niște curelușe din piele, bărbatul a Început să-i sărute interiorul coapselor scoțând un plescăit vulgar. — Hei, Noriko! Cu asta Începeam mereu, nu-i așa? Hei, Noriko! Mă asculți? Se aude? Adu-ți aminte! Pe vremuri beam până cădeam lați. Mai ții minte? Îți aduci aminte de barul din Aoyama cu păstrăvi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
că mult mai importantă decât somnul, decât odihna, era dorința sexuală și Începeam să te sărut ca acum, mai Întâi În jurul clitorisului. Noriko, cu fața Încă acoperită de mască, gemea puternic de câte ori simțea buzele și limba bărbatului atingându-i interiorul coapselor. Reacționa la stimulii plăcerii prin simțuri, nefiind capabilă să articuleze nici un cuvânt. Bărbatul mi-a cerut să-i pregătesc un cordon subțire de cauciuc, pe care i l-a petrecut printre coapse, legându-l de sfoara din jurul mijlocului. L-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
simțea buzele și limba bărbatului atingându-i interiorul coapselor. Reacționa la stimulii plăcerii prin simțuri, nefiind capabilă să articuleze nici un cuvânt. Bărbatul mi-a cerut să-i pregătesc un cordon subțire de cauciuc, pe care i l-a petrecut printre coapse, legându-l de sfoara din jurul mijlocului. L-a strâns apoi ușor, răsfrângându-i buzele În jurul clitorisului. Noriko nu-și dădea seama ce se Întâmpla cu ea. Probabil că Își Închipuia că niște mâini sau buze Îi răscolesc clitorisul. Chestia asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
să urle În gura mare: — Mi-e rușine! Mi-e rușine! Mi-e rușine! Ah, ce rușine mi-e! arătându-și caninii proeminenți, oarecum drăgălași, și gingiile de o culoare cam bolnăvicioasă. Am realizat că mă udasem și eu În interiorul coapselor, deși nu doream ca asta să se Întâmple. Se spune că dimensiunea erotică este responsabilă de destrămarea individualității umane. Eu nu prea citesc cărți, de aceea nu cunosc adevărata cauză. Noriko a reușit În cele din urmă să-și Îndepărteze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
privi vulva. Nu, nu! Nu vreau! protesta Noriko plângând, dar el nu se lăsa impresionat și nu o cruța. — Privește! Se vede? Ai văzut? A forțat-o de mai multe ori să-și aplece trupul până ce ajungea cu capul Între coapse, de parcă ar fi fost o ședință de gimnastică ce necesita flexibilitate extremă. Noriko nu mai putea suporta durerea și Încuviință, după ce bărbatul Îi spusese: „Răspunde clar și răspicat!“ — Da!“, se auzi clar vocea ei Înecată În suspine. Nu-mi face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
pentru plăcerile noastre cele mai obscene. Era o femeie căreia Îi plăceau distracțiile și care obișnuia să meargă de două ori pe săptămână la un coafor din Daikanyama. În camera noastră de hotel cu toate luminile aprinse, Își desfăcea singură coapsele, vrând să se elibereze de atingerea soțului ei, un om de afaceri la vreo cinzeci și șase de ani, apoi executa de câteva zeci de ori un striptease cu gesturi obscene, pe fundalul sonor preferat, un hard rock englezesc, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
care dormea, și, clătinându-ne amândouă pe picioare, ne-am dus să privim scena mai de-aproape. Reiko era o fată inteligentă și, chiar sub efectul drogurilor, găsi forța să spună: O! Extraodinar!, apoi se lipi de mine, În timp ce dintre coapse i se prelingeau fluidele. În timpul acesta, Mie era pătrunsă pe la spate, cu brațele sprijinite de canapea, dar, cum era mică de Înălțime, fundul Îi sălta ușor la fiecare Împingere a bărbatului. Simțindu-se privit, bărbatul s-a aprins și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
obișnuit să aibă ce-i mai bun Încă de la Început. Mi-am aprins o țigară mentolată În timp ce dădeam pe gât ce mai rămăsese din Corona. Simțeam un amestec ciudat scurgându-mi-se prin vene. Chelnerița s-a apropiat, fâțâindu-și coapsele, cu Încă o bere și un Frank Sinatra. Piciorul stâng arăta superb. Nu am observat până acum că era Încălțată cu pantofi de mărimi diferite. Nu cumva tu ești scriitorul cel tânăr de care vorbeai? — Nici vorbă. Nu-mi plac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
o clipă și apoi se uită la ea gânditoare, zicând: — Păi, a fost destul de demult. — Orice ți-ai aminti m-ar putea ajuta. De exemplu, la ce oră a fost? Mi-am scos carnețelul și mi l-am pus pe coapsă. — La ora când se pleacă acasă. Ca de obicei, mă duceam acasă singură. Strâmbă din nas la această amintire. — Ei, și mașina asta era lângă școală. Ce fel de mașină? Ea ridică din umeri: — Nu știu mărci de mașini. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]